81 matches
-
220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre exemplu, F. Constantiniu (2011, p. 59) situează temporal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care ni se spusese că ne e confrate: Sunteți român? Da... De unde? De pe Valea Timocului... Adică, de fapt, nu din România, ci din Serbia, am înțeles noi. Vorbea bine românește, dar păstra în vocabular numeroase turcisme, grecisme și mai ales slavonisme. Totuși, ne-am înțeles cu el. Ne-a spus că a făcut școală de bucătari, a învățat bine suedeza, are doi copii, soția este infirmieră medicală și lucrează aici de zece ani. I-am reținut și numele: Ion Merica. Ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
familia sa. Tatăl, ca diriginte, avea în subordine vreo 15 salariați. Evreii și lipovenii vorbeau mai mult rusește. Românii, deși cunoșteau sau înțelegeau limba foștilor stăpâni, vorbeau de obicei, românește, dar păstrau în vorbirea lor și cu multe cuvinte străine, slavonisme, iar urmele celor 106 ani de stăpânire țaristă n-au putut fi îndepărtate cât ai bate din palme. Dacă de Telenești copilul își amintea cu spaimă de acțiunea bolșevică de la Tătar-Bunar care pentru guvernul de la Moscova ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Bug, care o separa de populația străromână a bolohovenilor. Tratatul de istorie a României, editat În 1962 de Petre Constatinescu - Iași și C. Cihodaru, va fi revizuit cât de repede, să nu Încurce mințile studenților. Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză Îndelungată Între români și slavi. E greu de Închipuit că populația autohtonă a stat mută și sute de ani, În așteptarea slavilor să le Împrumute ceva cuvinte, ca să li se dezlege limba. Împrumuturile În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
autohtonă a stat mută și sute de ani, În așteptarea slavilor să le Împrumute ceva cuvinte, ca să li se dezlege limba. Împrumuturile În vocabular se datorează cu totul altor motive decât conviețuirii istorice. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavona, slavonismele au pătruns și În vorbirea curentă. Aceeași influență a venit și din partea limbii cancelariillor, care era slavona. Este locul să mă refer la un proces similar petrecut sub ochii noștri. Localitățile din nordul Bucovinei au fost ucranizate prin decizia de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
prima dată în raza simțului comun. „A limbii temelie se mișcă, se clătește“, am putea spune, parafrazându-l pe Alexandrescu; unele straturi ale vocabularului se erodează și dispar văzând cu ochii, altele cunosc o progresie spectaculoasă. Căderea în desuetudine a slavonismelor și turcismelor, declinul influenței neogrecești, afirmarea viguroasă a celei franceze, consecințele pe termen lung ale ideilor Școlii Ardelene - iată doar câteva linii care participă la definirea imaginii, reflectată stăruitor în conștiința socială a vremii. „Drept aceea nu este de mirare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Dunăre, cu atât mai mult cu cât sunt cunoscute legăturile dintre vlahii de pe ambele maluri ale Dunării . Precizările lui P.P.Panaitescu privind folosirea limbi slavone: „Limba slavonă a fost o limbă de cultură și nu o limbă maternă, ă.problema slavonismului are un caracter cultural și în același timp unul social, dar nu un caracter etnicănu se poate vorbi de un bilingvism; vechea slovă bisericească se menține grație unei tradiții culturale păstrate de clasa stăpânitoare feudală românească” , vin să întărească convingerea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
al XVII-lea, când, odată cu scrierea slavonă au împrumutat și formulele lingvistice din actele elaborate de cancelaria fostului cnezat de Halici, rupt din Rusia Kieveană. Prin cancelaria domnească și prin slujba în limba slavonă au pătruns în limba română multe slavonisme, ca urmare a traducerii unor cuvinte românești în slavonă de către diecii împrumutați din Galiția poloneză, de după 1348. Pentru exemplificare ne vom referi la documentele elaborate de cancelaria Țării Românești Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun și a fiului său, Ștefan
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să explice perfect în limba lui foarte bisericească. Pentru mine a fost o surpriză, fiindcă limba de la Tg. Neamț pe care o știam eu era mai evoluată decât a lui. S.A.: Sigur, sigur, a lui era o limbă plină de slavonisme și alte arhaisme, era limba bisericii. M.I.: Da, dar pentru mine era ceva nou! Nu că n-am înțeles, dar era ca o altă limbă. S.A.: Sigur, chiar era o altă limbă. M.I.: Asta a creat și o altă ambianță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a Ungrovlahiei - se înființează în 135 sub domnia voievodului Nicolae Alexandru Basarab, subordonată bineînțeles patriarhiei Constantinopolului, sub păstorirea mitropolitului grec Cristopulo din Vitzina. Același lucru se petrece și în Moldova unde mitropolia înființată este de asemenea închinată Patriarhiei Constantinopolelui. Înflorirea slavonismului în perimetrul danubiano-pontic prin venirea de la muntele Athos a unor călugări sârbi învățați, ca de exemplu Nicodim (care și introduce monahismul în viața religioasă de la noi prin ctitorirea mănăstirii Tismana), va influența decisiv evoluția creștinismului la români, d ar avea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
obținând astfel maghiarizarea forțată a majorității acestora. Așa că până în secolul al XV-lea Biserica Românească se află sub o dublă influență. Dincolo de munți era influența agresivă a catolicismului impus cu forța de maghiari, iar dincoace de munți se manifesta influența slavonismului, mai ales a celui sârbesc. Din secolul al XV-lea se adaugă ereziile protestante, începând cu discipolii lui Huss, continuând cu discipolii lui Luther (mai ales sași) și Calvin (mai ales unguri), fiecare încercând să atragă populați a românească de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reprezenta, la acea vreme, calea sigură spre maghiarizare și înstrăinare. Dar cel mai important lucru realizat prin acest act a fost pasul decisiv pe care l-a realizat pentru emanciparea noastră națională prin deșteptarea instinctului național „amorțit până atunci de slavonism, grecism și calvinism”. Și într-adevăr, prin întemeierea școlilor pentru popor, apariția la Blaj a celui mai puternic focar de cultură românească de unde a și plecat iluminismul școlii ardelene prin Samoil Micu (Klein), Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, personalități
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de- a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de-a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
crearea conștiinței latinității. Deteriorarea legăturilor cu occidentul a Început după sciziunea care a Împărțit Europa În două culturi aparent antagonice. Separarea sa accentuat prin pătrunderea limbii slavone În biserică apoi În cancelarii și administrație. Până la Începutul secolului al XVI-lea slavonismul a stânjenit scrisul În limba română dar conștiința latinității a supraviețuit. Ea s-a afirmat pe timpul domnitorilor Matei Basarab și Vasile Lupu, prin cronicari și Înalți prelați ai bisericii cum au fost mitropoliții Varlaam și Dosoftei. Nu mult mai târziu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o compilație de manieră cam medievală, sprijinită însă pe un material enorm. În filologie se observă două tendințe: de a dovedi cu orice chip că majoritatea cuvintelor sunt de origine latină și de a elimina rămășițele graiului "varvarelor ghinte", adică slavonismele. Spre deosebire de Clain și Șincai, Maior crede limba română derivată nu din latina clasică, ci din cea vulgară. Transcripțiile cu literă latină nu sunt simple substituții de semne, ci ortografieri etimologice. "Adică" se scrie "adeque", "care", "guare". Etimologiile sunt de fantezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deosebire în atitudinea lui C. Negruzzi. El nu dă atât de mare importanță la ceea ce se numește "deprindere", uz. Să nu se vorbească de deprindere, zice el: "N-am schimbat papucii?" (Scrisoarea XIV-a1) Și are mai cu seamă antipatie pentru "slavonisme", declarîndu-se partizan al înlăturării lor. Să se compare această atitudine cu aceea a lui A. Russo, care zice că o limbă se naște "pe decompoziția altor limbi", că cuvintele, de orice origine, se împămîntenesc și că gramaticii trebuie să constate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
urmașilor îi provoacă o adevărată spaimă 1 . Intrând în detalii, el recomandă Academiei să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor românești și în etimologism și să nu fie "prodigă" în neologisme 2. Să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor, căci slavonismele - mai ales de ele era vorba - sunt justificate prin uz, și dacă le-am alunga, am răpi originalitatea limbii române, care, în deosebire de alte limbi romanice (care sunt latine, plus germanice etc.), e alcătuită din limba latină, plus slavona
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai ales de ele era vorba - sunt justificate prin uz, și dacă le-am alunga, am răpi originalitatea limbii române, care, în deosebire de alte limbi romanice (care sunt latine, plus germanice etc.), e alcătuită din limba latină, plus slavona. Slavonismele care trebuiesc alungate, și nici ele toate, sunt cele datorite influenței a doua slavone, traducerilor bisericești, și încă acele care fac parte din limba bisericească actuală nu trebuiesc înlocuite decât foarte încet, pentru că limba bisericească are un caracter venerabil, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta Transilvaniei” articole pe teme de morală, propuneri în materie de ortografie ori privind cultivarea limbii naționale (pe care o vedea unitară prin înlăturarea slavonismelor, prin latinizare și alfabet latin), precum și câteva încercări, stângace (unele par chiar prelucrări din H. Zschokke), de poezie filosofică și patriotică, alături de traduceri din Schiller. După exemplul lui George Barițiu și al lui Vuk Karadzić, a avut și preocupări de
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
care apunea fiindcă era ne fi rească, lupta, pe de altă parte, împotriva Junimii de la Iași, în special îm potriva influenței culturii germane. Heliadismul avea la obârșie marele motiv național de a se curăți limba de influența de demult a slavonismului; dar Heliade mersese prea departe. Exagerația a omorât heliadismul. Lupta împotriva Junimii de la Iași avea același motiv. Hasdeu, ca și toți cei cari se puneau de-a curmezișul școalei ieșene, luptau împotriva reîntoarcerii la un arhaism pe care ei îl
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Generația actuală din generația trecută de C. Bălăcescu, București, 1860, pp. 3-41. bucureștiul în 1871 93 Această satiră este scrisă într-o limbă pură lipsită de neologisme, lipsită de rătăcirile heliadismului, lipsită de slavonisme supărătoare, o limbă în care s-ar putea exprima și astăzi orice scriitor de seamă. Dar pe când la 1838 Bălăcescu scria precum am văzut iar Hasdeu la 1871 întrebuința limba literară în care se scrie astăzi la anul 1927, iată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
remarcat e că, referindu-se la scrierile celor doi nefericiți interpolatori, Miron Costin, om de cultură latină, spune, în prefața la De neamul moldovenilor, că „nu letopisețe, ce ocări sîntu”. A ocărî, „a face de rușine, a necinsti”, e un slavonism: okaru, „mustrare”. Neculce îl folosește și pe acesta, zicînd despre înaintașul său: „Bine face (Costin) că-i ocărăște (pe Simion dascălul și Misail călugărul) și dzice că (afirmațiile lor denigratoare) sînt basne”. Ajuns aci, îmi amintesc că pe defăima l-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]