193 matches
-
limba noastră din multe limbi este adunată și nu este amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prinprejur, măcar că de la Râm ne tragem, și cu ale lor cuvinte ni-s amestecate... ce fiindu țara mai de apoi ca la o slobozenie, din prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră : de la râmleni, cele ce zicem latină, pâine, ei zic panis...Așiderea și de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
trăirii libertății și a fericirii în cele din urmă. Despre libertate ne vorbește și Apostolul Pavel în Epistola lui către Galateni. Purtând și propovăduind cuvântul lui Dumnezeu, El ne îndeamnă să trăim în dragoste: "Fraților voi ați fost chemați la slobozenie (libertate). Numai nu faceți din slobozenie (din libertate) o pricină ca să trăiți pentru firea pământească, ci slujiți-vă unii altora în dragoste." Căci toată legea se cuprinde intr-o singură poruncă: - să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți
UNIUNE ŞI CREAŢIE A LUI DUMNEZEU de IONEL CADAR în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346766_a_348095]
-
cele din urmă. Despre libertate ne vorbește și Apostolul Pavel în Epistola lui către Galateni. Purtând și propovăduind cuvântul lui Dumnezeu, El ne îndeamnă să trăim în dragoste: "Fraților voi ați fost chemați la slobozenie (libertate). Numai nu faceți din slobozenie (din libertate) o pricină ca să trăiți pentru firea pământească, ci slujiți-vă unii altora în dragoste." Căci toată legea se cuprinde intr-o singură poruncă: - să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți."(Galateni 5:13,14). Eu m-
UNIUNE ŞI CREAŢIE A LUI DUMNEZEU de IONEL CADAR în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346766_a_348095]
-
Iisus Hristos și de cei ce o vestesc pe ea; dar el poate, de asemenea, să supună Bisericii lui Iisus Hristos și căpeteniilor ei pe cei ce nu vor să asculte de ea. Și aceasta nu numai prin puterea și slobozenia pe care a dobândit-o de la Dumnezeu, dar poate să devină pildă pentru cei supuși lui și mai prejos de el în toate faptele bune. Căci devin asemănători căpeteniei lor cei supuși și conduși de aceasta. 5. Așadar este nevoie
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
problemă a Moldovei și Munteniei, care nu îmbrăca forma unui obiectiv politic național, ci al unuia, este adevărat individualizat sub aspectul strategic și al statutului lor juridico-politic particular, topit într-o largă viziune antiotomană, de avans în sud-estul continentului în numele „slobozeniei” și al ortodoxismului. Constatările privitoare la Rusia pot fi extinse și asupra Austriei, animată de idei anexioniste de esență feudală. Termenii preferați erau cei de națiune greacă, pentru popoarele ortodoxe din Imperiul Otoman, și de națiune iliră, pentru ortodocșii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În același moment au fost elaborate răspunsurile deputăției muntene la întrebările cancelarului Panin și cererile către el. La întrebarea Ce dorințe aveți a face împărătesei ?, răspunsul a fost următorul: „să rămânem supt stăpânirea Rosiei și bucurându-ne ele deplina noastră slobozenie”. Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule antinome în context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost elaborate răspunsurile deputăției muntene la întrebările cancelarului Panin și cererile către el. La întrebarea Ce dorințe aveți a face împărătesei ?, răspunsul a fost următorul: „să rămânem supt stăpânirea Rosiei și bucurându-ne ele deplina noastră slobozenie”. Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule antinome în context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supt jugul turcesc, să rămânem supt protecția (subl. ns. L.B.) Rosiei, care aceasta au poftit și pro-strămoșii noștri”. În proclamațiile sale către popor, mitropolitul Gavril al Moldovei se autocalifică, pe el și popor, ca supuși ai Rusiei, dar invocă patria, slobozenia, oblăduirea împărătesei, care va garanta în „bună pază toate hotarele Moldovei, după vechea stăpînire a domnilor ce au fost de sineși oblăduitori (subl. ns. L. B.)”. În notele sale critice la studiul lui G. Severeanu, Bucureștii sub răzmerița din 1769
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Austriei, a Prusiei și să dea oarece haraciu și la Poarta turcească”; dacă nici aceasta nu va fi acceptată, să rămână „supuși împăratului” Austriei. Mihai Cantacuzino i-a înfățișat lui Rumianțev scrisori ale împăratului Leopold I prin care făgăduia „ajutorul slobozeniei acestor două țări de supt jugul turcesc”. Rumianțev i-a dat recomandări către Panin. Este relevantă dorința de a evita retrocedarea Principatelor către Poartă, chiar cu prețul acceptării altei servituți, rusă sau habsburgică. Acesta era însă în acel moment un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții a răzbunării, dau foc, fac prăpăd pe unde trec. E multă cruzime în romanele lui I., atât în secvențele de război, când se dezlănțuie „măcelul”, cât și în scenele de răfuială și de
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
atâtea ori, s-au desfășurat pe teritoriul țărilor române, a existat întotdeauna tendința, mai mult sau mai puțin populară, de a se alătura taberei antiotomane 49. În 1774, boierii munteni își asumau responsabilitatea de a fi intrat în luptă „pentru slobozenie și ortodoxie, cele două mai scumpe lucruri din viața omului“50. Generația următoare se mobilizează în 1802, cerând protecția în 1796 la Paris, unde îl întâlnise pe ?orai. A călătorit în Rusia, Turcia și Persia, pe vremea când generalul Gardanne
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Porților de Fier („locul cela strimtul”) și despre intenția lui Soliman de a cuceri Transilvania trecând prin Valahia. Alte știri se referă la incursiunile de jaf, îngrijorătoare și pentru Neagoe Basarab, proiectate de Mehmed-beg, sangaciul Nicopolei, căruia sultanul îi dăduse „slobozenie” de a intra în Țara Românească. Importanța textului este de ordin istoric și literar-lingvistic: Scrisoarea lui Neacșu marchează începuturile folosirii în scris a limbii române, este o adevărată filă de cronică și cea mai veche mărturie păstrată a stilului epistolar
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
barocă, este una dintre cele mai originale și excentrice scrieri din literatura „de sertar” a ultimelor decenii. SCRIERI: Fragmente reziduale disparate din Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus, pref. Alexandru Paleologu, postfață Mihail Constantineanu, București, 1999; Monolog nocturn despre Suverana Slobozenie a Singurătății, îngr. Mariana Macri, pref. Andrei Pleșu, București, 2001. Repere bibliografice: Șasa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 362; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 205-211; Ungureanu, Imediata, II, 109-125; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1991, 111-115, 146-147
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
între popoare, menită a contracara alianțele despoților, destinul ca un reflex al legilor providenței, asimilarea dumnezeirii cu poporul, credința nezdruncinată în biruința revoluției. În planul ideologic al operei, aportul lui Bălcescu pare covârșitor: concepția privitoare la cele două feluri de „slobozenie”, cea „dinlăuntru” și cea „dinafară”, strânsa legătură dintre libertatea socială și cea națională, simpatia pentru țărănime, dar și ostilitatea pătimașă împotriva domnilor și boierilor, care au dus țara într-o situație jalnică. Istoria se înfățișează ca un șir nesfârșit de
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
lui Iuda, împotriva Lachisului și Azechei, căci acestea erau cetățile care mai rămăseseră din toate cetățile întărite ale lui Iuda. 8. Iată cuvîntul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce împăratul Zedechia făcuse o învoială cu tot poporul Ierusalimului, ca să vestească slobozenia robilor, 9. pentru ca fiecare să lase slobozi pe robul și roaba sa, pe Evreu și pe Evreică, și nimeni să nu mai țină în robie pe fratele său Iudeu. 10. Toate căpeteniile și tot poporul, care făcuseră învoiala, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și apoi să-l lași slobod de la tine. Dar părinții voștri nu M-au ascultat și n-au luat aminte la Mine. 15. Voi v-ați întors astăzi în voi înșivă, ați făcut ce este bine înaintea Mea, vestind fiecare slobozenia pentru aproapele său, și ați făcut o învoială înaintea Mea, în Casa peste care este chemat Numele Meu. 16. Dar pe urmă v-ați luat vorba îndărăt, și Mi-ați pîngărit Numele, luînd iarăși înapoi fiecare pe robii și roabele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
iarăși înapoi fiecare pe robii și roabele pe care-i sloboziserăți, și-i lăsaserăți în voia lor, și i-ați silit să vă fie iarăși robi și roabe." 17. "De aceea, așa vorbește Domnul: "Nu M-ați ascultat ca să vestiți slobozenia fiecare pentru fratele său, fiecare pentru aproapele său. Iată, Eu vestesc împotriva voastră, zice Domnul, slobozenia săbiei, ciumii și foametei, și vă voi face de pomină printre toate împărățiile pămîntului. 18. Și pe oamenii, care au călcat legămîntul Meu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lor, și i-ați silit să vă fie iarăși robi și roabe." 17. "De aceea, așa vorbește Domnul: "Nu M-ați ascultat ca să vestiți slobozenia fiecare pentru fratele său, fiecare pentru aproapele său. Iată, Eu vestesc împotriva voastră, zice Domnul, slobozenia săbiei, ciumii și foametei, și vă voi face de pomină printre toate împărățiile pămîntului. 18. Și pe oamenii, care au călcat legămîntul Meu, care n-au păzit îndatoririle învoielii pe care o făcuseră înaintea Mea, tăind un vițel în două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
voi grăbi aceste lucruri, la vremea lor." $61 1. "Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc vești bune celor nenorociți: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, și prinșilor de război izbăvirea; 2. să vestesc un an de îndurare al Domnului, și o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mîngîi pe toți cei întristați; 3. să dau celor întristați din Sion, să le dau o cunună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
arborat două falnice drapele tricolore. Pe cel albastru cu multe stele încă nu îl au probabil în dotare. Probabil peștii se simt și mai plini de misiunea lor, mai patriotică decât oricând, în astfel de zile, când sărbătoarea pogoară peste slobozeniile noastre. Îmi place această unduire de falduri tricolore, jucând în bătaia unui Soare pitulat pe după coșurile caselor dinspre Spital, cu razele strecurate printre șuvițe drepte de fum. Parcă și hornurile orașului și-au aprins lumânările spre a cinsti solemnitatea, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar. 3. Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era Grec, n-a fost silit să se taie împrejur, 4. din pricina fraților mincinoși, furișați și strecurați printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie; 5. Noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nici o clipă măcar, pentru ca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi. 6. Cei ce sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
el. 11. Cît despre mine, fraților, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce mai sunt prigonit? Atunci, pricina de poticnire a crucii s-a dus. 12. Și, schilodească-se odată cei ce vă tulbură! 13. Fraților, voi ați fost chemați la slobozenie. Numai, nu faceți din slobozenie o pricină ca să trăiți pentru firea pămîntească, ci slujiți-vă unii altora în dragoste. 14. Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți." 15. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
fraților, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce mai sunt prigonit? Atunci, pricina de poticnire a crucii s-a dus. 12. Și, schilodească-se odată cei ce vă tulbură! 13. Fraților, voi ați fost chemați la slobozenie. Numai, nu faceți din slobozenie o pricină ca să trăiți pentru firea pămîntească, ci slujiți-vă unii altora în dragoste. 14. Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți." 15. Dar dacă vă mușcați și vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
alungați de furtună: lor le este păstrată negura întunericului. 18. Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii și cu desfrînări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire. 19. Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înșiși sunt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit. 20. În adevăr, dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoașterea Domnului și Mîntuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăși și sunt biruiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
făcătorii de rele și să laude pe cei ce fac bine. 15. Căci voia lui Dumnezeu este, ca făcînd ce este bine, să astupați gura oamenilor neștiutori și proști. 16. Purtați-vă ca niște oameni slobozi, fără să faceți din slobozenia aceasta o haină a răutății, ci ca niște robi ai lui Dumnezeu. 17. Cinstiți pe toți oamenii, iubiți pe frați, temeți-vă de Dumnezeu, dați cinste împăratului! 18. Slugilor, fiți supuse stăpînilor voștri cu toată frica, nu numai celor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]