193 matches
-
sat până pe data de 13 ianuarie 1597, când domnul Ieremia Movila a dat dezlegare M-rii Neamț și vătămanilor din Orțești pentru a repopula satul cu „oricâți oameni vor chema din țară , leah , rus , sârb , grec sau ungur , ei să aibă slobozenie pe trei ani de la domnia mea , nici să ne plătească , nici să ne muncească nouă nici o muncă nici o dabila , numai să aibă a da birul împărătesc o singură dată pe an ...De aceea , nimeni din slugile mele,...sau alții din
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
ca și oamenii târgoveți”. Se acorda scutire de dări și slujbe față de domnie, iar privilegiul este important pentru că din el aflăm care erau aceste dări și slujbe. Se menționa că oamenii, care se vor așeza în acest sat “să aibă slobozenie”, fie că „vor fi meșteri sau cojocari sau orice fel de meșteri, fie rus sau grec sau orice fel de limbă, să nu dea acești oameni nici dare, nici posadă, nici iliș, nici la morile noastre să nu lucreze, nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atâtea ori, s-au desfășurat pe teritoriul țărilor române, a existat întotdeauna tendința, mai mult sau mai puțin populară, de a se alătura taberei antiotomane 49. În 1774, boierii munteni își asumau responsabilitatea de a fi intrat în luptă „pentru slobozenie și ortodoxie, cele două mai scumpe lucruri din viața omului“50. Generația următoare se mobilizează în 1802, cerând protecția în 1796 la Paris, unde îl întâlnise pe ?orai. A călătorit în Rusia, Turcia și Persia, pe vremea când generalul Gardanne
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
locuitorii țării noastre. Venit dintr-o lume degradată, aberantă, anormală, el descoperă firescul, normalitatea, nevoia transformării prin carte și cultură. El distribuie „Învățături”, justificându-se: „neînvățătura și Înjugarea prostește pe om, făcându-l rău”, izolarea strică firea omenească și Îngrădește „slobozenia” minții. În fine, două decenii după Golescu, pornit să cunoască „rotundul lumii” și să comunice și altora experiențele sale, Ion Codru Drăgușanu judecă critic tot ce vede, descoperă Închistarea și naivitatea unora, analiza lui e caustică, dar oferă și prilejul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dacă cu adevărat este supus învinovățirei sau că-l arată nevolnic pentru vreun alt sfârșit, ca după adevărul ce se va afla să se facă punerea la cale. Asemenea și când însuși sameșul, pentru vreo pricină de neputință va cere slobozenie din slujbă, se va cerceta de este cu adevărat pricina ce arată, sau că este silit a se trage din niscavai alte urmări și se va face cele de cuviință, sau a se rândui alt sameș în locul său, fiind și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la jumătatea distanței între Prut și Nistru. Slăbit la trup, ajuns la stare de sărăcie, el l-a rugat pe Moghilă Vodă, la 1607, să fie scos din slujbă și „iertat a mai sluji lui Vodă". Deși căpătase „carte de slobozenie", de la Ieremia Moghilă, nici Simion Mighilă n-a putut să-i respecte rugăciunea făcută. De abia la 7 iunie 1607 Simion Moghilă se milostivește și prostește, adică îl face pe vătagul Ioan simplu cetățean, ținând seama de motivele invocate: bătrânețea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o dare pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar când vor „aduce pește sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și stupi cădea în sarcina funcționarilor cunoscuți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de le purta grija acolo, să le dea mâncare și locuință? Poate oare să dovedească părinții la multele lor nevoi și să fie lipsiți cu totul de ajutorul copiilor lor?... Greutățile de care era înconjurată învățătura la scholile sătești și slobozeniea de a o urma sau nu, tindea ca locuitorii satelor să dee bună parte scholelor sătești. Nu toate ținuturile (județele) aveau scholi sătești la 1860, după județe. În ținutul Iași Toate celelalte județe ale Moldovei, afară de coloniile bulgărești de la județul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
samă numai prin aceasta au adus a<le> sale minerii la un asemine grad de înflorire în care de sute de ani și încă până astăzi se află. 2. Antreprenorii și lucrătorii minelor trebuie să capete îndemnări prin hărăzirea deosăbitelor slobozenii și favoruri. Pe acest temei, lucrătorii minelor din staturile Austriei sînt scutiți și de îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori și cu a lor pagubă, sînt scutiți și de zeciuială. Scutirea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
totuși să nu câștige nimic. Mineriile nu atârnă numai de la industrie, ca celelante meșteșuguri și fabrici. În această privire, este de trebuință și potrivit ca, acelor ce se îndeletnicesc cu mineriile, să li se deie din partea statului deosebite privileghii și slobozenii, spre a îndămâna a<le> lor întreprinderi și a face ca să înflorească minele în țară. 3. Lucrarea minelor foarte mult se îndămânează dacă, spre cercetarea munților și spre descoperirea straturilor metalice, guvernul va trimite pe la munți, tot anul, oameni cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă 164 parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce sare și tot sare după nazurile lui. Este mai mult decât atât în Ariel. Dacă, fiind spirit al aerului, este liber ca aerul, cum se spune, nu avem aici decât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
hoți ce se slobod de la pușcărie de a sa și prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe chezășia vinovaților ce dobîndescu slobozenie prin pecetea Domniei mele să-i trimiteți și la spătărie spre a face cunoscuți de vrednici prin cercetarea ce li se face acolo și după plisoforie în scrisu ce veți primi de la dumnealui vel spătar, așa să se sloboadă fiind
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
avut loc pe fondul unei crize de disperare suferită de Dincă, datorată refuzului Clementinei de a se mărita cu el, după ce aceasta aflase că acesta este rob-de origine rromă și că Profirița refuză să-i acorde pe loc cartea de slobozenie cerută, motiv pentru care se hotărâse să-l părăsească. Întâmplarea aceasta a tulburat-o profund pe Profirița Cantacuzino, care pierdea astfel pe unicul urmaș al soțului său și pe care la iubit ca pe propriul fiu. Distrusă sufletește de sfârșitul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
antropomorfic. Desțărmurirea lui poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce sare și tot sare după nazurile lui. Este mai mult decât atât în Ariel. Dacă, fiind spirit al aerului, este liber ca aerul, cum se spune, nu avem aici decât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care generează discursul poetic pe temele deja știute: 13 Decembrie, De ziua muncitorilor asasinați, Colinda ("Noi nu venim colindători/ cu ștreangul de spânzurători (...)// Noi vrem să dăm napoi pământul, muncitorului/ Și oile, păstorului,/ Și gândul, gânditorului/ Și celui fără libertate, slobozenia."). Nu lipsește din publicațiile vremii poezia socială sau cea închinată tovarășului Stalin, poezia combativă 52, așa că pe lângă scriitorii mai vechi sau mai noi, convertiți la noua literatură, se înmulțesc și versificatorii dedicați noului regim, cazul, de exemplu, al lui Dan
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
barocă, este una dintre cele mai originale și excentrice scrieri din literatura „de sertar” a ultimelor decenii. SCRIERI: Fragmente reziduale disparate din Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus, pref. Alexandru Paleologu, postfață Mihail Constantineanu, București, 1999; Monolog nocturn despre Suverana Slobozenie a Singurătății, îngr. Mariana Macri, pref. Andrei Pleșu, București, 2001. Repere bibliografice: Șasa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 362; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 205-211; Ungureanu, Imediata, II, 109-125; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1991, 111-115, 146-147
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
am zăbovit Între feredee și mofete, precum și alte proceduri de natură electrică spre Îmblânzirea beteșugurilor trupești - vindecare nu-i posibilă la vârsta mea, ci o amânare... Tot timpul - 17.VI.-6.VII. a fost secetă și călduri mari. Încât, pe lângă slobozenie permanentă la cele 3 izvoare cu apă minerală - ne-am Îngăduit să poposim din când În când la Grădina de vară aflată În calea noastră. Ispita. Printre sanatorizați l-am cunoscut pe istoricul sucevean Nicolae Ceredaric. Avea asupra-i recentul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
anterioară, când la noi nu exista "acest vestitor de obște, de atâția ani cunoscut, de neapărată trebuință în luminata Europă", iar, pe de altă parte, se arăta, într-un stil patetic, binefacerile pe care le poate aduce . Înștiințare După înalta slobozenie prin strălucirea sa graful, dată preacinstitului Divan, avem cinste a face cunoscut cinstitului public: că cu începerea anului nou, sau cel mult a anului astronomicesc, adică cu începutul lui martie, 1829: să vor ivi și începuturile Gazetei Românești, „Curierul Bucureștilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mai scump, mai neprețuit, mai neșters din inimile și mințile noastre, mai vrednic de nemurire nu sînt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori decît înștiințarea despre însuși foaia aceasta a noastră politică, pentru care în zilele aceste ne veni slobozenia deplin de la înaltul Tron ca să o putem da de aci-nainte nempedecați la o nație, care prin întîrzierea în cultura duhului putem să zicem cum că ridică mila iubitorilor de omenire din veacul nostru. Suflete al meu! gătește-te a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ne va hrăni. Și aici ar fi locul a vorbi acum aplecat la o Foaie politică în limba națională ce folosuri poate aceasta să aducă, ca cu atîta mai luminat să se cunoască facerea de bine ce o avem prin slobozenia de nou cîștigată - dar am nădejde că nici unul dintră cetitorii noștri nu va fi care să nu- și închipuiască și să-și numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. Ce au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
însă ce soțietateaa va face spre creșterea fiicilor d-lor, vor da încredințare că sfîrșinduși învățăturile le vor hotărî întru această carieră. VII. MOMENTUL "DACIA LITERARĂ" “Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate”. Mihail Kogălniceanu După punerea bazelor presei în limba română de către I. H. Rădulescu ("Curierul românesc", 1829), Gh. Asachi ("Albina românească", 1829) și Gh. Barițiu ("Gazeta de Transilvania", 1838), Kogălniceanu editează prima revistă literară, în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Întâmplându-se răscoală sau vreo mare tulburare și neorânduială între mădularele Obișnuitei Obștești Adunări, Domnul va putea să precurmeze întrunirea ei și va fi îndatorat a face îndată raportul său către Înalta Poartă și către Ocrotitoarea Curte, cerând voie și slobozenie de a putea strânge o altă Obișnuită Obștească Adunare”. Art. 51 este, deci, acel care dă Rusiei dreptul ei de control. Ar fi mai natural ca acest drept să fie exercitat de către puterea suzerană, al cărei guvern este mai apropiat
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sunt captivați irezistibil de eternul fumos feminin. Reveniți în scurt timp la realitățile momentului, cei doi amici și-au reluat discuția de unde rămăsese. Gazda, dorind să afle mai multe despre motivația orientării amicului său spre arta cuvântului scris, a dat slobozenie unui gând care îl frământa de mai multă vreme: Unii spun că te-ai apucat să scrii și să publici pentru a-ți satisface orgoliul de intelectual plurivalent. Alții cred că te-ai consacrat creației literare pentru a le demonstra
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
privit ca un fapt organic, care-i depășește drepturile de inițiativă, a împiedicat o diferențiere dialectală prea violentă. Abaterile individuale stau în răsăritul nostru sub controlul firesc al unei puteri anonime; ele sunt „păcate” cari nu se pot consuma în slobozenie ca în Apus. Unitatea limbii românești nu e deci o problemă filologică, nici politică, ci o problemă foarte adâncă, de filosofie a culturii și de filosofie a stilurilor de viață. [...] Aci limbile literare s-au născut încetul cu încetul din
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Alteței Sale până la schimbarea ratificării viitorului tratat de pace definitivă între Rusia și Poarta otomană”. Revoluția de la 1821 nu a determinat, prin ea însăși, o schimbare semnificativă de statut juridic, decât indirect, și mult mai târziu, mișcarea pentru „dreptate și slobozenie” evoluând în limitele legalității capitulațiilor și ale prevederilor tratatelor ruso-turce. Cum observa Gh. Platon, revoluția nu a contestat regimul juridic impus Principatelor; aceasta s-a ridicat împotriva regimului spoliator al fanarioților, păstrând normele internaționale și respectând drepturile decurgând din relațiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]