583 matches
-
Mitropolit la Cluj; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei; Casian al Dunării de Jos - căruia i-a fost mentor și îndrumător; Calinic al Argeșului și Mușcelului; Gherasim al Râmnicului; Damaschin al Sloboziei și Călărașilor, trecut și el între timp la viața cea veșnică în luna aprilie anul 2009; Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - care i-a fost un sincer și apropiat sfetnic în multe împrejurări și situații; Laurențiu al Caransebeșului - Profesor de
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
rănile, își întreține visele. Respiră poezie și se hrănește cu poezie. Îi este chin, îi este balsam, îi este viață. „Pentru mine poezia este atât boală, căt și leac al sufletului”, afirmă poetul Boris Ioachim. ------------------------- Alexandra MIHALACHE 23 martie 2015 Slobozia Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE - BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
Mitropolit la Cluj; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei; Casian al Dunării de Jos - căruia i-a fost mentor și îndrumător; Calinic al Argeșului și Mușcelului; Gherasim al Râmnicului; Damaschin al Sloboziei și Călărașilor, trecut și el între timp la viața cea veșnică în luna aprilie anul 2009; Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - care i-a fost un sincer și apropiat sfetnic în multe împrejurări și situații; Laurențiu al Caransebeșului - Profesor de
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
Mitropolit la Cluj; Pimen al Sucevei și Rădăuților; Arhiepiscopii: Epifanie - urmașul său la scaunul Episcopiei Buzăului și Vrancei; Casian al Dunării de Jos - căruia i-a fost mentor și îndrumător; Calinic al Argeșului și Mușcelului; Gherasim al Râmnicului; Damaschin al Sloboziei și Călărașilor, trecut și el între timp la viața cea veșnică în luna aprilie anul 2009; Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - care i-a fost un sincer și apropiat sfetnic în multe împrejurări și situații; Laurențiu al Caransebeșului - Profesor de
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
veșnice în 29 August anul 2005, la Sibiu. Apoi Episcopii Epifanie al Buzăului și Vrancei - colegul și urmașul său în scaunul stărețesc de la Mănăstirea Neamț, Casian al Dunării de Jos, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Damaschin al Sloboziei și Călărașilor - colaboratorul său apropiat în calitatea de Episcop Vicar și de Profesor Universitar la Craiova, trecut și el la Domnul în anul 2009, Ioan al Covasnei și Harghitei - ucenicul și colaboratorul său pe șantierele mănăstirilor oltene și totodată stareț
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
și totodată stareț al Mănăstirii Lainici, pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare la Episcopia nou înființată din centrul țării românești; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Vincențiu Ploieșteanul, actualul Episcop al Sloboziei și Călărașilor, din anul trecut 2009 - ucenicul său iubit și apropiat, de asemenea Arhiereul Irineu Slătineanu - Episcopul Vicar de atunci al Ținutului Râmnicului, Profesor și Decan la Facultatea de Teologie din Craiova și actual Mitropolit al Olteniei, și mulți alții
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
iubite, vino! Alerg în calea ta! Mereu întreb de tine, căci, să te uit nu pot. Vreau să te simt alături, să-mi mângâi inima, Iar, eu să-ți dau iubirea, cu inimă cu tot! Georgeta Nedelcu & Gheorghe Ungureanu - Craiova & Slobozia Mai 2009 Referință Bibliografică: Să te uit, nu pot! Georgeta Nedelcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 388, Anul II, 23 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta Nedelcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SĂ TE UIT, NU POT! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359881_a_361210]
-
precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și a îndatoririlor militare. Regimul judecătoresc și administrativ al sloboziilor era foarte asemănător cu cel al obștilor sătești libere[2]. Totalitatea înțelesurilor arată o imagine mai complexă a ce era în trecut satul și anume o formă de organizare totală. George Baciu [1]Baciu, George, Hiru, Ion C., Domnești. Oameni
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
copilăriei. Tot sub semnul amintirii, dar de data aceasta a unor persoane, sau mai degrabă personalități, stau prozele: „Mereu alți călători”, tribut adus Părintelui Teofil Părăian; „Fotografia”, în memoria Părintelui Arsenie Papacioc și „Poarta”, ce evocă figura Episcopului Damaschin al Sloboziei și Călărașilor. Aceste texte, ale amintirilor, se pot clasa cu ușurință sub numele de „proze ușoare”, în sensul că pentru parcurgerea lor, cititorul nu trebuie să își exploateze foarte tare partea cognitivă, fiind suficient să se lase purtat de valul
LOREDANA DALIAN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342308_a_343637]
-
n-aveau teamă de nimic Și pe moarte o sfidau. Cu ale sale brațe mari, Ceru`-l scutură din temelii, Și mă aruncă pe al meu pământ, Lipsindu-mă de libertatea eternă, În mijlocul pustietății Care-mi sfâșia inima de dorul sloboziei Ce mi-a fost luată de-a sila, Țintuindu-mă-n scaunul neputinței. Motto: Prietenia este aproape cel mai valoros lucru care ar putea exista în univers... Prietenia Pe cărarea vieții merg mereu, Ca un pribeag singuratic, Ce caută diamantul
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
khoti (coasta - la ceaonarii din Calvini, Brăila, Tecuci, Toflea), khocin = kòsta (coasta, la spoitori) • (I) PRAMATǏ < (i) pramatǐ/pramaći, (e) pramatǐ/pramakǐ = màrfa (marfă - la gaborii bumbăcari, la ursarii din Slobozia Bradului - din neogrecescul pra(gh)matía "marfă") • (I) BUKHUNI GOJ (literal “cârnat de ficat” = lebăr, maioș - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu ) • (I) RATTUNI GOJ (literal “cârnat din/cu sânge” = sângerete - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu) • (I) ZARUNI CA
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
cunoașterea Domnului. Îngenuncheat la tâmpla nopții, Traian Vasilcău alungă întunericul de orișiunde și face să răsară Soarele pe pământul existenței noastre. La picioarele sale cade lumina sacră lăsând pentru totdeauna să învăluie sfeșnicul în rugăciune. ---------------------------------- Alexandra MIHALACHE 28 aprilie 2015 Slobozia Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE - TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1580, Anul V, 29 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
răzeși, între căpitanii lor - boieri - și restul rămâne pământ domnesc. Moșiile cari se dau boierilor li se dau cu privilegiul de-a le coloniza cu ce condiții vor putea; favoarea cea mai mare pentru colonizări era aceea de-a forma " slobozii" (asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse, străini, așezîndu-se, scăpau de urmărire. Roma chiar a fost la început o " slobozie" precum se știe, căci slobozie însemnează " libertate" Cine se așeza pe aceste moșii, originea proprietății cărora este dania
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le coloniza cu ce condiții vor putea; favoarea cea mai mare pentru colonizări era aceea de-a forma " slobozii" (asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse, străini, așezîndu-se, scăpau de urmărire. Roma chiar a fost la început o " slobozie" precum se știe, căci slobozie însemnează " libertate" Cine se așeza pe aceste moșii, originea proprietății cărora este dania domnească, se așeza în condițiile cu cari convenea cu proprietarul și aceste condiții, îndealtmintrelea cam uniforme peste tot locul, sunt originea clăcii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vor putea; favoarea cea mai mare pentru colonizări era aceea de-a forma " slobozii" (asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse, străini, așezîndu-se, scăpau de urmărire. Roma chiar a fost la început o " slobozie" precum se știe, căci slobozie însemnează " libertate" Cine se așeza pe aceste moșii, originea proprietății cărora este dania domnească, se așeza în condițiile cu cari convenea cu proprietarul și aceste condiții, îndealtmintrelea cam uniforme peste tot locul, sunt originea clăcii și a dijmei. Cu desăvârșire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
km de Capitală și căruia îi lipsește chiar și astăzi orice fel de infrastructură indispensabilă turismului, de la peisaj și drumuri bine asfaltate și până la restaurante, hoteluri, locuri de distracție și automate bancare. Cu un deceniu în urmă, potențialul turistic al Sloboziei nu era deloc mai dezvoltat. Dar proiectul nu s-a oprit aici, același investitor construind, în apropierea fermei și în cadrul aceluiași complex turistic, un castel medieval și o copie de dimensiuni reduse a Turnului Eiffel din Paris. Ideea „de afaceri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
, Călina (30.IV.1953, Slobozia Mare, j. Cahul), poetă. T. (al cărei prenume la naștere era Aculina) este fiica Ecaterinei (n. Culeva) și a lui Vasile Trifan, țărani. Urmează școala generală și liceul în localitatea natală, apoi Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
Sărat 83, 123-124, 212, 214 Roman 150, 196 S Sadova 213 Salcia 126 Satu Mare 209 Săcălaz 195 Sălașu de Sus 139 Scorțeni 153 Sibiu 29, 90, 121, 159, 175, 178 Sighetu Marmației 28, 208 Sighișoara 159 Simeria 190 Sivița 138 Slobozia 29, 118, 188 Soroca 88, 106, 175 Suceava 12, 14-15, 21-28, 30, 34-36, 38-39, 43, 49, 56, 61, 72-73, 81, 84-89, 91-93, 105-108, 111-112, 114, 119, 123, 128-129, 131, 134, 137-138, 139, 147, 149, 153, 155, 157, 167, 175, 179
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de venituri pentru mănăstire erau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia<footnote Ioan
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
judecată asupra poslușnicilor, tot el stabilea cuantumul amenzilor sau a diferitelor pedepse ce trebuiau executate. O altă sursă de venituri pentru mănăstire o formau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau la sud de Dunăre erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligație față de vistierie. Într-un document după 10 ianuarie 1717, Mihail Racoviță scutește de dări Mănăstirea Cetățuia pentru că
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
formularea unui nou statut internațional al Basarabiei, ca și cum ar fi fost o provincie separată a Moldovei. Aceasta se observă și din art. XVI al tratatului de la Kuciuk-Kainargi: „Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți întreaga Basarabie cu Akkerman, Chilia, Ismail și celelalte slobozii, sate și cu tot ceea ce cuprinde această provincie, după cum îi restituie și fortăreața Bender. Tot astfel, Imperiul Rusiei restituie Sublimei Porți cele două principate, ale Valahiei și Moldovei, cu toate fortărețele, orașele, târgurile, satele și cu tot ce cuprind ele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a reduce cauza epidemiei, păduchii. In primul rând etuvarea lenjeriei și îmbăcămintea. Nu eram primiți cu prea multă bucurie. Intram prea mult și cu prea multă forță în viața lor intimă. Dar...la război, ca la război! Am ajuns până la Slobozia Trăsnitu! Într-o zi, când eram la popotă, mă trezesc cu Mara. Ce-i cu tine aici? - M-a trimis doamna. Să mergeți imediat acasă în sat, la Bichigi că vor s-o ia sovieticii cu tot cu copii s-o repatrieze
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Muscelului, Preasfințitul Casian - Episcopul Dunării de Jos, Preasfințitul Timotei - Episcopul Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, Preasfințitul Lucian - Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Sofronie - Episcopul Oradiei, Bihorului și Sălajului, Preasfințitul Iustinian - Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Nicodim - Episcopul Severinului și Strehaei, Preasfințitul Damaschin - Episcopul Sloboziei și Călărașilor, Preasfințitul Ioan - Episcopul Covasnei și Harghitei, 32 Preasfințitul Ambrozie - Episcopul Giurgiului, Preasfințitul Ciprian Câmpineanul - Episcop vicar patriarhal, Preasfințitul Sebastian Ilfoveanul - Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Calinic Botoșăneanul - Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Marc Nemțeanul - Episcop vicar
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
și Tămășeni, și vor forma din 1803 încoace, poate chiar înainte de această dată, o singură unitate administrativă și fiscală sub numele de Slobozia-Umbrărești, cu pecete sătească proprie, când acestea s-au instituit. Când, cum și de ce au obținut statut de slobozie aceste sate nu am putut afla, întrucât documentele consultate nu explică concret și satisfăcător situația, așa că problema sloboziilor umbrăreștene rămâne deschisă. În cuprinsul întregului hotar al străvechii obști teritoriale a Umbrăreștilor se documentează arheologic și în scris existența în trecut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiscală sub numele de Slobozia-Umbrărești, cu pecete sătească proprie, când acestea s-au instituit. Când, cum și de ce au obținut statut de slobozie aceste sate nu am putut afla, întrucât documentele consultate nu explică concret și satisfăcător situația, așa că problema sloboziilor umbrăreștene rămâne deschisă. În cuprinsul întregului hotar al străvechii obști teritoriale a Umbrăreștilor se documentează arheologic și în scris existența în trecut a cinci biserici situate în următoarele puncte și vetre de sat: -la Siliștea, lângă actuala biserică, este încă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]