937 matches
-
etică a intervalului), Cartea Românească, București, 1988; ediții Humanitas, 1994, 2002, 2006, 2008 (trad.: franceză, L'Herne, Paris, 1990; germană, Deuticke, 1992; suedeză, Dualis, Ludvika, 1995, maghiară, Tinivár, Cluj - Napoca, 2000; împreună cu fragmente din Limba păsărilor, Jelenkor Kiadó, Pecs, 2000; slovacă, Kalligram, Bratislava, 2001); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, București, 1993, 1996, 2003, 2005, 2007 (trad.: germană, Tertium, Stuttgart, 1999; maghiară, Koinónia, Budapesta, 2000); Limba păsărilor, Humanitas, București, 1994; reeditare Humanitas, 1997; Chipuri și măști ale tranziției, Humanitas, București, 1996; Eliten - Ost
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Ediția nr. 1333 din 25 august 2014 Toate Articolele Autorului Precum o speranță dusă domnilor eu râd în rusă câinele râde-n engleză doar așa de antiteză O rață râde în cehă mai ceva decât o sfeclă numai lupul în slovacă râde mai rău ca o vacă Și un cui rănit în freză râde de cheia franceză vai de mama lor de boi fac politică-n butoi Și o curcă foarte chioară poftim râde la chitară Costel Zăgan, CEZEISME II Referință
SUBLIMA COMEDIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368262_a_369591]
-
nu chiar atât de mulți ani. Să ne mirăm că vânzătorul nu e austriac pursânge? Ba, bine că nu: se spune că un vienez nu e autentic decât atunci când poate demonstra că are cel puțin o bunică unguroaică, cehoaică sau slovacă. Dovadă stă cartea de telefon, care în Viena e plină de nume scrise cu caractere cu diacritice imposibil de pronunțat. Oare porcul din care mâncăm o fi avut bunici ardeleni? La Naschmarkt, renumita piață vieneză, despre care se spune că
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
etică a intervalului), Cartea Românească, București, 1988; ediții Humanitas, 1994, 2002, 2006, 2008 (trad.: franceză, L'Herne, Paris, 1990; germană, Deuticke, 1992; suedeză, Dualis, Ludvika, 1995, maghiară, Tinivár, Cluj - Napoca, 2000; împreună cu fragmente din Limba păsărilor, Jelenkor Kiadó, Pecs, 2000; slovacă, Kalligram, Bratislava, 2001); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, București, 1993, 1996, 2003, 2005, 2007 (trad.: germană, Tertium, Stuttgart, 1999; maghiară, Koinónia, Budapesta, 2000); Limba păsărilor, Humanitas, București, 1994; reeditare Humanitas, 1997; Chipuri și măști ale tranziției, Humanitas, București, 1996; Eliten - Ost
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
Luceafărul- “Hyperion”Botoșani,2008 și Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Iași, 2008 - pentru secțiunea eseu/publicistica O.C.- Sunteți și membru în diferite uniuni și asociații (va rog sa le enumerați) , poezia Dvs.este tradusă în limbile franceză, engleză, maghiară, cehă, slovaca, sunteți prezenta și în numeroase antologii și dicționare, sunt toate acestea o recunoaștere a valorii unui scriitor? Sunteți și redactor colaborator la multe reviste... A.B.- Poate că da, munca unui scriitor poate fi vizibilă prin prezența în dicționare, antologii
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
națională și internațională, așteptată cu mult interes atât de scriitorii români, cât și de colegii noștri din țările vecine. Finalizarea acestui proiect a constat în publicarea a câtorva antologii de poezie românească, cât și cărți de autor, traduse în limbile slovaca, maghiară și cehă într-o formă grafică de excepție editate de « Asociația Culturală din Ținutul Homorodului » în colaborare cu Editură «AB-ART» din Bratislava și «AB-ART» din Ungaria.In aceste cărți suntem prezenți toți scriitorii ce am făcut parte din acest
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
5 coroane sticla, față de 5 coroane, cât era la un restaurant fără pretenții, cum am aflat mai târziu. Timp aveam destul, așa că am golit o sticlă-două pe loc, sporovăind cu vânzătoarea, o femeie tânără, atât cât mă pricepeam eu în slovacă, apoi am revenit acasă, deoarece se apropia ora sosirii lui Suzy, cum i se zicea în familie. Când a apărut Suzana, eram de mult acasă, cu darurile aduse, pregătite pentru fiecare membru al familiei. Cea mai încântată a fost mama
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
ora 12. Numele acestui sătuc era Dacia, care pentru mine avea cu totul altă semnificație, era marca mașinii noastre naționale, tot așa cum Škoda era reprezentativă pentru ei și marcă națională. Mai târziu am aflat că de fapt „škoda” însemna în slovacă „păcat”, expresia „aka škoda!” însemnând „Ce păcat!” Dacia era întreaga așezare, unde anumiți cetățeni dețineau mici suprafețe de teren, atribuite de către stat, sau mai bine spus de către municipalitatea orașului, pe care ei și-au construit căsuțe pentru petrecerea weekendului în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
55). Nu numai consumul involuntar de neghină și de măselariță produce ceartă și nervozitate în cadrul comunității, ci și consumul de mătrăgună. Într-o scrisoare din 1973, cunoscutul istoric al creștinismului Jaroslav Pelikan (1923-2006) îi comunica lui Mircea Eliade că, în slovacă (limba tatălui său), în limbaj popular, cuvântul mandragora a ajuns să însemne „o persoană nervoasă sau neastâmpărată”. El a dat ca exemplu o propoziție dintr-o lucrare de la jumătatea secolului al XIX-lea a scriitorului romantic slovac Janko Král’ : „Palko
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
revenit în mediul de obârșie, mânat ca de soartă, își află aici moartea. Proza din ultimii ani de viață ai lui I. este polemică, adeseori cu aluzii străvezii la adresa sistemului totalitar. Nuvelele i-au fost traduse în limbile rusă, germană, slovacă ș.a. Ca regizor, a turnat numeroase filme de lungmetraj, a semnat scenariul și regia la câteva filme inspirate din basmele populare, creația lui cinematografică caracterizându-se prin aplecarea spre baladesc. SCRIERI: Râsul și plânsul vinului, Chișinău, 1965; Dincolo de ploaie, Chișinău
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
Srednevekov’ja, Moskva, 1985, p. 186-204. • Lubomír E. Havlík, Bulgaria and Moravia between Byzantium, the Franks and Rome, în „Paleobulgarica“, Sofia, 13, 1989, nr. 1; Richard Marsina, La lutte pour la liturgie slave dans la Grande Moravie, în „Studia Historica Slovaca“, Bratislava, 15, 1986; Georg Ostrogorsky, Byzanz und die Welt der Slawen. Beiträge zur Geschichte der byzantinisch-slawischen Beziehungen, Darmstadt, 1974, p. 196-197, 258; Alain Ducellier, Byzance et le monde orthodoxe, Paris, 1986, p. 250-252. • Edgar Hösch, Geschichte der Balkanländer. Von der
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Medalia „Karel Capek” a Uniunii Scriitorilor Cehi (1990), Medalia de aur a Societății pentru Relațiile cu Străinătatea (1991), Premiul de Excelență „Fidelitas” al Editurii Univers (1999), Marele Premiu Bohemica (2000). G. are o contribuție fundamentală la traducerea literaturii cehe și slovace în limba română. Dacă înaintea demersului său erau cunoscuți în versiuni românești doar Karel Capek (romanul Mama) și Frantisek Langer (Cămila prin urechile acului), iar romanul Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial de Jaroslav Hasek apăruse într-o ediție
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
precum și director al Editurii „Ivan Krasko” din Nădlac. Poet de limbă slovacă, etnograf, coordonator al unui atlas al culturii populare a slovacilor din România (publicat în 1998), Š. desfășoară și o asiduă activitate de traducător, fiind autorul unor versiuni în slovacă din scrierile lui Nichita Stănescu, A. E. Baconsky, Ion Mircea, Petre Stoica, Ioan Flora ș.a. A semnat, de asemenea, tălmăcirile din Călătorind în țara făgăduinței. Antologie de poezie slovacă contemporană (1997), Taina lui Pavel Hron. Antologie de proză slovacă modernă
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
Zelené mlieko roviny. 5 rumunských básnikov z Vojvodiny (2001) ș.a. Pentru traducerile din poeziile lui A. E. Baconsky și Ion Mircea a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Este, totodată, traducător în limba română al unor cărți din slovacă, selecția oprindu-se la un număr considerabil de autori. Traduceri: Ioan Flora, Telesný svet [Lume fizică], Novi Sad, 1983, Oblíehaná skutocnost’[Realitate asediată], îngr. trad., Nădlac, 2002; Vincent Sikula, Maistorii, Timișoara, 1983 (în colaborare cu Florin Bănescu); Pal’o Bohus
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
POPORUL, publicație apărută la Budapesta, ca săptămânal, cu mari întreruperi de la 7 ianuarie 1894 până la 31 decembrie 1919, având subtitlul „Foaie economică”. Din martie 1897 apar ediții separate în limbile română, maghiară, germană, slovacă și ruteană. Director este Desideriu Bombay, iar ca redactor responsabil figurează Gheorghe Alexici, care semnează și Coresi ori Popa Coresi. În Precuvântare se precizează că este vorba de o foaie populară („tot omul s-o poată ceti”), al cărei scop
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
și Cehoslovacia (1942-1949), când predă limba și literatura română - întâi ca lector, apoi ca profesor invitat - la Universitatea „J. A. Comenius” din Bratislava. Aici și-a susținut teza de doctorat - Raporturi lingvistice între limba română și limbile slave de apus: slovaca și ceha - și a participat, împreună cu alți slaviști din România și Cehoslovacia, la editarea unei publicații intitulate „Românoslavica” (1948). A fost profesor de liceu în București (1935-1938), la Seminarul Pedagogic din Iași (1938-1942) și la Facultatea de Filologie a Universității
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
ulterior specializarea la Bratislava (1959), Praga (1962, l963) și Brno (1973). În 1959 își începe cariera didactică la Catedra de limbi și literaturi slave a Universității din București, devenind conferențiar în 1991. În 1971 susține teza de doctorat Cântecele haiducești slovace. Colaborează intermitent la revistele „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. În 1992 este distins cu medalia jubiliară „J. A. Komensky”. Debutează publicistic în 1962, în „Analele Universității București”, iar editorial în 1977, cu volumul Prelegeri
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
1997; Literatura medievală slovacă și Renașterea, București, 1997; Poezia slovacă a secolului al XIX-lea, București, 1998. Traduceri: Frantisek Svantner, Joc omenesc, București, 1972 (în colaborare cu Dan Teodorescu). Repere bibliografice: Tiberiu Pleter, Istoricul studierii limbilor și literaturii cehe și slovace la Universitatea din București, în Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 11-122; Corneliu Barborică, Interviu, „Ramoid” (Bratislava), 1984, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 149-150. St.V.
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
sunt profet, cel puțin În țara mea. Trăiesc Însă suficient de mult În afara României și mă uit suficient de mult la experiența altor țări foste comuniste. Există tranzițiile care au fost practic Încununate de succes: poloneză, maghiară, cehă, parțial cea slovacă, În ultima perioadă și cea slovenă. Există tranzițiile eșuate până la nivel de criminalitate instituționalizată, cum sunt cele din Belarus și, până la un punct, Moldova și Ucraina. Se cunosc tenebroasele afaceri care au dus la lichidarea unui ziarist celebru, critic al
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui Rabelais, în Anglia lui Shakespeare) a fost dintotdeauna un simbol al civilizației, al înălțării spirituale; prin urmare, l-a cultivat, tentându-l apropierea de acesta, identificarea cu acesta. Cazurile reprezentanților culturii grecești, ruse, române, sârbe, bulgare, maghiare, poloneze, croate, slovace sunt cât se poate de elocvente și vom avea ocazia să vedem acest lucru atunci când vom înfățișa instituțiile, societățile, cărțile ori ideile pe care le-au vehiculat, demonstrând vitalitatea comunităților umane mai puțin favorizate de propriile organisme politice. Spre a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
raționalistă, căreia îi va datora ieșirea din „starea de minorat”. Cum altfel ne-am putea explica apariția unor opere literare, istorice, filosofice, cum altfel ne-am putea explica geneza Școlii Ardelene ori afirmarea unor individualități ale culturii române, maghiare, germane, slovace, bulgare, sârbe, dacă nu prin această depășire a cadrului bisericesc propriu-zis? Primii pași se fac în și prin această instituție, prin școlile și bibliotecile ei, prin oamenii ce o reprezintă, preoți și profesori. Tocmai ei sunt aceia care, prin emancipare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de origine sârbă în cele 4 republici care și-au proclamat independența alături de Serbia și Muntenegru (deși sârbii nu reprezentau o majoritate în sens absolut în fosta Iugoslavie, ei erau populația cea mai numeroasă). Este și situația persoanelor de origine ucrainiană, kazahă, slovacă și altele, respectiv croată, macedoneană sau slovacă, aflate pe teritoriul actual al Federației Ruse, al Serbiei, Sloveniei ori Bosniei-Herzegovina, respectiv al Cehiei, în urma trasării noilor frontiere. In statele federale respective, aceste grupuri de persoane nu erau, de regulă, tratate ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tuducescu: "Istoria românilor. Manual didactic pentru școalele poporale romîne". Arad, la Ștefan Gyulai, 1876. Preste tot au fost oprite a se întrebuința treizeci și opt de cărți, scrise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii, și anume cărți germane, române, sârbești, slovace și croate. Între cărțile românești vedem figurând chiar "cartea de lectură a lui Pumnul", aprobată de ministeriul de instrucție din Viena și tipărită în chiar tipografia statului. Dar ceea ce la Viena nu-i periculos, în Ungaria e din contra un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
opiniile maghiarilor, cehilor și slovacilor Dar dintre cele mai interesante date, consemnate pe baza informațiilor adunate în rapoarte de către agenții Subcentrului nr.1 Informații, care merită a fi subliniate, sunt cele referitoare la atitudinea și relațiile populației maghiare, cehe și slovace cu Armata română în general, recte cu trupele Corpului 7 Armată. De asemenea, sunt consemnate starea de spirit existentă, opiniile vehiculate în timpul fazei finale a conflictului de către diversele „pături sociale”, privind situația popoarelor și a țărilor respective, în condițiile de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu și de Berlin. După Eliberare, creștin-democrații de stînga au creat Partidul Democrat, care a rămas marginal, avînd rolul de curea de transmisie după ocuparea Pragăi. De fapt, după "Revoluția de catifea" programul creștin-democrat a fost preluat de Mișcarea Creștin-Democrată Slovacă a dizidentului Jan Carnogursky membru al Cartei 77 care a condus guvernul slovac și a încercat să se opună independenței Slovaciei poziție care a cauzat numeroase eșecuri electorale democrației creștine, dar care a dus la ruptura cu moștenirea lui Mgr
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]