114 matches
-
de teatru spectacole în care ridiculiza, pentru a contracara, zvonurilor ostile lansate de chiaburi în legătură cu organizarea socialistă a agriculturii 47. O poveste asemănătoare era cea a Afizei Osman din satul Rariștea, raionul Adamclisi, regiunea Constanța. "Amintirea anilor în care a slugărit" a determinat-o să muncească cu dăruire, ajungând să fie cunoscută în gospodăria colectivă ca "Afizea fruntașa". Ca o recunoaștere a meritelor sale, consiliul de conducere i-a încredințat conducerea unei echipe, care la rândul ei s-a clasat prima
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Fiecare pretindem că nu avem nevoie de nimeni. Dar fiecare avem nevoie de fiecare. Unii cred că a fi liber înseamnă a fi încăpățânat. Unde nu este motivație interioară, viața este urâtă. Există la unii un mod de a-i slugări pe ceilalți, controlându-i... Știu că sunt dator... lui Dumnezeu, părinților, copiilor, Ștefaniei, fraților... Diferențele dintre oameni nu țin atât de inteligență, cât de tupeu și de bun simț, de modul cum se descurcă și cum îi cenzurează sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
cadă cu javra și să mai ai pretenția că ești un ,,intelectual”?! Cum te respecți tu ca și ființă omenească, unde îți este demnitatea de om, dacă îți petreci timpul și consumi o mare parte din energie doar pentru a slugări o javră ?! Cei care manifestă o atracție bolnavă pentru cîini (doar pentru cîini, eventual pisici - care nu au carnea propice consumului), în ipocrizia și prostia lor susțin sus și tare că cei ca ei, cei care ,,iubesc animalele” sînt niște
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
o aleg, deci n-are de ce să-mi pară rău de felul cum mi-am trăit-o.” (P. Sălcudeanu, 187) sau chiar acțiunea exprimată prin verbul-predicat; circumstanța se realizează atunci prin participiul aceluiași verb: „Ce s-a gândit Mielu: de slugărit n-o să-l slugărească pe dl. Bică o viață-ntreagă.” (E. Barbu, 213) Observații: Subiectul gramatical este adesea reliefat prin pronumele nehotărât unul: „Eu unul mă duc să deschid.” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are de ce să-mi pară rău de felul cum mi-am trăit-o.” (P. Sălcudeanu, 187) sau chiar acțiunea exprimată prin verbul-predicat; circumstanța se realizează atunci prin participiul aceluiași verb: „Ce s-a gândit Mielu: de slugărit n-o să-l slugărească pe dl. Bică o viață-ntreagă.” (E. Barbu, 213) Observații: Subiectul gramatical este adesea reliefat prin pronumele nehotărât unul: „Eu unul mă duc să deschid.” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valabilitatea principiilor creștinismului. Cristos putea foarte bine să dispară în fața primejdiei răstignirii, sau ar fi putut primi admirabilele tentații ale diavolului, care exprimă simbolic tentațiile vieții".3 Pentru Cioran, Dumnezeu e al celor mulți, a fost creat pentru a le slugări naivitatea. Cioran l-a deghizat pe Dumnezeu, l-a caricaturizat prin intermediul imaginației. "Dacă-i vorba de ales între erori, Dumnezeu rămâne totuși cea mai mângâietoare și care va supraviețui tuturor adevărurilor" spune Cioran.4 El critică ideea creștină conform căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Ianulea, aceasta provine din surse deosebite. Naratorul trece de la fantasticul miniaturizat prin comic la moralitatea unui vechi motiv, dracul păcălit de femeie (textul face la început aluzie și la altă pățanie a lui Aghiuță, terorizat de baba la care a slugărit trei ani), și la evocarea istorică. Trecerile de la un plan la altul sunt imperceptibile și, spre deosebire de pomenita alunecare, literar nejustificată, în limbajul lui Mitică, constituie unul dintre principalele izvoare de grație ale narațiunii. Și aici se poate cu ușurință vorbi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
rămași de la masă. Zdreanța aia de halat Îmbâcsită de praf de ciment și mutra Întunecată și ponosită de veghe asupra avutului te-ar fi dus cu gândul la un soi de vrăjitoare ori mumă a pădurii, iar În rest Îl slugărea pe bărbatu-său cu un devotament de câine credincios. Îl mai auzeam pe tontu’ ăla de Andrei că la sumele pe care le-nvârtește de le zăpăcește meșteru’ ăsta de doi bani, el unu’ n-ar ține-o pe arătarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fiindcă nu-i În câmpul muncii. În primăvară și-a scos pașaport și-a zis să-și Încerce și el norocul ca alții. Pe Gilbert l-a lăsat În Caracal, și-a deschis prăvălie huiduma aia Împuțită, pe care a slugărit-o ani de zile ca un câine și n-a vrut să-i dea nici un ban când a plecat. Nu, că să stea acolo cu el, și la ce? Să-i muncească iarăși pe nimica și pe chestia asta iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bună de măritat. Ar fi trebuit totuși să te bronzezi cât de cât. Cine ar spune c-ai stat toată vara la mare? - N-am avut timp de plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara v-am slugărit pe tine și pe văr-tu și pe târâtura aia bătrână care dă să moară. - Și văr-miu, parcă țineai la el... Râse: - Păi nu eram eu nevestica lui, care numai și numai cu mine și uite-l c-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
grilaje ca sulițele, și-l adăpostește pe Năstase, fostul șef al biroului 1 studenți demolat în bătăi în 56, care are acum o funcție similară cu aceea a generalului patriot Ion Pacepa, care n-a mai vrut însă să-l slugărească pe fostul șef al Direcției Superioare Politice a Armatei, Ceaușescu Nicolae, ajuns la președinție împreună cu numeroasa și neomenoasa lui familie domnitoare. Nicolae Mihai, Tutui, Gavrilă, brunetul Radu, toți bătăușii care în 1956 au nenorocit pe studenții români au fost puși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din oile negre din ramurile colaterale ale sculptorului. Un calic, slugă la neamurile sale bogate și cultivate. Comunismul l-a acceptat și el l-a indicat drept "exploatator" pe unchiul său care "l-a obidit și pe care l-a slugărit". Adăugînd și cuvîntul "legionar", delațiunea s-a soldat cu ani grei de închisoare și, în final, cu moartea proprietarului. Moștenitorul, securistul, însă, a înnebunit, iar soția sa și-a dus veacul în această casă. Alte rude n-au avut, domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spune-mi, acum sînteți neamuri... Da, sîntem. Fața îi devine de piatră și ochii își pierd strălucirea. Tace și prin capul său dizgrațios văd că se perindă gînduri, ca norii negri și groși de deasupra noastră. Continuă în surdină. Îl slugăresc pe... boier. Dar te plătește destul de bine, spun eu. Cinci milioane! Cucoana a dat trei pe un parfum. Observ individul ăsta cum clocotește revolta în el. Să dormi în casă cu o astfel de fiară! Totuși, Raj, sînteți neamuri, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lua din casă, să spunem, plăpumile... (Realitatea TV, 26.X.2007). 5.5. Invers, unele impersonale cu propoziție subiectivă se acordă la plural, prin atracție, sub influența unui substantiv plural (de obicei, subiectul subordonatei): vor trebui ca italienii să fie slugăriți de italieni (Antena 1, 6.XI.2007); nu se știu care sunt cauzele ale acestor avarii (Realitatea TV, 23.XI.2007); majoritatea tinerilor se presupun că ar vrea să fie ca și... (TVR 2, 2.XI.2007); i se par
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
manifestație zgomotoasă. Un grup de circa 10-15 indivizi se fac a plimba prin sat pe un oarecare ins și se fac a-l întreba și a-l lovi cu o măciucă peste o pernă aflată sub palton strigându-i: „Mai slugărești la chiaburul cutare? Mai lingi blidele cutărui chiabur? Te mai ții cumătru cu X sau Y?” și poc! cu măciuca și astfel ajung și la fereastra mea, vociferând: „Fascistule! Legionarule! Moarte fasciștilor! Moarte dușmanilor poporului!” și tot așa mai departe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
au și alții, nu. Tot așa cum unii au ureche muzicală, iar alții, nu. Libertatea se poate intona greșit. Am cunoscut destui inși cărora le place subordonarea: vor să aibă pe cine firitisi, vor să se gudure, să se execute, să slugărească. Nu e vorba de înclinația nobilă de a-ți sluji semenii, ci de voluptatea perversă de a-ți răzgâia superiorii, de a te lăsa confiscat de țanțoșa lor suficiență. Cu alte cuvinte, de îndată ce ai o picătură de libertate, te grăbești
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în detrimentul altora, și nici nu cred că opoziția e mai bună decât puterea, ceea ce s-a văzut prin alternanța la guvernare, însă nu pot admite indiferența față de dezvoltarea economică a țării, având ca urmare plecarea unor milioane de români să slugărească și să îmbogățească țările Europei. Evident, aria de cuprindere a acestor note de constatare care pot conține și soluții de rezolvare, este suficient de largă ca să cuprindă părerea și atitudinea față de comunitatea secuio-maghiară și despre așa-zisul ținut secuiesc, despre
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Și ne-o vinzi cu kil și droaie, Câteodat-o faci de oi, Câteodat-o faci de oaie”. Altceva trebuie să ne dea de gândit. Oare grija lor pentru animale n-ar trebui dublată de grija pentru oameni, pentru românii care-i slugăresc în condiții umilitoare, la negru, fără asigurare, la bunul plac al patronilor, supuși accidentelor cauzatoare de infirmități și de moarte? „Adicâtele, în ce sens?”, vorba unui coleg de la facultate, Ion, Gheorghe și Vasile și tot neamul amărât nu se stresează
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
clase primare. Ea, săraca, speră că, vânzând pe piața din Iași sau de la Galați traista ei de prune și nuci și damigeana de vin, își va acoperi nevoile, fără să mai aștepte ajutorul celor din familie, plecați și ei să slugărească Europa. Acum, Prutul o desparte de Uniunea Europeană, iar ea, care nu face decât politica bunului-simț, este nevoită să stea față-n față cu politica lumii și nu înțelege de ce România nu i-a băgat în seamă și pe ei, românii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
indiferent. Italienii, care n-au dus și nu duc lipsă de hoți, violatori și criminali, instigați de interesele politice ale unor demnitari, nu mai sunt dispuși să-i vadă pe ai lor, îi văd pe străini, pe românii care-i slugăresc la negru și pe romii care nu-și mai zic țigani. Acum, românilor li se atribuie toate relele, tot ce-i detestabil, ca și cum infractorul ar putea fi categorisit după etnia căreia îi aparține, uitându-se că infracționalitatea există, în proporții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cod roșu în problema țiganilor, a justiției, a corupției și acum, guvernatorul Mugur Isărescu ne pune în față problema financiară:inflația în condițiile fortificării leului în raport cu euro. De ce s-o fi petrecând această chestiune chiar acum când cei care au slugărit prin Europa vin și ei acasă cu niște euro? Să fie chiar o pură întâmplare? Dom΄le, cum măsa se întâmplă că mereu, pe suferința necazurile și nenorocirile celor umili și mulți, se înalță bogăția și fericirea celor puțini. Potopul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avea asupra electoratului condamnarea crimelor comunismului. S-ar putea ca această condamnare, necesară și reparatorie, să nu „prindă”, deoarece cei care au avut de suferit în urma deportărilor, lagărelor, închisorilor, foametei, nu mai sunt, nici ei, nici copiii lor, iar nepoții slugăresc prin Europa. Dacă „tătucul” Stalin este tot atât de prezent în conștiința „moldovenilor”, la fel ca în a rușilor, condamnarea nu-și va atinge scopul, iar Voronin cu partidul său vor fi poate șifonați, dar nu atât de mult încât să piardă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să-i spună un mare secret, iar ea se simțea frumoasă în rochiile pe care și le cumpărase, mai ales într-una vișinie și decoltată. Ioniță se împrietenise cu un vizitiu domnesc, poreclit Talpa Iadului ori, mai scurt, Talpă, pentru că slugărea de mic în casele Drăculeștilor. În scurtă vreme, deveniseră nedespărțiți. Pentru băiatul bubos și cam fanfaron începuse o eră nouă. Învățase repede că niște pantaloni, chiar la mâna a doua, din pânză venețiană îl făceau să pară un bărbat fatal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Flămânzi n-ar fi geloasă pe o femeie ca Marina. Fata râse și iar îi fu ciudă. Pe bune, Luana, tu ai văzut-o cum arată? Cum să văd, mă iei vreodată cu tine? Stau toată ziua în casă și slugăresc patru pereți în timp ce bărbatul meu umblă lelea cu femei. Ștefan îi mângâie sânii, îi sărută pântecul alb de porțelan. Îmi pare rău că te-am neglijat. Recunosc, sunt un măgar. Dar, îți jur, nici dacă ar fi frumusețea pământului nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Horcița, de ce nu zici, bre nea Stoiene, că-i acolo în bucătărie și poate să zică dacă minți sau nu. Sor-ta, candelăreasa, ea ce-a făcut? Toată viața a trăit cu Brandaburlea, amărâtul ăla de Claxon, șoferu' de-l slugărea pă Goncea, și-acuma e doamnă la cimitiriul de-l ține tot alde de-ai lui Brandaburlea. Cum s-o judecați voi pă mama? Fără să mai aștepte ca bărbatul să mai spună ceva, fata luă farfuria cu oasele din fața
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]