8,807 matches
-
tendenționismul său specific, vehement fantast, detracat cu voință, dornic de-a șoca, de-a contraria, de-a sfida prin acea "teribilă logică a absurdului", traducînd starea de "oroare a vieții" asociată cu cea de "extaz al vieții", spre a ne sluji de cuvinte baudelairiene. O primă motivație lăuntrică a unei atari perspective ar putea fi fuga poetei de existența dată. O despărțire atît de imanența care nu o satisface, cît și de transcendența de care se socotește respinsă. Regăsindu-se într-
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
primul rînd să producă consumatori fericiți și nu cetățeni informați, liber-cugetători care să pună sub semnul îndoielii politica promovată de propriul guvern. Recent, televiziunea publică germană a organizat o masă rotundă și o seară de dezbateri pornind de la întrebările: cui slujesc dezvăluirile scandaloase ale vieții intime a vedetelor, cine profită de pe urma interesului mediatic față de atari scrieri? Este foarte probabil că așa-zisele staruri care acceptă să-și exhibe intimitățile în scris, dictînd scribilor detaliile care ulterior vor fi ambalate biografic, nu
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
de a-și situa chipul așa cum dorește. „Un risc, o aventură totală”, cum ar fi spus Voronca, dar un „risc” și o „aventură totală” în interiorul creației, nu în spațiul contactelor sale cu ordinea politică și administrativă. Înainte ca „realismul socialist”, slujit cu diligență și de către destui congeneri cu vocație deturnată ai lui Constant Tonegaru, să-și declanșeze tăvălugul strivitor de autenticitate, acesta înțelegea a-și planta florile spontaneității, precum un indelebil certificat al poeziei insubordonabile la rețete exterioare: „Pomii prăfuiți par
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
oarbă,/ navigînd tîrîș/ cu un căluș de vorbe pe gură/ prin venele propriului destin.// Craiova mă îmbie să-i cînt numele,/ să-i proslăvesc primarii,/ prefecții, jăndarii, redactorii șefi,/ în acompaniamentul orchestrei de surzi/ și muți.// Craiova mă condamnă să slujesc/ păianjenilor - / stăpîni pe rafturile bibliotecii unde zac,/ mumificate, cadavrele/ cărților mele? (Orașul lui Heidegger). Odată stabilit obiectul său, întreg volumul are alura unui aparat de filmat care se rotește în jurul acestuia, vînînd unghiuri cît mai favorabile, expresivități demne de-a
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
Ion Mircea o extinde în direcția dublu profitabilă a belșugului de corespondențe. Pe de o parte, „starea” în cauză se străduiește a reface modelul universal, neadmițînd granițe și parcelări (însăși utopia țelului degajă calorii lirice), iar pe de altă parte slujește productivitatea poetică în sine, statuînd o mirabilă armonie în (aparenta) dizarmonie: „Printre atîtea primejdii, ptrintre atîtea «nu»-uri, printre atîtea neasemănări, Poezia - pentru a spune ca Zimmer despre Maya - pune un «și» între incompatibilități” (Poezia). Aidoma lui Orfeu (dar și
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
Adina-Ștefania Ciurea Arta nu reflectă viața, ea îl reflectă pe spectator”. Cuvintele îi aparțin lui Oscar Wilde (vezi prefața romanului Portretul lui Dorian Gray) și ar putea sluji drept moto tuturor proceselor pornografice intentate scriitorilor de-a lungul timpului. Deși nu a fost singurul moment din istoria literaturii române când s-au scris și discutat texte cu aluzii trupești, perioada interbelică a fost scena pe care s-au
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
unde îi este dat a întîlni salutara „lumină a libertății”. Acum opera sa poetică își dobîndește plinătatea substanței, deplina puritate a timbrului, se „clasicizează”. Acum apare „Caietul de poezie și desen” Argo, „o împlinire suplimentară a datoriei pătimașe de a sluji Poeziei în general și celei românești în special”. Din aceste entretiens ale poetului Alexandru Lungu desprindem și o lecție de morală. Străin de compromisuri, consecvent militant întru „credința, necăutată și neînvățată” a poeziei, întru „autonomia înaltă, luminată de un tragism
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
despre Eminescu, anume că ar fi fost «proto-legionar», se potrivește de minune și evocării critice a lui Hașdeu de către Mircea Eliade. Să reținem că elementele caracterizării cu care operează M. Eliade nu diferă foarte mult de cele de care se slujește N. Iorga, dar rezultatul e net diferit, în sensul că cel dintîi își asumă reverberația propriului crez din acel moment juvenil, în vreme ce secundul nu se arătă dispus a se oglindi în figură unui mai vîrstnic confrate, resimțit probabil că rival
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
adolescentin. Într-un asemenea context vizual, seducător și plin de paradoxuri, în care spirirtul analitic și puterea de sinteză s-au exacerbat reciproc și s-au echilibrat împreună, în care severitatea profesională și predispoziția ludică s-au îngemănat spre a sluji aceeași idee, Irina Nicolau a fost prezentă cu adevărat, iar Mihaela Șchiopu a făcut posibil un asemenea miracol prin încrederea fără precauții în valorile absolute ale prieteniei și în eficiența magică a creației artistice.
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
cum e, Nică i se plânge lui taic-său, popii Oșlobanu. Acesta e un zbir, un apucat, un zurbagiu... Într-o zi, părintele Duhu și cu un călugăr, Teofan, se duc la biserica Sf. Lazăr, să-l vadă pe Oșlobanu cum slujește. Ascultă ei ce ascultă, pe urmă încep cu criticile în auzul drept-credincioșilor, că nu respectă tipicul. ( Acum, și popa Duhu...) Popa Oșlobanu răbdă ce răbdă, până ce izbucnește: Tipic, boaite fățarnice? zbiară la ei din amvon. Lasă că le dă el
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
luându-ne moșia și închizându-ne biserica cu un zid... ba până și clopotnițele... tot din pricina voastră de ni s-au împrăștiat poporenii; nici chioară de babă nu mai dă pe la biserică Și încă una: de șaizeci de ani de când slujesc preuția, voi aveți să mă învățați tipicul, pui de năpârcă ce sunteți Ia stați oleacă să vă scot eu gărgăunii din cap... Și, apucând pravila cea mare, dă cu ea de-a azvârlita în adversari. Apoi, înhățând un sfeșnic greu
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
Creangă care ia partea popii Oșlobanu, oricât l-ar urî. Și pe bună dreptate. Sunt metode care, susținând adevărul, îl compromit. Se cuvine, prin urmare, să alegem metodele cele bune, ca să nu fim păcăliți. Dar care o fi acest adevăr, slujit cu atâta vehemență de popa Oșlobanu?... Și ce pișicherlîc Ce șmicherie... Și de aici supărarea părintelui Oșlobanu ajunsese la culme: să nu mai vadă sămânță de călugăr pe la biserica lui, că-i potopește Gata-gata să-l facă mucenic, adică să
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
Idei (re)puse în circulație de Romantismul european, precum unitatea și armonia cosmică, corespondența spirit/om/ natură, comuniunea dintre om și natură ca o cale spre autocunoaștere, primatul intuiției asupra instituției, își dezvăluie, regîndite de el, implicații noi. Se va sluji abil de ele pentru a schimba optica americanilor cu privire la lume, la sine, la trecut și prezent și a-i convinge că au șansa de a-și asuma, acum, o nouă identitate spirituală. În fond, putem privi eseurile ca o reluare
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
așa a rămas în memoria pasivă a locului. Dvs. ați rămas cu niște figuri, nu neapărat de țărani?... Nicolae Breban: Faptul că tatăl meu a fost arestat, că nu a plecat cu administrația, că a rămas cu țăranii, că a slujit în biserică... și asta a rămas, pentru că acum 10-15 ani, când m-am întors cu mama cu mașina... încă venea lumea să plângă: "doamna preoteasă, bine că v-ați întors"; apoi există un țăran Bud, unul din băieții primarului Bud
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
creștinismul și, în final, prin mucenicia lor să biruie Hristos”<footnote Pr. Nicolae Chifăr, Teologie și spiritualitate patristică, Editura Trinitas, Iași, 2002, p. 14. footnote>. Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor, alții erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
margini”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 530) „Pentru ce ne ispitești, au zis ei, o, dușmanule al lui Dumnezeu, să ne desparți de Dumnezeu Cel viu și să slujim demonilor pierzători, oferindu-ne bunurile tale? Ne dai oare atât de mult cât încerci să ne iei? Urâm darurile tale, prilej de pierzanie; nu primim o cinste care este mama necinstei! Ne dai averi care rămân aici și o slavă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ni le veți face (Ps. 63, 8). Loviți trupul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici, care, slujind trupului, ambiționați să conduceți și sufletele, care dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințaȚi cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
patra, XV, 42, în PSB, vol. 13, p. 163) „Pe sfinții martiri îi cinstim ca pe martori ai lui Dumnezeu și slujitori ai Lui foarte iubitori” (Teodoret Episcopul Cirului, Tratamentul bolilor păgâne, P.G., LXXXIII, col. 1012) „Nu înceta de a sluji pe mucenici, nu numai prin zidiri de biserici strălucitoare, nici numai prin dese prăznuiri, ci și într-un chip mai bun decât acestea. În care chip? A dus aceeași viață ca mucenicii, a râvnit vitejia lor, a păstrat în el
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
este o jertfă care nu se reduce la cenușă, care nu se risipește în fum, care n-are nevoie nici de lemne, nici de foc, nici de secure; focul și securea le are în sine și Duhul Sfânt este acesta. Slujiți-vă de această secure pentru a tăia, pentru a înlătura tot ceea ce este străin și în plus în inima voastră și pentru a deschide urechile voastre care sunt astupate”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sufciență? Cert este că riscă să devină o fosilă creatoare ambulantă ori, în cazul în care nu-și va înăbuși vitalitatea și prospețimea, un monomaniac fanatic. Aproape întotdeauna ce-i prea mult strică. Sau se transformă într-o caricatură ce slujește un adevăr de-o clipă, dar și un triumf al diformului asupra formei. Observat de departe Défence-ul e o caricatură. Văzută de aproape muzica lui Racot are semnalmentele unei obsesii interioare.
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
Înscriindu-se pe linia tradițiilor publicistice din Orăștie, animatoarea recunoscută a vieții culturale din orașul Paliei, Ileana-Lucia Floran, intuind necesitatea unei reviste de cultură, care să slujească frumosul, binele și adevărul prin cuvânt și imagine, a fondat revista „Dăruiri literare”. Denumirea, predestinată parcă, se dorește un dar pentru cititori, făcut de cei care pot și vor să dăruiască semenilor din prea-plinul simțirii și trăirii lor. Scopul declarat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare cu cei ne hrănesc (Icos 10). Sfânta Cuvioasă Parascheva este chemată în rugăciune ca fiind mângâietoarea celor nenorociți, povățuitoarea celor rătăciți, preablândă îndreptătoare, grabnică ajutătoare (Icos 11). Sfânta Cuvioasă Parascheva este rugată să izbăvească pe oameni de toată răutatea
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
lume, și clericală și laică, plângându-l pe Părintele lor, simțindu-se, de acum încolo, văduviți, dar convinși că Arhiereul Antonie a plecat să se întâlnească cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic - pe Care l-a slujit cu atât dragoste și devotament întreaga sa viață!... Totodată, în urmă cu zece ani, am fost foarte impresionat de liniștea și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
egretă, - pe fiecare, grija lui apese-l!); eu scot o trufanda din vinegretă și-atâta-ți spun: fii sănătos și vesel! Se-ntoarce foaia,-ncepem o istorie mai puțin veselă ca a de ieri; râsul și gluma trec în preistorie, nemaislujindu-ne drept mângâieri. Copiii noștri (domnilor de lângă această masă, celorlalte mese le spuneți:) vor avea de ce să plângă în noul ev, de-a binelea nevesel.
Baladă by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/4685_a_6010]
-
ovalul oglinzii brusc aburite de toți morții familiei Încet cu gesturi lejere dar ferme să îmbraci una câte una haine sportive - de sezon - să înșfaci din mers de pe colțul mesei un măr superb roșu - mărul Albei ca Zăpada - (îți va sluji de foame și sete) apoi ușor înfiorat bâjbâind prin holul antic-umbros să te oprești s-o desprinzi cu mișcări tandre dintr-un cui ruginit flinta cu incrustații bizare moștenită din generație în generație s-o ștergi fin de tot aproape
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]