592 matches
-
de sobă. Înghite ceva aici. Dacă stai cu bețivii ăia, n-o să capeți nimic de mâncare toată noaptea. Te rog, așază-te lângă Chie. — Hei, Kinu! Am rămas fără băutură! se rățoi un bărbat din camera de alături. — Vin! strigă slujnica pe nume Kinu, țâșnind din bucătărie cu o tavă pe care se aflau zece sticle de saké. Avea cam treizeci de ani și era îmbrăcată într-un chimono șic, cu dungi. Stai! o opri stăpâna, râzând. Lasă și aici două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de trei ori, după care Rotari, Rodoaldo și Grimoaldo i-au poruncit Romildei să nu se mai arate pe glacisuri și să aibă grijă de Gumperto. Fapt e că după discuții devenea tot mai agitată. Bănuitor, le-am întrebat pe slujnice în ce stare sufletească se află stăpâna. Mi-au zis că de la obișnuita ei indiferență trecea la o stranie tulburare, numai auzind chemările lui Bayan. Cea mai flecară dintre ele îmi spuse la ureche: - Eu cred că încă e îndrăgostită
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
argint, de la curțile din Fort Sud - de pretutindeni venea și fusese aici dintotdeauna și tu ai crescut acolo înăuntru înalt. Acum scotocești în fotografia veche: Vedeți ușa albastră modestă deschizîndu-se odinioară prietenilor familiară ca intrarea micului bordel din copilărie: cu slujnice, lampadare și cearceafuri aburinde, atît de fierbinți, o oglindă oarbă te zgîrie; pe ea cămila oarbă învîrte cerul orb în jurul fîntînii ceai de izmă dulce. Mirezme de abator. încă mai înveți prin smîrcurile Cartaginei. Luna pe fruntea cailor e Baal
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
combustie... Ce înțeles dădea ea unor teorii atât de eclectice era greu de apreciat, dar în schimb ele o impresionaseră cel puțin estetic într-o asemenea măsură, încât îl întrerupse și ieși, lăsându-l singur câteva minute, ca să-i poruncească slujnicei să li se aducă două păhărele de lichior." (pp. 224-225). Finalul fragmentului este comic, prin alternarea registrului înalt al cogitației cu cel, pedestru, al receptării (genul de umor practicat, cu rezultate remarcabile, în Simion liftnicul). Dincolo însă de aceste efecte
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
fapte de viață. O dată, o singură dată pătrunsese el în acest tărâm interzis: în vârful picioarelor, sub blânda apăsare a vârstei de șase ani, se apropiase de camera în care dormea acum și se uitase pe furiș în încăpere. Bătrâna slujnică, pe care părinții săi o moșteniseră și pe care o numeau, cu un respect îmbinat cu spaimă, Madame Warnier, își aranja părul - sau, mai exact, își scotea părul: șuvițe bogate de păr castaniu deschis erau desprinse din agrafe una câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
opri. N-am folosit camera aia niciodată, spuse ea. —Deloc? — Am ținut-o încuiată. E camera de care cred că era tare mândru. E elegantă. Parcă-l și văd bând un pahar de vin acolo sau sunând să cheme o slujnică... —Vorbești ca în romanele sentimentale, zise el și o luă din nou spre scară. —Unde te duci? Să dau puțin cu mătura pe-acolo. Da’ de unde știi unde e sufrageria? Charlot avu impresia că a călcat în gol pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Un așa-numit „articol tainic” al lucrării Spre Pacea eternă vine să formuleze adevărul ce relevă că: „Maximele filosofilor despre condițiile păcii publice trebuie să fie consultate de către statele pregătite pentru război, căci chiar dacă filosofia a apărut adesea ca o «slujnică», nu s-a știut prea bine niciodată dacă această slujnică poartă făclia Înaintea doamnei sale, sau dacă Îi poartă, În urmă, trena rochiei”. În optica filosofului de la Königsberg, apare o contradicție flagrantă, privitoare la pacea eternă, aceea dintre morală și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vine să formuleze adevărul ce relevă că: „Maximele filosofilor despre condițiile păcii publice trebuie să fie consultate de către statele pregătite pentru război, căci chiar dacă filosofia a apărut adesea ca o «slujnică», nu s-a știut prea bine niciodată dacă această slujnică poartă făclia Înaintea doamnei sale, sau dacă Îi poartă, În urmă, trena rochiei”. În optica filosofului de la Königsberg, apare o contradicție flagrantă, privitoare la pacea eternă, aceea dintre morală și politică. Anume, este vorba despre contradicția: dintre ceea ce e generat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lăsase o vrajă amețitoare. Toate podoabele și felicitările de Crăciun erau încă acolo, acoperite de praful care se lăsase peste ele, o pudră cenușie menită să adoarmă totul și să estompeze orice strălucire căci, contrar dorinței Antoniei, o eliberasem pe slujnica ce venea zilnic. Am observat că argintăria era deja pătată. Dincolo de ușa mare cu geam, în lumina gălbuie a după-amiezii mohorâte, magnolia grandiflora care ocupa cea mai mare parte din mica noastră grădină, pălise, avea frunzele ciupite și scorojite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aceea, ceva îngrozitor. Durerea mea putea fi comparată doar cu aceea cauzată de o boală incurabilă. În așa hal îmi tremurau mâinile încât abia la a treia încercare am reușit să formez corect numărul din Pelham Crescent. Mi-a răspuns slujnica. Doctorul Anderson și doamna Lynch-Gibbon plecaseră din oraș pentru weekend, iar doamna doctor Klein se întorsese la Cambridge. 19 În lumina lunii, Cambridge era scăldat în albastru deschis și negru cafeniu. Aici nu era ceață și peste oraș se boltea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ei. Așa, potrivit povestirii, metoda creșterii viermilor de mătase s-a răspândit până în Occident. Autenticitatea întâmplării este confirmată și de o gravură descoperită de un explorator ungur în Regiunea Autonomă Xingjiang-Uigură. Aceasta arată o nobilă, îmbrăcată somptuos și încadrată de slujnice. Cea din stânga arată cu degetul spre capul stăpânei. Este posibil ca aceasta să fie chiar prințesa care a dus viermii de mătase și semințele de dud în lumea occidentală. Originea și evoluția caracterelor chinezești Caracterul chinezesc este una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
afla o grădină. Chunxiang, însoțitoarea ei, i-a spus că primăvara grădina este plină de flori și copaci verzi și este foarte plăcut să te plimbi. Du, fată foarte cuminte, nu ieșise niciodată până acum din casă, însă îndemnată de slujnică, a ieșit în grădină. Priveliștea pe care o avea în fața ochilor era minunată: sălcii verzi, bujori roșii și o mulțime de alte flori, cu petalele larg deschise. În copaci cântau păsări, iar în depărtare tronau munți falnici. Du Liniang a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
victorian timpuriu, sună, trezind un ecou ce părea să alerge după locatari În odăile cele mai ferite, ca și cum puțina viață ce mai rămăsese În această casă se refugiase de-a lungul coridoarelor ei Întunecoase. Albul imaculat al șorțului și manșetelor slujnicei care le deschise avea ceva neverosimil. Deși slujnica părea să aibă aceeași vîrstă ca și casa, ținuta ei, spre deosebire de Înfățișarea clădirii, indica o dorință de a salva aparențele, În ciuda obrajilor pudrați cu talc, zbîrciți și uscați ca ai unei călugărițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să alerge după locatari În odăile cele mai ferite, ca și cum puțina viață ce mai rămăsese În această casă se refugiase de-a lungul coridoarelor ei Întunecoase. Albul imaculat al șorțului și manșetelor slujnicei care le deschise avea ceva neverosimil. Deși slujnica părea să aibă aceeași vîrstă ca și casa, ținuta ei, spre deosebire de Înfățișarea clădirii, indica o dorință de a salva aparențele, În ciuda obrajilor pudrați cu talc, zbîrciți și uscați ca ai unei călugărițe. Doamna Bellairs e acasă? o Întrebă Hilfe. Bătrîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
părea să aibă aceeași vîrstă ca și casa, ținuta ei, spre deosebire de Înfățișarea clădirii, indica o dorință de a salva aparențele, În ciuda obrajilor pudrați cu talc, zbîrciți și uscați ca ai unei călugărițe. Doamna Bellairs e acasă? o Întrebă Hilfe. Bătrîna slujnică Îi măsura cu o privire iscoditoare, caracteristică acelora care trăiesc Într-o mînăstire. — SÎnteți așteptați? Întrebă ea. — A, nu, am venit așa, zise Hilfe. SÎnt un prieten al reverendului Topling. — Știți, doamna Bellairs dă una din seratele ei, explică slujnica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
slujnică Îi măsura cu o privire iscoditoare, caracteristică acelora care trăiesc Într-o mînăstire. — SÎnteți așteptați? Întrebă ea. — A, nu, am venit așa, zise Hilfe. SÎnt un prieten al reverendului Topling. — Știți, doamna Bellairs dă una din seratele ei, explică slujnica. — Da? — Iar dacă n-ați fost invitați... În clipa aceea, pe aleea ce ducea Înspre casă se ivi un domn În vîrstă, cu o coamă de păr alb, Încadrîndu-i fața de o rară noblețe. — Bună seara, domnule, Îl Întîmpină slujnica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
slujnica. — Da? — Iar dacă n-ați fost invitați... În clipa aceea, pe aleea ce ducea Înspre casă se ivi un domn În vîrstă, cu o coamă de păr alb, Încadrîndu-i fața de o rară noblețe. — Bună seara, domnule, Îl Întîmpină slujnica. Intrați, vă rog. Era, evident, unul dintre invitați, căci slujnica Îl conduse Într-o Încăpere situată pe partea dreaptă a coridorului, anunțîndu-l celor dinăuntru: — Doctorul Forester. Apoi se Întoarse să păzească ușa. Fii bună și spune-i doamnei Bellairs numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aceea, pe aleea ce ducea Înspre casă se ivi un domn În vîrstă, cu o coamă de păr alb, Încadrîndu-i fața de o rară noblețe. — Bună seara, domnule, Îl Întîmpină slujnica. Intrați, vă rog. Era, evident, unul dintre invitați, căci slujnica Îl conduse Într-o Încăpere situată pe partea dreaptă a coridorului, anunțîndu-l celor dinăuntru: — Doctorul Forester. Apoi se Întoarse să păzească ușa. Fii bună și spune-i doamnei Bellairs numele meu - Hilfe, prietenul reverendului Topling. Poate că ne va primi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
deși cam necioplite. Folosește niște cuvinte pe care nimeni n-a Îndrăznit să le folosească În poezie, pînă la el! Între Collier și domnul Newey părea să existe o anume rivalitate. Toate acestea, Rowe putu să le observe În timp ce austera slujnică servea ceaiul - un ceai chinezesc foarte slab. — Cu ce vă ocupați, domnule Rowe? Îl Întrebă doamna Bellairs, după ce vorbise În șoaptă cu Collier (nu-i spunea „domnule Collier“, tocmai pentru că nu făcea parte din lumea ei). — A, nu prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Spuneți că rezultatele sînt proaste uneori? lansă Rowe un balon de Încercare. Într-o Încăpere alăturată sună telefonul. — Cine-o fi dobitocul? izbucni doamna Bellairs. Toți prietenii mei știu că nu trebuie să mă cheme la telefon miercuri seara... Bătrîna slujnică intră În salon, anunțînd cu un fel de silă: — Cineva dorește să vorbească cu domnul Rowe. — Bine, dar nu pricep, zise acesta. Doar nu știa nimeni că... — V-aș ruga să terminați cît mai repede convorbirea, Îi spuse doamna Bellairs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Doar nu știa nimeni că... — V-aș ruga să terminați cît mai repede convorbirea, Îi spuse doamna Bellairs. În vestibul, Hilfe discuta aprins cu domnul Cost. — Pe dumneata te cheamă? Îl Întrebă el pe Rowe, descumpănit. Rowe o urmă pe slujnică, sub privirile celor doi. Se simțea ca un intrus, scos dintr-o biserică pentru vreo necuviință. În tăcerea dezaprobatoare ce se așternuse, nu se mai auzea decît clinchetul ceștilor puse pe farfurioare. — O fi domnul Rennit, se gîndi Rowe. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ce faceți! Ești un netrebnic ca tatăl tău! Îmi revin cât pot mai bine. — De ce, Dona Jazmina? Ce vreți să spuneți? Cu cine s-a încurcat tatăl meu? Cu dumneavoastră? — Nenorocitule! Du-te cu slugile! Piei din ochii noștri! Cu slujnicele, ca tatăl tău! Întoarce-te la maică-ta, du-te! — Cine e mama mea? — Anacleta Higueras, chiar dacă nu vrea să recunoască de când a murit Faustino. Noaptea, casele din Oquedal se lipesc de pământ, simțind parcă apăsarea greutății lunii joase, învăluită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
atunci, ca și prima dată cînd a vorbit eu Mihail, în așa fel, încît să-l mulțumească. Voi face tot ce-i cu putință de făcut, domnule Mihail. Cu toate că Mihai Mihail avea titlul oficial de director al Serviciului, nimeni, nici măcar slujnica, nu-i spunea decît pe nume. De altfel, toți se adresau unul altuia, în acest fel, lăsînd impresia că nu este vorba de un serviciu al statului, ci de o firmă particulară, mai mult o asociație de familie. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fiecare cîte un stînjen tocmai cînd bătea vîntul acela de la miazănoapte. Eu le-am făgăduit la toți; trimisei unul lui Tommaso, care a ajuns însă la Florența pe jumătate, pentru că de încărcat l-au încărcat și el, și nevasta, și slujnicile și copiii, de parcă ar fi fost Gabburrajoia, cînd el împreună cu băieții care-l ajută la măcelărie doboară boul cu maiul. Așa încît, văzînd de partea cui era cîștigul, le-am spus celorlalți că nu mai am lemne; și din pricina aceasta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
I-am găsit urma cu greu, este tolerată de o familie de ruși din Hliboca, locuiește în casa personalului de serviciu a conacului care a fost cândva al familiei ei. Iar fetița, fetița mea... Nu pot admite că va ajunge slujnică la ruși. Sunt însurat, am și aici o copilă cu puțin mai în etate ca cea de acolo, dar asta nu mă împiedică să sufăr. Sunt ca și spintecat în două. Trebuie să le scot de acolo, deși nici aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]