65 matches
-
le‑am studiat cu el În semestrul acela. Bietul Johnson, În ciuda gâlcilor, a mizeriei, a hidropiziei, Își avea prieteniile lui, și și‑a scris cărțile, la fel cum Morford Își ținea cursurile, și ne asculta recitând pe de rost: „Ce slute, seci, sălcii și fără noimă/ Îmi par ce rosturi are, această lume!” Capul lui sinistru, cu părul tăiat scurt, fața Încruntată, mâinile Încleștate la spate! Absolut sălcii și fără noimă. Ravelstein n‑a părut prea interesat când i l‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
tigru fără sațiu, sub un stejar la pîndă, El face zi și noapte o crîncenă izbîndă, Găsind În agonie un vaiet care-i place Ș-o viață desfrînată În morțile ce face. Monstru cumplit cu fața ca sufletu-i de slută, În trame sîngeroase gîndirea-i e perdută. Orcine-l vede crede că au văzut o ciumă, Și dacă scapă teafăr, cu păr de lup s-afumă, Căci fruntea lui apare sinistru luminată De-a focului ce-l arde văpaie-nflacarată; Dar vulturii, și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană; persoană în vîrstă; pieptăn; proastă; răposată; regret; rural; sat; sărmană; scîrbos; scorpie; scundă; sexy; sfat; simpatie; slută; sobă; spray; stradă; străbunica; surie; știrbă; tanti; tare; termen de valabilitate; tinerică; toiag; a trece prin viață; trecere; trecerea anilor; trecerea timpului; tristă; uitat; unica; unt; urîcioasă; urîțenie; uscată; vale; veche; vecina; vergeturi; viață lungă; viitor; vreme; vremuri; yagă; zbîrcit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moarte; nativ; natura; nemaipomenită; noapte; ochi; ochi albaștri; păcătoasă; pădure; peisaj; perfecțiune; permanentă; piele curată; pisica; planetă; podoabă capilară; porțelan; prejudecăți; prețioasă; prietenie; problemă; profesoară; pură; ratat; rea; regina; regină; Romeo; roșu; sărbătoare; satisfacție optică; senină; senzuală; Simona; simpatie; simplă; slută; sofisticată; sora mea; soția; splendid; splendidă; stelele; stereotip; superb; suplă; școală; tare; tată; temporar; tinerețe; trăsături; trecătoare; univers; vara; varză; verde; vesel; viața; ca viața; vin; vorbă; zîmbet (1); 776/259/92/167/0 frumos: urît (76); plăcut (39); drăguț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te apropii surâzândă. b. cu prepoziții (de, drept): Unul te lasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sărit ca o caie asupra lui, să-i vîre căngile în ochi și sub bărbie. El o dădea încet la o parte cu brațul și rîdea. Ea s-a înverșunat mai tare, pomenindu-i de-o rea și de-o slută de la gura Tarcăului. «Acolo-ți faci popasurile și-ți cheltuiești averea», îl împungea ea cu vorbe îndesate și iar își rășchira căngile. Atuncea el întîi a lovit-o. Pe urmă a cuprins-o la piept și a strîns-o peste brațe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
icoanei Preacuratei. Se furișă alături de bărbatul ei în așternut. — Săraca doamna Ruxandra, mormăi el. Mă gândeam că nunta ei cu Alexandru Coconul e un fel de semn. — Taci, Constantine, ce semn să fie? Vodă Alexandru când a văzuto atât de slută i-a făcut viața așa fel că Scarlatos a fost bucuros să-și ia fata înapoi, despărțită, și s-o așeze în palatul ei din Fanar. Acolo cică ar fi găsit-o Mavrocordatul, tatăl exaporitului, de-a luat-o pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
venit boierule, să-mi pui la loc ce mi-ai luat de pe ochi... Că dumneata m-ai prăpădit boierule, de azi nu-mi mai pot căpăta nici o bucățică” (Cerșetorul). Un exemplu excelent de portret fără încărcătură epică este Teodosia sluta și „proasta satului”, săracă lipită, care trudește pe la alții pentru a acumula salba cu taleri de aur necesară măritișului, o brumă de avere pe care i-o va acapara un văduv viclean, bețiv și leneș (Talerii, nuvelă în stilul lui
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ei, ci pur și simplu cu acela care a vrut-o de nevastă. De teamă să nu-i luăm de fraieri, jurnaliștii noștri de frunte ne transmit tot timpul, în chip voit, mesajul că sunt conștienți de faptul că nu sluta asta trebuie să le stea alături, dar și involuntar, tristețea că Sharon Stone sau Ava Gardner le este pur și simplu inaccesibilă. Cam sărac mesaj, totuși, și cam prea personal. Toată lumea știe că un bărbat cu picioarele pe pământ face
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
le stea alături, dar și involuntar, tristețea că Sharon Stone sau Ava Gardner le este pur și simplu inaccesibilă. Cam sărac mesaj, totuși, și cam prea personal. Toată lumea știe că un bărbat cu picioarele pe pământ face și din ultima slută o Ava Gardner, refuzându-și comparația. În plus, toată lumea știe că societățile bazate pe încredere funcționează mai bine decât cele bazate pe neîncredere. În fine ar trebui ca toată lumea, dar mai ales formatorii de opinie să știe că disprețul pentru
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi cuminte Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se ridică
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a vorbit D-l Ion Flueraș, președintele PNP Huși”. Cum găunosul discurs al acestuia nu fusese de ajuns pentru umplerea paharului demagogic, au mai spus câte ceva și: „...profesorul Gâdei, meseriașul Grossu, comerciantul Saul Samzon, avocatul Enciu Dumitru”. Cum nunta fără sluta este aproape de neconceput, ultimul a cuvântat „...D-l profesor Trandiaf, de la CC al PNP București”. Vigurosul punct pe „i”, ca să zicem așa, l-a pus „...D-l Primar Ioan Patraș” care a fost lăudat foarte de delegatul de la centru datorită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
6 Valea Mare-Podgoria 3,1 Zăvoi 2,5 Ștefănești-Noi 5,1 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL ARGEȘ 35 comune 189 sate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BACĂU Agăș Agăș 24,5 Beleghet 15,9 Coșnea 10,2 Cotumba 20,8 Diaconești 31,3 Goioasa 28,8 Prelua 31,7 Sluta 21,6 Ardeoani Ardeoani 19,0 Leontinesti 10,0 Asău Asău 19,9 Apă Asău 25,6 Ciobanuș 24,9 Lunca Asău 7,3 Păltiniș 12,3 Straja 18,4 Berești-Bistrița Berești-Bistrița 12,6 Pădureni 3,9 Brad 1,7
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
hotărî matematicește, un ceva ce este cel mai rar lucru din Moldova". Ironia elitismul kogalnician temperează subtilitatea descrierilor sale romantice, așa cum transpare din fragmentul în care scriitorul sugerează că, cel puțin în Moldova, "găsești de ajuns mame, neveste, văduve, fete, slute, șchioape, chioare, vornicese, banese, pitărese, negustorite, bacalite, tagance și alte asemena creaturi ce se nasc, cresc, se mărită, fac copii și mor. Dar "femei", ăsta-i cam greu" (aldine în original). Cu toate acestea, eseistul rămânea de opinia, relativ atipica
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
-o cu respect — Doamna Mare, de ce plângi? și dacă răspunde — Mi-e foame, că n-am mâncat de o săptămână! să-i dea ceva de mâncare. Patroana a duhurilor rele care populează spațiul, în special pădurea, pe timp de noapte, sluta și urâtă, cu părul lung până la pământ, bocește prin păduri pentru a ademeni călătorii. Noaptea poate fi văzută dormind ghemuita în jurul focului sau umblând că o năluca prin păduri și tufișuri, pe câmpii și pe la răscruci de drumuri. Ia chip
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]