90 matches
-
a acestuia, este foarte dificil de stabilit clinic. Criteriul clinic de albire și pierdere a luciului care stabilește corectitudinea mordansării, este extrem de relativ și poate duce la demineralizări excesive sau insuficiente care irită pulpa sau fac ineficientă microretentia mecanică al smalt. Majoritatea producătorilor stipulează în instrucțiunile de utilizare durare de 15-30 s pentru agentul de condiționare acidăși eventual repetarea manoperei dacă nu se observă clinic aspectul caracteristic (smalt alb-cretosă. În studiul nostru nu s- au oservat diferențe semnificative ale morfologiei interfatei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
demineralizări excesive sau insuficiente care irită pulpa sau fac ineficientă microretentia mecanică al smalt. Majoritatea producătorilor stipulează în instrucțiunile de utilizare durare de 15-30 s pentru agentul de condiționare acidăși eventual repetarea manoperei dacă nu se observă clinic aspectul caracteristic (smalt alb-cretosă. În studiul nostru nu s- au oservat diferențe semnificative ale morfologiei interfatei smalt-rășină, în cazul folosirii unor sisteme adezive care utilizează mordansări ale smaltului de durăte diferite (15s pentru produsela 3M, respectiv 30s pentru produsul Bayeră. Totuși nu au
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pentru agentul de condiționare acidăși eventual repetarea manoperei dacă nu se observă clinic aspectul caracteristic (smalt alb-cretosă. În studiul nostru nu s- au oservat diferențe semnificative ale morfologiei interfatei smalt-rășină, în cazul folosirii unor sisteme adezive care utilizează mordansări ale smaltului de durăte diferite (15s pentru produsela 3M, respectiv 30s pentru produsul Bayeră. Totuși nu au fost investigate forță de adeziune precum și durabilitatea adeziunii. Este posibil că durata mordansării acide să influențeze acești factori și implicit calitatea adeziunii. Faptul că s-
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
adeziune precum și durabilitatea adeziunii. Este posibil că durata mordansării acide să influențeze acești factori și implicit calitatea adeziunii. Faptul că s-a observat un eșec adeziv la o obturație mai veche, aparent etanșa clinic, ridică probleme asupra eficienței adeziunii la smalt pe termen lung și poate constitui un argument în sprijinul implicării factorului bacterian în etiologia inflamațiilor pulpare post obturație compozita. În ceea ce privește adeziounea la dentina, în cazul celei de-a patra generații de compozite, mecanismul de adeziune implică trei etape:condiționarea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
adezive din generația a 4-a (Te-econom și Scotchbond Multipurpose) și un sistem din generația a cincea (Admira-Voco), care utilizează că agent de condiționare dentinară acidul fosforic 37 % aplicat 15s. S-a confirmat faptul că penetrarea rășinii în neregularitățile smaltului realizate prin gravare acidă depinde de orientareaprismelor de smaltși gradul de permeabilitate a acestora. Absența penetrării rășinii se datoreaza ineficientei mordansării, care poate apare datorită direcției de atac necorespunzătoare a acidului. Formarea hiatusului prin eșec adeziv între rășinăși materialul compozit
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
legătură amelari care însoțesc de obicei compozitele au de obicei un conținut mai mare de monomeri de diluție pentru ameliorarea capacitatătii de umectare. Tensiunea superficială a monomerilor folosiți că adezivi este aproximativ egală cu cea a tensiunii superficiale critice a smaltului, ceea ce permite umectarea acestuia, favorizând adeziunea. Vâscozitatea este suficient de redusă pentru a permite penetrarea rășinii nepolimerizate în porii smaltului tratat acid. Termenul de „material compozit” se referă la o combinație tridimensională de cel puțin două materiale chimic diferite, separate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
capacitatătii de umectare. Tensiunea superficială a monomerilor folosiți că adezivi este aproximativ egală cu cea a tensiunii superficiale critice a smaltului, ceea ce permite umectarea acestuia, favorizând adeziunea. Vâscozitatea este suficient de redusă pentru a permite penetrarea rășinii nepolimerizate în porii smaltului tratat acid. Termenul de „material compozit” se referă la o combinație tridimensională de cel puțin două materiale chimic diferite, separate prin interfate distincte. O asemenea combinație demonstreză proprietăți pe care nici unul din materiale, singur nu le prezintă. Atât geometria fazei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
diminuatori de vâscozitate. Semnificația clinică a unei dilatări termice a materialului, foarte diferită față de structurile dentare, este formarea fisurilor și pierderea etanșeității obturației cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și pierderea etanșeității obturației cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor microretentii pe suprafața țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor microretentii pe suprafața țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe suprafața smaltului timp de 60s a unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor microretentii pe suprafața țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe suprafața smaltului timp de 60s a unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață la o valoare mai mare decât a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
țesuturilor dure dentare. Retenția micromecanica la smalt se obține prin aplicarea pe suprafața smaltului timp de 60s a unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață la o valoare mai mare decât a rășinii și lărgirea porilor smaltului cu formarea de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
unui acid sub formă de soluție sau gel (acid fosforic 37%A, ce produce îndepărtarea debriurilor și demineralizarea superficială, cu ameliorarea umectabilitătii smaltului prin creșterea energiei libere de suprafață la o valoare mai mare decât a rășinii și lărgirea porilor smaltului cu formarea de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va realiza o agregare mecanico-chimică a smaltului cu compozitul, a cărei forță este de 15-20 MPa. Agenții de legătură
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
suprafață la o valoare mai mare decât a rășinii și lărgirea porilor smaltului cu formarea de microcavităti de 10- 15 µm. Ulterior, adezivul având o tensiune superficială redusă, va pătrunde în aceste microretentii și va realiza o agregare mecanico-chimică a smaltului cu compozitul, a cărei forță este de 15-20 MPa. Agenții de legătură amelari sunt rășinile neșarjate, care conțin de obicei aceiași monomeri că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sunt rășinile neșarjate, care conțin de obicei aceiași monomeri că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni superficiale corespunzătoare penetrării în microretentii. Realizarea microretentiilor se poate obține numai la nivelul smaltului prismatic, care permite atacul acid în mod preferențial. Smaltul aprismatic nu formează microretentii deoarece atacul acid se face uniform și plan. Adeziunea chimică Apariția primei generații de agenți dentinari a fost marcată de sinteză „comonomerului activ de suprafață” al lui
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
că și compozitul utilizat pentru restaurare, dar monomeri de diluție în cantitate mai mare pentru asigurarea unei tensiuni superficiale corespunzătoare penetrării în microretentii. Realizarea microretentiilor se poate obține numai la nivelul smaltului prismatic, care permite atacul acid în mod preferențial. Smaltul aprismatic nu formează microretentii deoarece atacul acid se face uniform și plan. Adeziunea chimică Apariția primei generații de agenți dentinari a fost marcată de sinteză „comonomerului activ de suprafață” al lui Bowen, care putea teoretic să medieze legături chimice între
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
percolarea marginala la nivelul dentinei și cementului. Următoarea generație de sisteme adezive a apărut la începutul anilor 90 și este încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei cu acid fosforic. Exemple de sisteme din a patra generație care utilizează mordansarea acidă a dentinei cu acid fosforic sau alți acizi sunt All Bond 2 (Bisco), Amalgambond (Parkell), OptiBond FL (Kerr), Scotchbond Multi-Purpose Plus (3M
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
durată. Aceasta trebuie să se opună eficient tendinței de desprindere a materialului compozit de pe dinții imobilizați, prin contracția de prizași variațiile volumetrice 179 determinate de coeficienții de dilatare termică diferiți față de ai țesuturilor dure dentare. Compromiterea adeziunii dintre material și smalt, determina adaptarea defectuoasă a materialului, cu apariția percolării bacteriene și decolarea șinelor de imobilizare. Avantajul utilizării acestui tip de imobilizare, mai ales în zona frontală, ține de evitarea sacrificiului mare de substanță dentară, inerent aparatelor conjuncte, ușurință în aplicare, efectul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ne înspăimânte, această realitate literară sinistra ne satisface curiozitatea intelectuală și de la un moment dat chiar ne amuză. Ceea ce se desfășoară în fața noastră este și o comedie. Păharului de cristal al poeziei i se substituie o cană de tablă, cu smaltul căzut, iar în locul mîinii cu degete prelungi care ar trebui sa il ridice în lumina apare o labă păroasa, lipsită de îndemânare. Iată-l pe Ion Vitner celebrând rondelurile lui Cicerone Theodorescu: Ideea de la care au pornit rondelurile mi se
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
sunt prezenți în număr mic în cavitatea bucală nu cauzează neapărat boală dentară. Îmbolnăvirea va rezulta numai dacă se schimbă balanța homeostatica a florei saprofite și mediul bucal cum ar fi un PH care să favorizeze dezvoltarea bacteriilor patogene. Pentru smalt se considera critic un PH de 5-5,5 pentru că smaltul să poată fi dizolvat în schimb pentru dentina și cement un PH de 6,5-6 . FACTORII PROTECTIVI Factorii protectivi sunt reprezentați de: - salivă normală că și cantitate și calitate - substanțe
Cum arată aparatul care detectează riscul apariției cariilor dentare () [Corola-journal/Journalistic/47294_a_48619]
-
neapărat boală dentară. Îmbolnăvirea va rezulta numai dacă se schimbă balanța homeostatica a florei saprofite și mediul bucal cum ar fi un PH care să favorizeze dezvoltarea bacteriilor patogene. Pentru smalt se considera critic un PH de 5-5,5 pentru că smaltul să poată fi dizolvat în schimb pentru dentina și cement un PH de 6,5-6 . FACTORII PROTECTIVI Factorii protectivi sunt reprezentați de: - salivă normală că și cantitate și calitate - substanțe antimicrobiene și antibacteriene - sigilările dentare - obiceiuri și un stil de
Cum arată aparatul care detectează riscul apariției cariilor dentare () [Corola-journal/Journalistic/47294_a_48619]
-
în care un obiect din ceramică nu depășește limitele de mai sus cu mai mult de 50%, se va considera totuși că acel obiect satisface cerințele prezentelor norme dacă cel putin alte 3 obiecte cu aceeași formă, dimensiune, decorație și smalt fac obiectul unui test efectuat în condițiile prevăzute în anexele nr. 13 și 14, în cadrul căruia cantitățile medii de plumb și/sau de cadmiu extrase din acele obiecte nu depășesc limitele fixate la art. 30 și nici unul dintre acele obiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146493_a_147822]
-
teracota . La început această scoala a funcționat în localul gimnaziului Tudor Vladimirescu, ulterior s-a mutat în 2 clădiri cu 16 încăperi și câteva anexe închiriate în oraș. Atelierele au fost dotate cu mobilier, strunguri, roti ale olarului, prese,mori, smalturi și coloranți, tipare și modele pentru vase dar și pentru sobe de teracota. Se proiectase și înființarea unei secții de pictură pe sticlă dar nu s-a reușit. La sfârșitul cursului elevii primeau diploma de absolvire iar aceștia trebuiau să
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
dacă-mi pot lua vasul de ceramică. Traversa cameră până lângă măsuța pe care era expus vasul și-l ridică. — Credeam c-o să fii plecat o lună. — Mi-am schimbat planurile, răspunse Șam, întorcând vasul pe toate părțile. Are un smalt minunat. — Vrei să zici că te-au pus pe liber tipii de la studio? — Nee! Eu i-am pus pe liber, îl lămuri Șam. Vorba vine. Puse vasul la loc. — Cum vine vorba? — Am plecat. M-am hotărât să n-ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
tăi - Gem ca pietre-n tăvăluge, Pe când guri de gol, în Văi Înstelate, sus, îi suge. e) Hăt la cel Vânăt cer Împăcat la sori de ger, Unde visul lumii ninge, Unde sparge și se stinge, Sub târzii vegheri de smalt, Orice salt îndrăznit: Falsă minge Ori sec fulger De hanger Repezit; Prin Târziu și Înalt În plictisul și căscatul lung al râpelor de smalt, Hai în zbor de șoarec sur La ăl ciur Des și rar Clătinat la râul nopții
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]