134 matches
-
legitimații de patrioți” - apanajul societăților subdezvoltate, restanțiere în materie de istorie contemporană. La aeroportul din Madrid, am petrecut mai multe ore observând lumea în mijlocul căreia nimerisem: o atmosferă de stație de triaj, forfotă, apeluri suprapuse în difuzoare, oameni cu pielea smeadă, îmbrăcați ca noi, latinii din Est, cu reacții previzibile, neliniștiți și guralivi. Doar că nu vorbeau românește, ci spaniolește. O diferență nesemnificativă, după ce sesizai afinitățile psihosomatice. Era chiar straniu să descoperi la cealaltă extremitate a continentului o lume care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Încredere medic francez. Nici măcar nu era nevoie de avertismentul lui; dacă arunca o singură privire la fața mea boțită, răvășită, nenorocită, În penumbra premergătoare zorilor, pe terasă, se lămurea pe deplin. Rosamund, speriată, era bucuroasă să plece. Fața ei pal‑smeadă se Întorsese spre Boston, cu miile lui de doctori. Ea receptase mesajul: a rămâne pe insulă Însemna moarte curată. M‑a Întrebat: - Ce cărți și hârtii vrei să bag În valize? Răspunsul era ușor. - Să ne descotorosim de volumele grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ori ca, mai târziu, Petru Maior într-o propovedanie: „Ce vom la privirea aceasta, fără vom striga: au aceasta e Ezavél, aceaia, carea odinioară sulimănită, împodobită, înfrumusețată, ceasuri întregi sta în fereastră...?”), menite să mai albească o piele uneori cam smeadă - constata François de Pavie 301 - sau, dimpotrivă, să le îmbujoreze chipul, să le înroșească buzele și să le rumenească obrajii 302. în costumele de ceremonie, alături de soții lor, în tablourile votive. Convenția înseamnă tradiție. Lângă soții lor, Voievozii, ce concentrau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce mi-a intrat în birou acum vreo zece ani - beduin fără burnuz și cămilă sau tânăr prinț indian, smead, iluminat, drept ca un prapur, crezând în poezie și în destinele ei." Dacă în Memorii, E. Lovinescu prețuia poetul, în T. Maiorescu și posteritatea lui critică , se arată un prețuitor al criticii lui Vladimir Streinu. Mentorul sburătorist îi apreciază studiul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
declarat micilor ei colegi terorizați: - E în ordine, n-am de gînd să vă căsăpesc. în materie de rase, John Poe avea idei liberale. S-a dus împreună cu Hellen la cei din conducerea școlii pentru a-i lămuri că tenul smead al fetei nu însemna că e negresă; copiii erau indieni, din India, și, deci, nu trebuie să sufere discriminări, puteau să călătorească în același autobuz ca și copiii albi. Școala a acceptat argumentarea, dar s-au stîrnit alte probleme. Cînd
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
care evoluează actualmente în spațiul public, cel venezuelean beneficiază, cu certitudine, de o simpatie, de o mediatizare cu totul specială. Dar și de o pregătire profesională de excepție. Sunt tineri ce provin în mare parte din păturile defavorizate. Tenul este smead, ochii sunt negri, migdalați, părul, precum taciunele. își divinizează dirijorul! îmi închipui că ceva similar trebuie să se fi întâmplat și în urmă cu trei sute de ani, la Veneția, când municipalitatea orașului - dispunea de mijloace financiare provenite din comerțul pe
Tineri muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7715_a_9040]
-
cîte un gest întrezărit în oglinda de la baie, cum ar fi zîmbetul, da, felul transparent în care zîmbea. Era foarte înalt, trebuia să se chircească ca s-o ridice în brațe. Trăsăturile mobile i se adaptau pe chip, un chip smead și schimbător. Cîteodată cînd zîmbea, lumea părea o vară la mare, dar altă dată se făcea iarnă pe fața lui. O frunte înaltă care parcă trăgea să deschidă doi ochi dulci, mici, cu pleoapele umflate. Sprîncenele negre, groase și bine
Esther Bendahan - Lasă, o să ne întoarcem () [Corola-journal/Journalistic/5028_a_6353]
-
mîinile-i de precupeața iscusita ar fi putut să-l înfrîngă pe străjerul Keran. Ca să nu uiți vreodată, Kore-Persefona, mă vestea ghebosul la cîntatul cocosului, ca Haidoș ți-e bărbat legiuit și zeu cu picioare de foc! Doar trupul său de smead stăpîn să îl atingi pînă și-n vis! Blestem pe capul tău de vei pofti vreodată vreun străin, strigă către mine, amarnic, ghebosul, săgetîndu-l cu vorbele-i pe nevăzutul dulf Korin. Însă Baubo-i pritoci cursurile și-l potopi atunci cu
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
rom, ca un marinar din Pireu. Dar cînd să-l ating și să-i cînt la ureche, văzut-am copitele nepotcovite și coada-nfoiată și coapsele-i țepene de faun. Cine să fie, oare, bărbatul acesta pe jumătate tap, cu trupu-i smead, cu barbă de harap? Hai, Kore, du-te, atinge-l, momește-l, sucește-l și isprăvește-l, de e bărbat cu-adevărat va ști, la rîndu-i, cum să te-nșface și să te foarfece. Atinsu-l-am pe grumazul sărat
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
își mângâie zburătoarea și "încălzindu-se amândoi, ațipiră". E numai una dintre întâlnirile straniului roman erotic. Dacă dragostea pentru vulturiță rămâne platonică, Matei se eliberează și se împlinește totodată sexual prin întâlnirile periodice cu "arătania" Erika. Aceasta e o "zână smeadă", o "vedenie" cu vino-încoace, care dansează în cimitirul apropiat și îl topește - sub privirile a doi bătrâni înțelegători - pe adolescentul nostru. Scena seducției apare într-o pagină memorabilă, pe care n-aș vrea s-o distrug într-un rezumat inevitabil
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
îi explică pe-ndelete adolescentului distribuția paideică a personajelor. Ea, Erika, este iubita lui Semion Ruda, alintat Rudy. Istoricul mentalităților e "un om superior, superior prin excelență". Iar Matei e "o prefigurare a unui supra-om". "În tine - insistă cu explicațiile zâna smeadă - stă deja așezată sămânța, promisul rod, și tu simți asta. Presimțirea destinului tău ți-a dat curaj, te-a ajutat să depășești ceea ce erai în realitate; și ea, presimțirea, e ca un teasc destinal care în loc să te strivească, te va
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
prea mult cu un dans cu băieți agili. Oricum, toți bărbații voiau să danseze cu ea, s-o atingă. Jones, înlăturat a doua oară, deveni galben-speculativ; tactic; apoi, evaluându-și șansele, întrerupse cuplul ce dansa. Bărbatul își ridică iritat fața smeadă, dar Jones o îndepărtă de turma săltăreață și o conduse în unghiul alcătuit de colțul balustradei. Acolo se putea ajunge doar până în spatele lui. Știa că avantajul e doar de scurtă durată, așa că vorbi repede: - Prietenii dumitale sunt și ei
Primul Faulkner (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6797_a_8122]
-
trecutului totalitar. Condeiul său aprig își asuma astfel neîmplinirea colectivă. N-avea prejudecăți, nu se oprea în fața niciunui obstacol. L-am cunoscut pe Zubașcu la sfîrșitul anilor ’60, la Oradea, unde era student. Era un tînăr cu o înfățișare stranie, smead, numai piele și os, cu un obraz supt și cu o privire arzătoare. Fiu fidel al Maramureșului, purta în figura sa crispată zestrea acestei provincii avute în tradiții, de-o intemporalitate ce constituia o pavăză împotriva prezentului atît de tulburat
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
cultural-civilizatoare. Pretinsa "armonie" națională din Kronland-ul moldav s-ar menține, după Franzos, doar în limitele foarte înguste ale unei raționalități mereu amenințate, așa cum o semnalează chiar dînsul à propos de români, "fiii zvelți și dinamici ai Sudului, cu fețele lor smede și cu ochi negri strălucitori", a căror mîndrie și demnitate "naturală", "atîta vreme cît sînt treji" (ca antonim al beției alcoolice, dar și în sensul figurat al lucidității, al rațiunii în general) o elogiază; "aici - la serbarea din octombrie 1875
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
cere, / ca, mîngîind electricul tău corp, / să mi se-mbete de plăcere. // Îmi văd în gînd iubita. Ochii săi, / ca și ai tăi, superbă fiară, / adînci și duri, împrăștie văpăi, // iar sub mănușă,-i simți o gheară, / în timp ce carnea-i smeadă, o simți cum / emană un mortal parfum" (Charles Baudelaire). Cu o fantezie zglobie pe o tramă mitologizantă: Mi-ar trebui un bun penel / Pentru a-l zugrăvi pe el, / Pe mîțu-mi plin de duioșie, / De mlădieri, de farmec, - și e
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
este o vioară Stradivarius, la care poate interpreta și săltărețe cântece populare, si marșuri solemne, si imnuri religioase. În toate ipostazele el se ridică la o înălțime artistică la care puțini alți poeți au ajuns înaintea lui: "Dumitrița, Dumitrița/ strugur smead, zbicita vită/ basm de nea în lubenița/ Dumitrița, Dumitrița.// Tu într-una te-nsuvită/ grâu incendiind cosita/ drac intrat în mucenița/ Dumitrița, Dumitrița." (Litanie IV); Nu știi că Domnul Mâine va să-ți zgârcească nurii/ Și umerii de măr - cumpănă dreapta
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
clipele lor de derută, de spațiul în care sînt prizonieri, în care destinul lor este bătut în cuie, ferecat de la început. Mă gîndesc la chipul de crucificat al lui Lear, interpretat de un mare actor, Piotr Semak. Ochii lui, fața smeadă, părul lung, prins la spate în coadă, veștmîntul lung, alb, monahal, mirările, tăcerile lui, dansul automat din final de păpușă stricată, felul în care a trecut rampa din prima secundă, lucru dificil pe scena mare a Teatrului Național, mă urmăresc
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
o fixează chiar de la început, într-un insectar al veninoșilor:„Spirit aventuros, destul de impulsivă și nechibzuită în tinerețe (...) Nu putem spune că erai o frumusețe: scunduță, cu fundul cam mare și umeri înguști, cu părul șaten închis spre negru, fața smeadă și ochii întunecați, aduceai mai degrabă cu o țigăncușă decât cu o tânără aspirantă la gloria scenei teatrale”). Se produc dezvăluiri ce țin de intimitatea acesteia, adevăruri ce nu puteau fi date pe față atâta vreme cât a trăit Fanny și Puia
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
Bine scrise sunt și pasajele îndărătul cărora palpită un gust periferic. Din dragoste pentru Nausicaa, Don Stephano ajunge să care, cu luxoasa lui mașină, marfă pentru birturile din preajma pieței. Lumea aceasta nouă, forfotind de femei ușoare, de monopoliști cu tenul smead și de recuperatori de profesie îi oferă alt pretext pentru a-și duce reveriile la capăt. Pricopsit cu argoul marginalilor, protagonistului nu-i mai rămâne de făcut decât un pas până sub pragul limbajului articulat. Îl va și face, de
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
pictura votivă pe care Odobescu nu o găsește la Mănăstirea Snagov (construită de Neagoe Basarab la începutul sec.XVI), ci la Arnota, ctitoria sa, scriitorul citește trăsăturile unui caracter din al cărui granit se dăltuiesc marii conducători: „În chipul tău smead și costeliv, înconjurat de o barbă albă și rară, în buzele-ți subțiri și zâmbitoare, în fruntea ta lată și înaltă, în ochii tăi mici și vii, afundați sub sprâncene negre și stufoase, îmi place adesea a descoperi câtă finețe
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
facă pe producători servili. Proprietarii și manipulatorii au modalități mai istețe de a capitaliza. Cer în schimb timp: timp de a gîndi și planifica, timp de a evalua necesitatea de la distanță. Un bătrîn sprijinindu-se de baston și un tînăr smead cu turban intrară și rămaseră vorbind lîngă stîlp. Grant vorbise tare și fără patimă, dar brusc zise: Ce urăsc cel mai mult este înfumurarea lor. Institutul lor împarte populații întregi în cîștigători și ratați, și se autointitulează reprezentați ai culturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tanti Estera, colega lui tata, într-un fel de raglan foarte purtat în anii '60. Tanti Estera are acolo părul ca sârma și o țigară între degetele mâinii stângi. Eu am pieptișorul scos în afară, sânt relativ plinuț la față, smead și pieptănat cu cărare-ntr-o parte. Imediat după ce-am intrat pe poarta spitalului ne-am înfundat pe coridoare verzui ce nu se mai sfârșeau. Ne însoțea o soră în alb, care tot deschidea uși cu geamuri mate, alburii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un secol, și strănepotul său Mircea), iar genele atât de groase, atât de întunecate, încît puteai vedea cioplitura în Patru muchii a fiecăreia dintre ele, fibroasă în arcuirea ei ca un fir din coada cailor, și la fel de uscată. Fața descărnată, smeadă, de bărbat trecut de patruzeci de ani, avea o frumusețe răvășitoare pentru femei, poate și fiindcă era mereu austeră și tristă. Uniforma, cu toți eghileții strălucind ca în prima zi de purtare, era impecabilă, de fapt aproape prea corectă, de parcă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să se vadă piepții și mânecile cămeșii de borangic, odihnea un bătrân de o frumusețe și-o măreție fără de seamăn. Parul alb ca lîna-i cădea pe umeri, amestecîndu-se cu barba ce picura în fuioare de-argint până la brâu. Pe fața smeadă, între sprâncenele încruntate, se desena un mare Omega melancolic, zugrăvit parcă de-o pensulă subțire. Ochii-i erau albaștri de parcă-ar fi fost încrustați cu două peruzele străvezii. Pe piept, deasupra bărbii de patriarh, ținea deschis un ceaslov ferecat în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se mai roti de două ori și apoi se liniști: șase. ― Nu se poate!... Nu se poate să fii atât de norocos! ― Dumnezeu privește numai spre tine, Stin! Și nu te lasă să pierzi niciodată! Câștigătorul, un tânăr cu fața smeadă și părul lung și negru, își privi tovarășii cu o satisfacție nedisimulată: ― Fraților, nu eu am inventat jocul ăsta, după cum nu eu am avut ideea să jucăm pe miza asta. Voi ați vrut-o, și Dumnezeu v-a dat un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]