333 matches
-
Înșirate de la un cap la altul, nu fusese niciodată lumină. Seara, când ziua cade dintr-odată În noapte, băieții nu se mai clinteau din loc, Înspăimântați de ce ar putea să le aducă noap tea. Unii adormeau de Îndată, alții se smiorcăiau, vorbeau Între ei ori se răsuceau de pe-o parte pe alta până când se trezeau pe jos. Johan nu dormea. Când frații călugări de serviciu stingeau lumânările și lămpile cu gaz, iar Încăperea devenea rece, deșartă și tăcută, Adam venea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o nomadă. Nu te stabili, draga mea, casa ta e unde te afli. Tu controlezi lucrurile. Nici Karl de Willigen, nici nimeni altcineva. Iubirea e doar o idee. Poți s-o stăpânești ca pe oricare alta. Acum Încetează să te smiorcăi. Pune apă la fiert și fă-ți un ceai. Eu trebuie să continui cu dansatorii mei cataleptici. Noaptea aceea a părut fără sfârșit. Margaret a zăcut În fundul patului fără să se miște, clipind În Întuneric, cu brațele pe lângă corp. A
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Niciodată. De-aia nici nu visez, de-aia nu mă gândesc la viitor. Pentru că, dacă o fac, tot ce văd e un gol nesfârșit. Abia acum și-a dat Adam seama că ea plânge. N-a suspinat, nu s-a smiorcăit, n-a făcut istericale și nici altceva din ceea ce el socotea că e asociat cu plânsul. Nu s-a mișcat. Doar că ochii i s-au umplut cu lacrimi, iar după câteva clipe și-a șters violent obrazul cu dosul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
intrat, el mesteca, pe masă mai erau niște pachețele pe jumătate mâncate de nasi padang. Niște muște grase stăteau nemișcate, ca niște stafide, pe orezul Îngălbenit de sosul de curcuma. — Să nu mai dispari așa niciodată! l-a dojenit ea smiorcăindu-se zgomotos. — Îmi pare rău, a zis el. L-a privit și a văzut că avea și el ochii umezi. Ridicase o mână să și șteargă lacrimile, avea boabe de orez lipite de degete. A și zâmbit, dar ea și-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când a citit interviul pe care i l-ați luat. — A plâns și-n timpul interviului, zise ea. E-un mare plângăcios. Îi curg șiroaie de lacrimi la cel mai mic pretext. Tot încerca să mă pipăie - atunci când nu se smiorcaia în batistă. — În interviu n-ați menționat acest detaliu, o atenționă Adrian. — Ba l-am menționat, dar a fost tăiat. Avocații au început să se agite cum că n-am martori la scenă respectivă. Chestia asta, arată ea spre reportofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
mult decât vocea și respirația celuilalt. Sabina, mă auzi? Sabina, fata mea dragă... Vorbele sale, abia șoptite de această dată, abia auzite, păreau spuse la urechea unui copil pe care trebuie să-l scoli din somn. Pistruiata Începu să se smiorcăie: Io nu mai suport, fetelor! Cine dracu mai suportă? scăpă Sușu printre dinți. Petru simți nevoia să se Îndrepte. Stătuse prea mult sprijinit pe același picior și Îi amorțise. Tocmai când credea că lucrurile se vor liniști cu Încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prin uși care, acum, erau zidite. Uneori, problemele grele au soluții simple. Ca și asta cu ochiul de sânge. Nu mai tai, nu mai vezi. Se hotărî pe loc. Gata! Omulețul din fața lui se tânguia degeaba. Ca să nu se mai smiorcăie, Îi făcu o promisiune: lui, și numai lui, Îi va tăia porcul pe doi ianvar. Ultimul. Apoi se va retrage din breaslă ca Pele, Albert și Dobrin din fotbal, dar fără tămbălău. Va da numai un anunț la Graiul: „Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am venit să pierdem timpul, se aude din nou vocea limpede și calmă a lui Roja care le face imediat semn Curistului și Părințelului să se așeze la masă cu croitoresele. Fie-vă milă de noi, începe Părințelul să se smiorcăie, văzîndu-l pe Roja punînd gînd rău tocmai panoului care adăpostește o părticică din istoria Geniului, numai pe acela nu, altminteri o să intrăm toți la zdup mîine la prima oră, atît mai reușește să silabisească. Cît pe ce și zbura cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lăsat să-ți scape printre degete, ar fi trebuit să accepți, Copoiul nu era băiat prost, iar voi doi erați perfect compatibili, tu, Potaie, el, Copoiul, numai așa ai fi putut să dai lovitura, însă ai ratat momentul. Te-ai smiorcăit pe după fustele Tovarășei, făcînd manevre de trupe aiurea. Așa ți-a suflat-o de sub nas Picioruș de Ghips, el n-a stat mult pe gînduri, meritul lui, ce mai, era pe viață și pe moarte, puteai să dai asigurări că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și-a luat Picioruș de Ghips mîna de pe situație. — Te pomenești că și-a găsit chiar acum momentul să-ți țină morală, zice Gulie. Dacă nu te ține, nu te ține. Numai să nu vii mai încolo să mi te smiorcăi, să-mi spui că de fapt nu s-a putut mai mult. Am făcut tot posibilul să dau și de Petrică sau de Monte Cristo. Nu răspunde nici unul, și sînt aici, la doi pași. Să mă dau peste cap? Ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
E încă buimac, nu știe ce i se întîmplă, abia după ce face cuminte tot ce îi spun începe să se frece la ochi, să-și dea seama că e groasă, să se panicheze. Potolește-te, nu-mi începe să te smiorcăi ca un țînc pentru că n-ai de ce, îi fac semn să-și dea jos chipiul din cap, să-și scoată uniforma, asta-i tot ce-ți cer, nu i nici un sacrificiu, pune-ți acum țoalele de civil cu care vii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
jumătate din viața lor obositoare. În somn a fost legănat de lungile și frumoasele vise ale copilăriei sale În care Își găsea fragmentele de fericire, care Îl va marca În drumul său prin viață. Se obișnuise să nu se mai smiorcăie atunci când trezindu-se din somn nu găsea pe nimeni care să-l mângâie cu vorbe și gesturi frumoase și calde, așa cum Îl obișnuiseră Ochenoaia și fetele ei: Muța-mamii, s-o trezit cel mai frumos nepot al meu? Ce să-ți
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
străin, e de bine! Bă, tu ești turc? Hai, mai repede! Apleacă-te peste pervaz, așa, așa! Privește luna tilică și nu scoate un sunet, că zbori, mă, zbori! Te arunc pe geam ca pe o cârpă, de te mai smiorcăi mult. Rădăcinile ce i-au străpuns inima, șerpi de sânge în oglindă ca într-o scorbură de stâncă: Luna, cine a furat luna de pe cer? Era acolo lângă crucea mitropoliei. Stelele, s-au dezlipit stelele și au curs, galben ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dai tu slăvitului rege leah! Iertare pentru sluga credincioasă, slăvite! Iertare!.. pentru îndrăzneala mult prea mare... a servului serenisimului crai... Ajunge-ajunge, Moțoace! că te repeți în van... Oricum, primim de astă dată ruga ta de iertăciune... Și nu te mai smiorcăi ca o muiere! Fii oștean, omule! Fii bărbat! * * * Curierii, pe cai înspumați, au adus vești năucitoare în tabăra de la Târgu cel Frumos. Corpul de armată rămas în ariergardă la Cotnari, ca element de siguranță pentru grosul trupelor crăiești, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
este casa, ograda lor. Tu nu-ți pui întrebarea ce caută un om atunci când intră nepoftit în ograda noastră?...Și cu asta cred că am încheiat toată tărășănia și fii așa cum te-am crescut, te rog frumos nu te mai smiorcăi din nimic că ești măricică și nu-ți șade bine deloc. Eu te știu băiatul meu isteț, nu?...a încheiat ce avea de spus bunicul, ducându se să mute priponul vițelului care, de lacom ce era, a ros și rădăcina
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Când Donna Iulia a întors capul, bărbatul era departe. Apoi parcă s-a pus o ceață. Și-a șters ochii și l-a zărit iar. Înalt, subțire; creștetul alb. Până ceața s-a lăsat la loc. Donna Iulia s-a smiorcăit nițel, și-a scuturat zăpada de pe ghete și a pornit spre casă. Luni, spre asfințit, în târg au sosit două sănii, din care, înghețați, au coborât câțiva inși. Negustori plecați după mărfuri cu peste o săptămână în urmă. Au povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
rănile astea?" Ieri după-amiază te-am întrebat despre Nuria și ai început să urli." Zgârietura asta care o ai pe față... Eu ți-am făcut-o?" Bunica încetase definitiv a mai fi bunica: era o ființă sperioasă, gata să se smiorcăie, care-și cerea iertare nu pentru că poate o lovise, ci pentru ceva ce ea încă nu reușea să înțeleagă, ceva mult mai adânc, ca profunzimea ochilor ei de-un albastru spălăcit. "Spune-mi, eu ți-am făcut-o?" Da, m-
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
va asista înmărmurit - ca și cititorul - la trocul dintre presupusa victimă și agresorii ei: "- Oricum, Mărgărit e prietenul meu... - Preten adevărat, de-adevăratelea, mânca-ne-ar p... Restu', Mărgărite! - Am zis că să mai iau un rând, nea Ghețule, se smiorcăie Mărgărit. - Atuncea du-te odată, mânca-ne-ai p... Nu mă ține să mă usuc. - Cred că-mi mai trebui' douăj' de mii pentru un rând de încă cinci halbe... Nea Ghețu țuguie buzele spre Rafael. Seamănă încă și mai
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
m-am dus pe la ea ca să-i spun să-și bage mințile-n cap că o să aibă de-a face cu mine, nu zici că era și-un copil acolo... Păi, ce? N-am auzit eu cu urechile mele un smiorcăit din camera de-alături? - O fată? - Da. La vreo unsprezece ani, cel puțin din câte mi-a spus doamna Ota. Te rog să mă crezi, muierea aia nu-i în toate mințile. Eu socoteam c-o să se ia de fetiță
Yasunari Kawabata - O mie de cocori by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/6202_a_7527]
-
carton sau mai precis de cartoon, însă demonstrația a fost făcută, capitaliștii veroși nu dau niciodată banii înapoi. În altă situație, capul unei familii citește o scrisoare emoționantă și apoi membrii familiei plâng pe rând, una dintre domnișoarele care se smiorcăie puțin și neconvingător are o coafură complicată de toată frumusețea, un machiaj costisitor la care cosmetica a încasat fonduri serioase. Regizorul stă prost cu regizarea spectacolului care să stoarcă lacrimi și actorii penibilei scene fac eforturi să devină expresivi și
Despre capitalism și alți demoni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6520_a_7845]
-
ai un șef! 5. A lucra într-un fast-food nu este ceva sub demnitatea ta. Bunicii tăi aveau o altă denumire pentru asta: o numeau șansă. 6. Dacă o dai în bară, nu e vina altora, așa că nu te mai smiorcăi în legatură cu greșelile tale, ci învață din ele. 7. În viață nu primești ceea ce meriți, ci doar ce negociezi! 8. Viața poate fi înțeleasă privind în urmă, dar trebuie trăită privind înainte. 9. Pe foarte puțini angajatori îi interesează
Top 11 sfaturi despre viață de la Bill Gates by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64851_a_66176]
-
s-a uitat bine. Știi tu, o cam lua pe ulei. Așa că când bătrâna i-a zis de ce e Suzy în spital s-a rupt. Dar după ce a stat mangă câteva zile s-a dus trăgându-și mucii la spital smiorcăindu-se cum o să facă el tot ce trebuie pentru fetița lui (era mai scundă cu 5 centimetri și mai grea cu 20 de kile decât Tommy); și de ce nu i-a spus că e în belea și ea s-a
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
eram la chef și nu știam cum e să vrei să ai o motocicletă și curând vorbea cu bătrâna lui Suzy despre motocicleta lui și ea turna pe gât macheală ca o apucată și în curând a început să se smiorcăie despre fetița ei și să-i povestească lu Spook cum arăta ea când s-a născut și că pare de parcă a fost ieri și acum uite-o aici, a crescut și se mărită și e mamă și Spook dădea întruna
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
nălucă albă, dând asigurări c-o să revină. Halatul Mamei, cu care o îmbrăcaseră probabil când ieșise din baie, se afla într-o pungă de plastic pe fotoliu. „Fata mea, mi se întâmplă numai nenorociri”, a zis ea începând să se smiorcăie. Dacă ai lăsa-o pe menajeră să te spele...” „Menajera e o nerușinată, o hoață. Vreau s-o dai afară și să-mi găsești alta.” „Mereu zici la fel și până la urmă îți dai seama nu te-a furat nimeni
Andrés Barba: Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3767_a_5092]
-
râzgâiată ca dumneaei. Pe oasele mele, jură moartea, că nu mint o iotă din ce știu! Mai jos, lângă un gard, cățelul pământului udă brusturii... Moartea se duce la el, îl ia în brațe și suspină: acum mă crezi!? se smiorcăie și coboară Malul. Clopotul bate-ntr-o dungă satul se vede ca un șir de colivii. Mă așez binișor pe mușchi și-mi scot din călcâi spinul de trandafir.
Poezie by Marcel Mureșanu () [Corola-journal/Imaginative/3008_a_4333]