345 matches
-
mi-a răspuns. Dar în Japonia toți stau așa. Asta nu înseamnă că trebuie să stai și tu. După două ședințe, punga se dublase. Aveam două picioare de aceeași lungime acum, eram mai atent la postură, dar genunchiul drept se smiorcăia mai departe. Am nimerit vara trecută și la un terapeut. Sufletul tău a stat prea mult într-o poziție nefirească, mi-a zis. De aia te dor genunchii. Ce poziție nefirească?, am întrebat. În genunchi, mi-a răspuns. Dar în
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” by https://republica.ro/medicamentele-japoneze-sunt-ambalate-frumos-si-diluate-cinstit-la-jumatate-din-concentratia-din-europa [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
alerge după ei, însă brațul ferm al Lenei a strâns-o, oprind-o în loc și a împins-o în curte. La câteva zile, găsind-o pe Romelia plângând, Lena i-a strigat nervoasă copilei: - Nu are rost să te mai smiorcăi atâta! Gata! Tu nu mai ești fata lor... Tu ești fiica noastră... Tu ești Romelia Petrescu. Te-am adoptat... cu acte-n regulă și ar trebui să ne fii recunoscătoare! Bagă-ți bine asta în cap și treci la treabă
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1458066349.html [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
armonios și o postură corectă. Bun, ăsta-i partea frumoasă. Nasol e că, deși privite, mișcările par floare la ureche, în realitate sunt teribil de dificile, iar durerea care le însoțește e pe măsură. Cori zice că toți bărbații se smiorcăie la antrenament și asta are darul să mă îmbărbăteze cu adevarat. Mai ales când știu că, de cealaltă parte a peretului, o duzină de femei suferă că și mine, dar o fac (probabil și ca să mă impresioneze) în tăcere. “Nu
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]
-
monumente de ipocrizie. Mergeți, domnilor, la Hollywood și lăsați-ne-n pace. Gândiți-vă numai câți bani vă așteaptă... Păi, n-o să reușiți în veci să furați în România cât ați putea câștiga, prin muncă cinstită, în cetatea americană filmului, smiorcăindu-vă într-un singur film. Și, până una alta, țineți-vă departe lacrimile dezgustătoare de copilașul ăla. Voi și cu ceilalți colegi de pe scena politică l-ați omorât!
Lacrimi de politician la mormântul victimei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20077_a_21402]
-
recunoști stângistul autor al ghicitorii...a bien tot cleo @ dan & multor anonimi ce e, totuși, cu indignarea asta de mahala că nu vi se răspunde la comentarii? cât tupeu trebuie să ai ca să vii pe blogul meu și să te smiorcăi că nu te bag în seamă? și că întrețin conversații frivole cu cine am eu chef? pentru că apoi să te plângi de pustietatea și de incultura care te sufocă aici pe blog. aloooooooooo!!!! va ține cineva cu forța? v-a
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
Ei, ce ziceți? Eu n-aș sta un an în 10 metri pătrați și pe drumuri, nici pentru un milion de euro. Burgheza de mine ar ceda nervos la prima uscare a chiloților pe volan și ar începe să se smiorcăie că vrea acasă. În vizită însă m-aș duce. Și chiar o să mă duc, căci sunt invitată la cină în rulotă. Cu prima ocazie când vor ajunge în București, Elena și Cosmin își vor parca căsuța și la noi în fața
Ați trăi un an într-o rulotă? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18445_a_19770]
-
mai importantă, împreună cu cioburile vasului de Jena. Alte părți mai mititele, au ajuns pe mobilă și pe pereți. În loc de focul din cuptor, musacaua a cunoscut apa din lacrimile mele. N-am mai putut, vă dați seama, am început să mă smiorcăi cu vorbe. Care vorbe chiar nu pot fi reproduse aici, că mai sunt și copii mici care citesc blogul. Plângeam, strângeam și înjuram, de unde, probabil, și celebrul cântec al trupei Bambi, “Plângeam, strângeam și înjuram, când îi vedeam împreună”. Acestea
Lacrimi și musaca by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20774_a_22099]
-
el gay îi plac mult bărbații și nu femeile, ca și Sever și Alin se dă prin preajma lui Adina Roxana sau Mimi deci nu este gay tot timpul sau dând impresia că nici nu ar fi, spre deosebire de Sever el se smiorcăie. Alin este interpretat de Adrian Nartea. GEORGE este noul vecin din bloc, un băiat de bani gata care își va face un penthouse la ultimul etaj al blocului. George este interpretat de Cătălin Bordea. NAE CEAUSU este un comunist ca
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
dramatic-interogative. Tonul duios-elegiac al Duminicii de ianuarie se răsfrânge asupra crizei prin care trece ființa în pragul senectuții: „Ehei nu mai înveți până-i lume să vorbești/ după patruzeci de ani nu te mai duci în povești/ poți lăcrima suspina smiorcăi strânge dinții/ gata te uiți te-ai uitat te uită și cerșetorii și prinții” Compătimirea micilor vietăți, a unei cățelușe triste și obosite, bunăoară, ia forme paradoxale, după cum spectacolul prăbușirii casei cu pereții crăpați ia forme absurde. Registrul absurd se
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
revoltă. — Maimuță, strigă un lucrător, ce-i cu tine? Iar ai încurcat-i, hai? Ți-a spus să pleci, nu? Ai cinșpe ani și, oriunde te-ai duce îți vor da măcar de mâncare. Fii bărbat și nu te mai smiorcăi. Fără a se opri din lucru, ceilalți începură să se amuze pe seama lui. Râsetele și glumele lor îi umpleau urechile, iar Hiyoshi se hotărî să nu fie văzut plângând. În schimb, se răsuci cu fața spre ei, dezgolindu-și dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
opri din lucru, ceilalți începură să se amuze pe seama lui. Râsetele și glumele lor îi umpleau urechile, iar Hiyoshi se hotărî să nu fie văzut plângând. În schimb, se răsuci cu fața spre ei, dezgolindu-și dinții albi: — Cine se smiorcăie? Oricum sunt sătul și plictisit de prăvălia asta veche. De data asta, mă duc să servesc un samurai! Și, aruncându-și pe umăr bocceaua de haine, legă săculețul cu sare de un bambus și îl ridică țanțoș. — Se duse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mult posibil munca pe șantier, să întârziați intenționat și să-mi nesocotiți ordinele. — D-da. — Nu mă mir că e în stare de așa ceva. Iar dacă încurcați cu toții lucrurile, sunt și capetele voastre în joc. Dar, în fine, nu vă smiorcăiți. Desigur, vă iert pentru că v-ați dat seama de greșeală. — Dar nu e numai atât. Yamabuchi Ukon ne-a spus că dacă lucrăm cât mai prost cu putință și încetinim treaba astfel încât să depășească trei zile, ne va da o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
la poziția provinciei Kai și se privise pe sine însuși dintr-o nouă perspectivă. Clanul Takeda își fixase cătarea prea jos. Shingen nu voia să-și petreacă viața culegând resturi din provinciile înconjurătoare. Pe vremea când Nobunaga și Ieyasu se smiorcăiau în brațele doicilor, Shingen visa deja să unească țara sub cârmuirea lui de fier. Considera că acea provincie de munte nu era decât un sălaș temporar și avea ambiții atât de mari încât chiar lăsase ca această idee să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
tău bărbat? Mă confunzi cu ei?" "E o plăcere pentru orice bărbat să-și ironizeze, și încă într-un fel grosolan, nevasta în societate. Nu sânt dintre cele care acceptă, ca pe urmă să-i dea lacrimile și să se smiorcăie chiar acolo, unde sânt invitați. Da, zic, tu joci tare, bărbatul să fie jignit, și dacă nu-i place, n-are decât. Astăzi ne-ai jignit pe toți și pot să fac supoziția că ai făcut-o cu încîntare." " Da
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cafeluță. O să-ți fac una de-o să-ți stea în gât, să te frigi cu ea, să te îneci cu caimacul..." "Așa că nu pleci nicăieri, dacă din pricina asta vrei să pleci", îi mai spusese el fetei... "Tovarășe director, cică se smiorcăise ea, măcar dacă am fi vinovați de ceva..." "Ei, da, asta ar mai lipsi, se înfuriase el, ia nu mai da aici apă la șoareci și ieși afară... Auzi, măcar dacă... Asta îmi scoate sufletul și pentru laptele supt de la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adică, și mi l-a băgat pe-al ei în loc și ăsta m-ar vinde înainte chiar să încerc eu să fiu vinovat de ceva. M-ar pune să-i mărturisesc totul dinainte." " Da, știu, continuase însă fata să se smiorcăie, e geloasă, și e gelos și prietenul meu cu care o să mă căsătoresc, vine câteodată pe-aici și stă pe capul meu să vă vadă, și după ce vă vede se cară, și ce-mi face pe urmă... De-aia vreau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care aș vrea s-o semnalez, o piesă de puzzle esențială pentru șarmul filmului, dar interpretabilă diferit. Mai exact, criticul englez care se referea la ea o scotea o culme a umorului, iar mie mi s-a părut extrem de tristă (smiorcăiam ceva pe la capătul ei): Christine conduce pe autostradă și împreună cu pasagerul ei observă un peștișor într-o pungă pe capota unei mașini, care se luptă să rămînă în apă, chiar dacă nivelul acesteia variază în funcție de mișcările automobilului. Tatăl și fetița din
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
pustii din dormitor și din bibliotecă și dulapul de haine gol. Era atât de îngrozitor. Încet, m-am așezat pe pat. Perna încă mirosea a James. Îmi era așa de dor de el. Nu-mi vine să cred, m-am smiorcăit la Judy. A plecat cu adevărat. Copila a început să plângă și ea, ca și cum ar fi simțit deșertul din casă. Și nu se oprise din plâns decât cu vreo cinci minute mai devreme. Biata Judy părea complet neajutorată. Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
dimineață m-am trezit foarte devreme. Am întrecut-o chiar și pe Kate. De fapt, printr-o foarte reușită inversare de roluri, eu am trezit-o pe ea cu plânsul meu. „ Acum vezi și tu cum e“, m-am gândit smiorcăindu-mă. „ E ăsta modul cel mai plăcut în care să-ți începi ziua?“ Spectrele geloziei și furiei au revenit. Stătuseră aplecate asupra mea cât timp dormisem și se uitaseră la mine. Oare s-o trezim? o consultase una pe cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
toți ceilalți că-mi primisem pedeapsa - și de mine care-mi trăgeam nasul încercând să-mi înghit lacrimile. Și-o să le lași pe fete să se uite la televizor? a vrut tata să știe. Sigur că da, am răspuns eu smiorcăindu-mă. — Și n-o să mai urli la nici unul dintre noi? m-a întrebat el. — Nu, am zis eu lăsând capul în piept. — Și n-o să mai arunci cu lucruri prin casă? — N-o să mai arunc cu lucruri prin casă. — Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
L-am sunat pe James, i-am spus și-am izbucnit în lacrimi. —Dumnezeule, a zis ea punând maldărul de haine pe un scaun și venind să se așeze lângă mine. Ce-a spus? m-a întrebat. Nimic, m-am smiorcăit eu. Nu era acolo. Pun pariu că a plecat în vacanță cu curva aia grasă. Și pun pariu că au zburat cu clasa întâi. Și pun pariu că au jacuzzi în baie. Mama m-a luat în brațe. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Dar pe mine nu m-ar deranja. Poți să iei cătușele astă-seară și promit că n-o să încerc să evadez... Și uite-așa, Helen i-ar da înainte până când teroriștii ar ceda. Bărbați în toată firea ar începe să se smiorcăie incontrolabil: —E îngrozitoare! Îngrozitoare! Fac tot ce vreți, numai închideți-i gura! Helen ar reveni acasă întreagă, nu numai având la ea toți banii de răscumpărare, dar ar mai aduce încă o sumă de bani și un bilet în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fiind, desigur, studentul de nouăsprezece ani de la Arte. —Cum? am zis. — Da, mi-a confirmat Laura printre lacrimi. Îți vine să crezi? — Dar credeam că nu-ți pasă de el, am spus surprinsă. —Așa am crezut și eu, s-a smiorcăit ea. Și stai că n-ai auzit tot! Ghici de ce mi-a dat papucii! — De ce? am zis întrebându-mă care putea fi motivul. În sfârșit, Laura terminase stocul de șosete? — Pentru că a întâlnit pe altcineva, mi-a declarat Laura. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
din partea lui Kate, care era ținută în brațe de o Anna arătând tare oropsită. —Împăcare! a scrâșnit Helen. Doar nu l-ai primi înapoi, nu? Nu după ce te-a tratat cum te-a tratat! —Nu asta e problema! m-am smiorcăit eu. Voiam ca măcar să am posibilitatea să aleg. Voiam să pot să-i spun să se ducă dracului și că nu m-aș mai atinge de el nici cu un deget. Iar ticălosul n-a avut bunul-simț să facă nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
casă de toleranță. N-aș putea să spun eu replica asta? a întrebat mama. Nu. Continuă, Anna. Nu, vreau să spun, îmi caut prietena. A dispărut. —Ai vorbit cu băieții în uniformă? a întrebat Helen. Sau replica asta, s-a smiorcăit mama. N-aș putea s-o spun eu pe asta? Nu. — Da, dar nu vor să facă nimic până nu trec douăzeci și patru de ore. Oricum, ei cred că ne-am certat. — Și e adevărat? a mârâit Helen. Mi-am lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]