502 matches
-
populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu - „Isprăvile lui Păcală”. Această carte apare în 1894, iar autorul, scriitorul Petre Dulfu, primește pentru ea Premiul Eliade Rădulescu al Academiei Române. Despre Păcală au mai scris Ion Creangă („Păcală”), Ioan
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_patologia_lui_pacala_sau_simptomatologia_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
etc.91 Învățătorul din Prisăceaua raportează, la rându-i, că la șezătorile din luna ianuarie 1904, care se țineau de 3 ori pe săptămână, fetelor li s-a vorbit despre igienă, și s-au povestit istorioare morale, li sau citit snoave și au fost inițiate în tainele alfabetului. Mai mult, cu ajutorul acestor fete, s-a înjghebat și un cor mixt, învățându-se cântece patriotice 92. Se pare că factorii culturali de la sate - în speță lumea învățătorilor. sesizaseră eficacitatea unor asemenea manifestări
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
ca să fii mai sigur, eu îți zic: / nu săruta nici gură, nici mâna, nici nimic”. Asta ca să fii precaut, să nu iei microbul. Românul a învățat să râdă rar. Din ce in ce mai rar. Nu mai gusta bancuri, anecdote, glume vinovate sau nu, snoave, pilde de înțelepciune. Nu-i mai arde românului de așa ceva. El privește cu îngrijorare, ca la un ecran uriaș, tabloul politicii actuale. Și are de ce. Viitorul se profilează destul de sumbru. Doar prostii mai râd la clarul de luna. Nouă, atât
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Umor_cu_plesu_si_liiceanu_tableta_cezarina_adamescu_1351590356.html [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
la cei mai mari decât tine, pe numele lui român get beget, Marin Voican, din Ghioroiu de peste dealul Cernei. L-am simțit imediat pe nea Marin că vine din solul mustind de legende, de cântece pe coarda a subțire, de snoave și de liliac înflorit, stropit cu triluri de ciocârlii și cu vin de mărgăritare al Olteniei. Născut în comuna Ghioroiu de pe Olteț, unde licuricii umblă cu felinarele în mâini și privighetorile cântă ziua în amiaza mare de te vrăjesc, Omul
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
fi spus un banc, putem accepta inferența caracterului universal al bancului. De altfel, cuvântul „banc”, de origine germană (bank), se regăsește în multe limbi de circulație internațională. El este o federație de semnificații care include și sensul de glumă, anecdotă, snoavă, poveste umoristică. Esența de glumă a bancului face vizibile în cadrul acestuia două gândiri: o gândire în ordinea realului (R) și o gândire dedicată cu caracter de glumă în raport cu ordinea realului G (R). Avem de a face cu două niveluri de
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
într-o astfel de situație, unde inevitabilul de a i se lua copilul era evidentă. Nici copilul nu are un cuvânt de spus într-o instanță care i-ar hotăra soarta până la 10 ani, cu toate că tot timpul menționata ei maximă (snoavă acum!) "pentru interesul superior al copilului", oare ar fi exact perfect cu al acelui mic micuț?! O instanță care judecă primar prin prisma canoanelor învățate, rejudecând aceste fapte enumerate! Ei fabulează câteodată că cineva poate fi cel mai mare.. dar
MAMĂ DIN ÎNTÂMPLARE...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431895595.html [Corola-blog/BlogPost/343389_a_344718]
-
noiembrie 1995, într‐o dimineață cu o ploaie mocăneasca, cănd împreună cu alți cinci brașoveni părăseam Brașovul, înghesuiți într‐o dubita obosită care ne ducea la aeroport, cu desinatia “ the American dream”. Pe drumul către București, ne întreceam în bancuri, poante, snoave și ghidușii, bucuroși nevoie mare că plecăm în căutarea El Dorado‐ului și cu speranța că o viață mai bună ne va miji dincolo de Ocean. Eram șase flăcăi, tinerei, simpatici și hotărâți care nu știam însă, ce ne aștepta dincolo de
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1435207359.html [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
Unele scrieri au parfum de poveste, începând în mod clasic, cu formulele consacrate: „...cică era odată în satul nostru un popă prea învățat...” (Popa care știe carte). Dar și fraze din context, care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și ele greutate scriiturii, fac din
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
frunte. -Ce s-aud?! se opri cea strigată din culesul perelor aurii, căzute doldora pe iarba grasă din curte. -Ăl mic al poștașului a fost martor la o minune! continuă prima. -E, te pui la mintea pezevenghilor ăstora! Numai la snoave le stă gândul! Ce minune?! -Minune, zău! Tot satul știe! În dumbravă, din stejarul ăl bătrân a țâșnit apă! Au cercetat de-aproape, e un izvor în toată legea, pornit dintr-o scorbură! stărui prima. -Aci, la noi?! Pe pămânul
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
se există, prin deducțiune raționamentală, în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele. Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe. Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile. Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei. Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa. Coniacul, democratizat, devine poșircă
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1409142538.html [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
răsunat glasurile micuților elevi movileni ai claselor pregătitoare chiar la începutul activității, când au interpretat cântece culese din folclor. Au urcat apoi pe scenă elevii din clasele a III-a, dar și grupul de dans al școlii movilene. Cântece, dansuri, snoave și strigături culese din popor și-au dat mâna pentru a încărca o filă din albumul școlii movilene, plin cu activități școlare și extrașcolare, iar pentru a mări nota de autenticitate, elevii din ciclul primar care, poate, nu au urcat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1396972879.html [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
limba franceză, i-a spus: „Tu vei fi soția mea”. Oamenii care stăteau și ei la rând, au considerat că Mitică are chef de glume, au început să vocifereze, pentru că abuza de timpul lor, ținând-o ocupată pe casieriță, cu snoavele lui. Dar nea Mitică s-a întors spre ei și le-a spus hotărât: „Eu am aici de discutat lucruri importante. Ea va fi nevasta mea! Este mult mai important decât ceapa voastră , sau ce vreți voi să cumpărați ! ” El
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3.html [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
am avut chiar eu, nevoit să cobor “cu picioarele pe pământ” și să admit că americanii sunt și ei oameni, cu bune și cu rele ... Probabil că de-atunci datează și o oarecare “celebritate” în materie de șotii ori chiar snoave, ca și imaginea mea “răzuită”, de “chiforos” în toate cele, în fața ginerelui meu. Mai zic, probabil că l-am convins pe Darrell de o anume “apetență” pentru “intervențiile salutare”, rapide și eficace, pe care, trebuie s-o spun, el în
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (2) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_2_.html [Corola-blog/BlogPost/342534_a_343863]
-
a refuzat pe preotul care i-a dat să țină pe tot timpul slujbei, așa era obiceiul la noi, un prapure în mână. A spus că nu poate sta în picioare. Preotul îl știa pe tata „chiznovat”, adică bun de snoave și a insistat. Tata a întrebat dacă poate jura cu mâna pe Evanghelie, oamenii au râs, tata a fost îmbrâncit. Ne povestea că a întrebat dacă e păcat să înjure în biserică. I s-a zis că da, atunci, fără
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
uimire, el, Regele, care avea parte de astfel de motive aproape zilnic! În fața sa, printre copaci se vedea, nici mai mult nici mai puțin decât un inorog! Poate că, dacă regele ar fi fost un om obișnuit, precum olteanul din snoavele noastre, ar fi rostit ca și acesta: iată un animal ce nu există! Daaa, dar el era un rege și pe blazonul său era exact un inorog pe un câmp de aur, ceea ce simboliza bogăția, onoarea și curățenia sufletească a
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
află monumentul scriitorului Petre Dulfu, ridicat în anul 1930, fiind așezat în fața căminului cultural. Petre Dulfu este una din marile personalități ale acestor locuri, născut la Tohat (10.03.1856 - mort la 31.10.1956), mare autor de basme și snoave, profesor și doctor în filozofie, la București. În satul Someș-Uileac, există două monumente istorice, înscrise pe lista Ministerului Culturii și Cultelor: este vorba de Biserica de lemn reformată, aparținătoare cultului calvin, ridicată în anul 1699, și monumentul ridicat în memoria
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473742313.html [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
fi spus un banc, putem accepta inferența caracterului universal al bancului. De altfel, cuvântul „banc”, de origine germană (bank), se regăsește în multe limbi de circulație internațională. El este o federație de semnificații care include și sensul de glumă, anecdotă, snoavă, poveste umanistică. Esența de glumă a bancului face vizibile în cadrul acestuia două gândiri: o gândire în ordinea realului (R) și o gândire dedicată cu caracter de glumă în raport cu ordinea realului G (R). Avem de a face cu două niveluri de
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
care nu e nobiliară, cu operele mele! [...] socotesc că[...] despre aceste opere vrei să faci un studiu.. iar nu despre umila mea familie vreunul heraldic”. „Poți vorbi oare despre marele meșter al anecdotei, fără să aluneci chiar și involuntar, spre snoave?” se întreba Ion Roman într-un studiu despre scriitor. Iată una despre care povestește Șerban Cioculescu. Atunci când își dă seama că Matei, fiul său natural, emitea pretenții nobiliare alcătuind pentru familia sa o ascendență strălucită, îl dezmeticește pe acesta spunându
UN SCRIITOR ”BOIER CU ETICHETĂ”, DAR...FĂRĂ ”BLAZON” de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496474450.html [Corola-blog/BlogPost/369454_a_370783]
-
buze și morminte”. Acum se scrie mult și-adeseori hîrtia, Roșește când suportă vreun poem. Ne guvernează modernismul și prostia, Valorile perene-s un blestem. Lumânări la porți de lume Flori de colț ce rar găsești Vor fi mângâeri postume Snoave, vorbe sau povești Nu vreau să omor poeții, Dacă sunt un pic acid. Ei sunt chintesența vieții, Însă mulți .... se sinucid. Referință Bibliografică: UNOR POEȚI CONTEMPORANI... / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1657, Anul V, 15 iulie 2015
UNOR POEȚI CONTEMPORANI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1436948387.html [Corola-blog/BlogPost/374794_a_376123]
-
românesc și civilizația modernă, a orașului, care s-a îndepărtat de natură și tradiție. Învățătorul Petre Dulf este un personaj extrem de pitoresc, un erudit în materie de folclor și de înțelepciune populară, deținătorul unei impresionante enciclopedii și colecții de proverbe, snoave și povești, parabole pline de tâlc, fabule și anecdote hazlii, un exponent al civilizației arhaice și tradiționale, care îi inițiază pe noii săi învățăcei în cultura și spiritualitatea românească, dar și în munca pământului și în tainele naturii și în
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA by http://uzp.org.ro/un-roman-filosofic-si-dilematic-cimitirul-copiilor-de-nicolae-goja/ [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
nu mai știu. Cert este că o am, că este a mea și că sunt încântat! Era o seară plăcută, așa cum au fost și precedentele. Obosită, Silvia s-a retras. Eu am mai rămas să ascult versuri și amintiri sau snoave. Era plăcut. Participam uneori, dar numai la momente vesele. Nu puteam citi la lumina aceea, fără ochelari. Într-un târziu, după ce câteva persoane se retrăseseră, am intenționat și eu să plec. Ajunsesem la capul scării când am auzit exclamații puternice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
care din păcate nu a putut participa, înbolnavindu-se grav. S-a stins din viață la 30 octombrie 1973, fiind înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea din București. O altă mare personalitate a comunei este poetul, pedagogul, eseistul si celebru autor de snoave, Petre Dulfu. S-a născut la Tohat, în anul 1856, și moare la București în anul 1953. Tot aici s-a mai născut publicistul si poetul Gheorghe Crișan, cel care, în perioada interbelică, a condus revista Cronica, ce apărea la
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ by http://uzp.org.ro/cultura-si-spiritualitate-la-ulmeni-maramures/ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Bun mai este adălmașu’! Uite-acum seară se face... Mai avem trei poloboace; Hai noroc!... să mai trăim, Și cu drag să ne cinstim Că de muncă e tot anul... - Ura! Ura!! Sus paharul... ................................. Și așa, din vorbă-n vorbă, Cu snoave și amintiri... Unul n-a mai sorbit ciorbă Când acasă a ajuns. Ușa în nas li s-anchis Și nevestele au zis: - Ați băut și v-ați distrat... Iar de noi, cum ați uita?! Referință Bibliografică: VORBE-N TÂRG / Marin Voican
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1489726982.html [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
lucrat manual, gaci și zadii - se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țara Codrului se mândrește cu „oameni de seamă” originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literari, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de snoave și povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat - „un Ion Creangă al Ardealului”, pe dr. docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive, pe îndrăgitul interpret de muzică populară Emil Gavriș, pe juristul Vasile Grădișteanu, iar dintre cei contemporani cu noi
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1424118474.html [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țară Codrului se mândrește cu ,,oameni de seamă “originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literări, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de snoave și povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat ,,un Ion Creangă al Ardealului” Dr. docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive, îngrăgitul interpret de muzică populară Emil Gavriș, juristul Vasile Grădișteanu, iar dintre cei contemporani nouă îi amintim pe membrii
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_darul_lui_dumnezeu_articol_de_a_al_florin_tene_1352736250.html [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]