501 matches
-
poeziile pe care le-a publicat ani de-a rândul în România literară și, mai ales, din lista poeților străini tălmăciți de el, care-i cuprinde nu doar pe marii francezi, ci și producători de limmericks, specie aproape intraductibilă de snoavă englezească în versuri, autori germani și maghiari (ultimii traduși în colaborare cu soția lui, Ildiko Gâbos). In Album de versuri a strâns aproape două sute dintre poemele lui Stéphane Mallarmé pe care le-a pus în pagină alături de versiunile românești migălite
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
de telefon ce-l ai. Al meu: 11.01.69, seara, ora 20-22. Dragi salutări, Dan Simonescu Note *Originalele celor șase epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din București. 1. Mihail M. Robea - Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana Rujan-Băjan (n.
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Simona Tache Ca să nu se expună riscului de a-l enervă pe Nedormitul cu prea multe bancuri și snoave postate, Cruella mi-a trimis mie, pe mail, povestea de mai jos. O public, poate-o citește Mihaela Rădulescu și le face o surpriză lui Elan și Annei Lesko: “O femeie recent divorțata, isi petrecu prima zi impachetindu-si lucrurile în
Nu va puneti cu femeile! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18847_a_20172]
-
5 zile): 2 ore de Religie (mai precis Catehism ortodox, sub formă de povestire), 2 ore de Limba română (se învață cititul și scrisul), 2 ore de Literatura română (învățătorul le predă și le explică elevilor, interactiv, poveștile, basmele, legendele, snoavele, fabulele, proverbele și zicătorile românești), precum și 2 ore de Educație fizică și Sport; - la Ciclul gimnazial, deci clasele V-VIII (dintr-un total de 25 de ore - 5 ore x 5 zile): 2 ore de Religie (Catehism ortodox aprofundat, studiu
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
aia mințeam că n-am surori. - Păi bine mă belea, cine te puse să iei vagaboante în mașină? Apoi noi am vorbit săptămâna trecută. Asta numești tu un secol, ca să ajung, să-mi confunzi vocea? Hai, că-mi mai spui snoave diseară, altfel mi se termină creditul! Să nu mă lași mult, să te aștept în Vedea! Ne-am înțeles? - Da! Te pup Ingrid! Te aștept în centru. Am închis telefonul râzând pe înfundate de poznele lui Haralamb care de când îl
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
culturale.“ Textele literare sunt povestea „Pajura“ (care începe astfel: „Știu o poveste mândră și frumoasă,/S’ascultați și dumneavoastră. Căci: Cine ascultă, multe ‘nvață/ Cine va dormi, bine se va odihni. “), un grupaj de „Poesii poporale“, povestea „Comoara lui Pintea“, snoava „Despre etatea omului“ (despe care se precizează că este „După A. B.“ - la celelte texte nu sunt indicate sursa sau autorul), povestea „Adam și Eva“, poezia populară „Dorule“, grupajul de curiozități „De toate“ („Ce este un miliard? “, „Cânele de ma-
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
românesc și civilizația modernă, a orașului, care s-a îndepărtat de natură și tradiție. Învățătorul Petre Dulf este un personaj extrem de pitoresc, un erudit în materie de folclor și de înțelepciune populară, deținătorul unei impresionante enciclopedii și colecții de proverbe, snoave și povești, parabole pline de tâlc, fabule și anecdote hazlii, un exponent al civilizației arhaice și tradiționale, care îi inițiază pe noii săi învățăcei în cultura și spiritualitatea românească, dar și în munca pământului și în tainele naturii și în
Un roman filosofic şi dilematic /Cimitirul copiilor de Nicolae GOJA [Corola-blog/BlogPost/93430_a_94722]
-
sau mai mare, după cum era cazul. Presupun că discuțiile purtate cu această ocazie erau dintre cele mai interesante, animate în bună măsură de Deliu Petroiu, care se dovedea cu orice prilej a fi un neîntrecut epigramist, calamburist și narator de snoave, nu puține de el concepute, un elevat om de spirit, cu alte cuvinte. Cel mai des grupul lui Todoran putea fi văzut într-un separeu la Lloyd, restaurant care pe atunci se numea Timișoara, pe care îl frecventam și eu
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
forma adunării femeilor și fetelor la câte o casă - mergeau cu lucru individual - sau lucrau pentru gazdă. Clăcile se făceau în Postul Crăciunului, având funcția de rupere a monotoniei scurgerii timpului când te luai cu lucrul, se cânta, se spuneau snoave și ghicitori, se vehiculau știrile satului: cine cu cine „se ține”, cine se mărită, cine se însoară, cine a lăsat pe cine și alte știri de importanță locală. La aceste șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentu copii sunt basmele și poveștile. Cu ele se poate afirma că începe literatura pentru copii. Acestea, alături de cântecele de leagăn, însoțesc copiii încă din primele zile de viață și creează primul contact cu lumile imaginare. Continuă apoi cu legendele, snoavele, povestirile și romanele. Basmele și poveștile au apărut din dorința de mai bine a oamenilor, din dorința de a învinge răul și greutățile vieții, din dorința de liberate, de dreptate, de bine și de frumos. Valoarea educativă a acestora este
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
la cei mai mari decât tine, pe numele lui român get beget, Marin Voican, din Ghioroiu de peste dealul Cernei. L-am simțit imediat pe nea Marin că vine din solul mustind de legende, de cântece pe coarda a subțire, de snoave și de liliac înflorit, stropit cu triluri de ciocârlii și cu vin de mărgăritare al Olteniei. Născut în comuna Ghioroiu de pe Olteț, unde licuricii umblă cu felinarele în mâini și privighetorile cântă ziua în amiaza mare de te vrăjesc, Omul
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
etc.91 Învățătorul din Prisăceaua raportează, la rându-i, că la șezătorile din luna ianuarie 1904, care se țineau de 3 ori pe săptămână, fetelor li s-a vorbit despre igienă, și s-au povestit istorioare morale, li sau citit snoave și au fost inițiate în tainele alfabetului. Mai mult, cu ajutorul acestor fete, s-a înjghebat și un cor mixt, învățându-se cântece patriotice 92. Se pare că factorii culturali de la sate - în speță lumea învățătorilor. sesizaseră eficacitatea unor asemenea manifestări
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
mintea ca securea Și sufletul ca de topor: Să decime pădurea... Și-apoi, de-aceea țin să-ți zic Povestea din vechime, Să nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag samă eu că mă frâmânți Cu snoave vechi, tataie! I-am zis eu aspru, mâ încânți Să nu las să te taie... Amu, că tot m-ai sâcâit, Zii snoava copăcească, Și cât stau colea tolănit S-adorm, să îmi priască.... - Ba, vei ciuli urechile Și somnul
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
nu se piarză-n timp nimic; Îi hăt din strămoșime... - Bag samă eu că mă frâmânți Cu snoave vechi, tataie! I-am zis eu aspru, mâ încânți Să nu las să te taie... Amu, că tot m-ai sâcâit, Zii snoava copăcească, Și cât stau colea tolănit S-adorm, să îmi priască.... - Ba, vei ciuli urechile Și somnul va să-ți treacă De auzi-vei vechile Povești, numai oleacă, Legende-aduse-n crengi de vânt... Le-am pus la rădăcină, Scobind o groapă
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
care din păcate nu a putut participa, înbolnavindu-se grav. S-a stins din viață la 30 octombrie 1973, fiind înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea din București. O altă mare personalitate a comunei este poetul, pedagogul, eseistul si celebru autor de snoave, Petre Dulfu. S-a născut la Tohat, în anul 1856, și moare la București în anul 1953. Tot aici s-a mai născut publicistul si poetul Gheorghe Crișan, cel care, în perioada interbelică, a condus revista Cronica, ce apărea la
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
limba franceză, i-a spus: „Tu vei fi soția mea”. Oamenii, care stăteau și ei la rând, au considerat că Mitică are chef de glume, au început să vocifereze pentru că abuza de timpul lor, ținând-o ocupată pe casieriță cu snoavele lui. Dar nea Mitică s-a întors spre ei și le-a spus hotărât: „Eu am aici de discutat lucruri importante. Ea va fi nevasta mea. Este mult mai important decât ceapa voastră sau ce vreți voi să cumpărați”. El
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
mi-a dat biletul lui iar eu i l-am dat pe-al meu.” Aveau darul de a face tot felul de șotii și de glume care imprimau buna dispoziție în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’ se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh: Îi scria Florian lui nea Mitică: „Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
-mprumutăm Și de prânz noi tot vă dăm! Țiganul totdeauna spunea: „Am, da’ nu prea am!”, însă sufletul lui a fost mare și a știut să-și trateze oaspeții așa cum se cuvine.” Scrisoarea mai conținea și altfel de glume și snoave de-ale țiganilor, de care Mike își amintise și le lăsase să curgă fluviu către prietenul său, unele dintre ele mai mult sau mai puțin deocheate, dar pline de haz; și nu uitase în final să accentueze: „Românu’ e mereu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Acasa > Poezie > Familie > ODĂ MAMEI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului A mea mamă dulce,bună, Azi nu e duios să-mi spună O poveste s-au o snoavă, Chiar de stau un bob zăbavă. Azi nu e duios să-mi spună Câte-n stele sau prin lună Și să-adorm, o bună mumă Chiar de vrerea, e o glumă... Câte-n stele sau prin lună Azi visez, dar nu
ODĂ MAMEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367729_a_369058]
-
de ceea ce am citit și, în toată cartea (nu are decât o sută de pagini), este o abundență de citate. Originală este grafica realizată de colega mea, Mara Pop (Babiciu), care a ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu - „Isprăvile lui Păcală”. Această carte apare în 1894, iar autorul, scriitorul Petre Dulfu, primește pentru ea Premiul Eliade Rădulescu al Academiei Române. Despre Păcală au mai scris Ion Creangă („Păcală”), Ioan
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
Mizil, într-o vară, nu în gară... Unde Tanța și Costel Se văzură prima oară; Mai spre centru, la Fănel, Foarte-aproape, lângă piață, În bodegă lui Zbârneață, Unde tot omul cinstea Câte-o halbă la tejghea... Se-ascultau povești destule: Snoave, bârfe și cu glume... Am intrat să beau un țap; Nicidecum să-mi fac de cap. Cum sunt bun ascultător, Și-mi plăcea taifasul lor, Rogu-vă, aveți răbdare Să aflați mica-ntâmplare. Zicea Stan, în berărie, Că la Naie
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
berărie, Că la Naie,-n frizerie, Este-un drac de Bimbiric, Hâtru cum nu s-a-ntâlnit. - Cine vrea ca să se tundă, Și poftește să-l audă... Nu va regreta de fel Că scoate din portofel Un leu... doi; merită banul! Știe snoave cu toptanul. Ce mi-am zis... că n-ar strica Să mă tund, să-mi rad barba, Mustața să mi-o filez... Între timp să mă distrez. Când ușa o deschideam Două-ntrebări îmi puneam: „Bimbiric o mai lucra? Oare
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
hâtru de treabă, Tot de șotii mi se ține: Azi pe bani și gratis mâine.” Nu știu ce mi se părea... Parcă inima-mi spunea, Și pe loc m-am întristat, Când pe ușă am intrat. .................................... Lume multă ca-nainte... Tot cu snoave și cu glume; Cin’ le poate ține minte? Când de Bimbi unul spune: - În Mizil toți îl știau... Pe Bimi, frizer vestit; Doamne, câți a păcălit!... Numărul nu pot să-l dau; Dar cum și ulciorul are Zile scrise-n
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
răsunat glasurile micuților elevi movileni ai claselor pregătitoare chiar la începutul activității, când au interpretat cântece culese din folclor. Au urcat apoi pe scenă elevii din clasele a III-a, dar și grupul de dans al școlii movilene. Cântece, dansuri, snoave și strigături culese din popor și-au dat mâna pentru a încărca o filă din albumul școlii movilene, plin cu activități școlare și extrașcolare, iar pentru a mări nota de autenticitate, elevii din ciclul primar care, poate, nu au urcat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]