790 matches
-
cafenelei, s-a parcat în acel stil de diagonală drăcească în care mașina ocupă trei locuri. în cartierul meu, nimeni nu mai face asta. De câte ori trec seara și văd o mașină parcată atât de arogant, îi scrijelesc din mers cu snopul de chei o lungă brazdă scârțâită pe capotă, de-a latul ușilor, de la coadă la bot. De când lo cuiesc acolo, burghezii obsceni au început să se parcheze decent. Nimeni nu-mi bănuiește partea de umbră. Intrăm și-l vedem așezat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
culorile ierbii. pleata întunericului, scurtată, ne atinge cu vârful ei bont ca o melodie uitată, lumina ne împroașcă cu stropii ei mari, coborând dintr-odată. se întâmplă ceva sub pielea ce-și leapădă solzii uscați, în viscerele ce-și dezleagă snopii. se întâmplă ceva în pământ, luați seama, sunteți drogați! o să vă puteți smulge din rugini, din înghețatele pale de vânt? în dodii unde începe ochiul magic, cel tivit cu sânge oprit? unde începe nemurirea ce mă-ngheață-n fruct căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
dă peste mine de tot greul, în absența mea ceasul se răsfață, poate că limbile lui însuflețesc altă viață, iubire sunt, aromitoare și fierbinte, când voi fi dincolo, să iei aminte. întrebare pupila mea dreaptă e doldora de trezia unui snop de lumină. dă, doamne, ca până la sfârșit, în căușul lui să mă țină. din înalt ninse, vertebrele-mi să-și dureze coloana cu sârg, sângele-mi decolorat să dea în pârg, lumea dănțuitoare mă îmbie, eu, sârguincioasă, mă strădui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
mă caut, ceasornicul arată ore de fum, prefirate definitiv în sângele greu ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra cântecului se zbate în mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască țestoasă. viitorul culcuș cățeaua bătrână cu mari pete de dalmațian mă privește în ochi, direct din laptele morții ce-a prins să se închege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Ba nu! Dezham eu calul și trag o fugă călare. Tu rămâi cu Costăchel! Înainte de a deschide poarta - din reflex - Costăchel a privit în toate părțile. A făcut apoi câțiva pași și, gemând, s-a lăsat să cadă ca un snop pe iarbă sub cireșul de la poartă. Didina, rămasă lângă el, îl privea compătimindu-l în gând „De unde vine săracul? Uite-te la el cât îi de slab! O mână de om. Și zdrențele iestea abia se mai țin pe dânsul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că cele mai bune țigări erau alea cu filtru, unele chiar parfumate pe deasupra, gen Litoral, Amiral, Snagov sau Aroma, dar fiind scumpe, între cinci și șapte lei pachetul, ne mulțumeam cu Mărășești, Naționale sau Carpați, care costau doar doi lei snopul, fiind considerate de uz muncitoresc. La librăria din sat, de unde ne procuram țigări fine, prin interpuși, se afla un gestionar în vârstă, nea Miron, cu un picior de lemn, de la care cumpăram rechizite școlare și cărți interesante din serii polițiste
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
un caracter supraindividual, adică ea nu coincide cu nici una dintre voințele individuale (sau cel puțin nu este necesar ca ea să coincidă cu ele), și ea nu reprezintă (cum s-ar putea afirma pentru morală) mai mult un fascicol, un snop de voințe paralele, ci este rezultanta tendințelor adesea contradictorii, o sinteză de voințe care se Întâlnesc Într-un mediu comun. O distincție unanim asumată relevă faptul că: În vreme ce morala pozitivă se manifestă viabil Într o modalitate difuză și Își exercită
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a zis ea. Și-a căutat cu gesturi nervoase pantofii printre butoaiele cu varză, apoi a Început să meargă, bălăngănindu-se pe tocuri ca o marionetă cu sforile Încâlcite. S-a Împiedicat și s-a lovit de ceva, răsturnând un snop de stinghii rezemate de perete. A urmat o Înjurătură pe care, În ciuda impresionantului bagaj cultural pe care-l dețin În domeniu, n-o mai auzisem nicicând, iar apoi un toc și-a luat zborul În direcția mea. — Mi-e foame
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sora dumneavoastră... Bravo, Mihăiță, mînca-te-ar norocul! a rîs fericit bărbatul, luîndu-l pe după umeri. Ți-amintești cum te țineai după căruța mea și, pentru că nu te lăsam să te urci pe inimă, îmi strîngeai frîna la deal, cînd veneam încărcat cu snopi, ce diavol! Și tu, și Ion al lui Arbore. Știi că l-am văzut și pe el? E electronist tot la "Valea Brîndușelor", el mi-a spus de tine. Să vă fac cunoștință se întoarce el spre soție. Delicată, soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ziua aceea, iar Săteanu, "moșneagul rege Lear", a început să se uite pe furiș spre cărarea de peste deal, dinspre șoseaua națională. Mihai își amintește bine de acele zile și parcă îl vede pe bătrîn venind de la secerat cu cîte un snop de grîu în spate, să-l arunce în ogradă, să aibă găinile ce ciuguli. S-a topit repede bătrînul, ajungînd un moșneag gîrbov, cu mîini greoaie pe lîngă corp, legănîndu-și în permanență capul, cînd înainte, cînd înapoi, cînd într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
face Mihai un gest evaziv cred că-s..., dacă socotesc bine, de pe la doi-trei ani. Aveam o cămașă lungă, din cînepă, pînă la călcîie și fugeam, mai bine-zis mă țineam după surorile mele. Era vară, mama era la secerat, tata căra snopii de grîu la arie, cînd trecea prin fața porții oprea boii și venea să ne vadă; surorile mele se urcaseră pe o scară într-un vișin iar eu, rămas jos, plîngeam, sau înjuram, așa spun ele, că mai întîi am învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aveam un cofăiel, din lemn, în care, de multe ori, adunam fragi surîde Mihai înviorat de aducerile aminte. Cu ochii ficși asupra lui, aprinși de plăcerea vorbelor, Doina ascultă, îmbătîndu-se parcă. E drept, continuă Mihai uneori mai ajutam la cărat snopi, dar foarte rar, cînd se apropia ploaia, că snopii erau grei și-ar fi însemnat să-mi iasă sufletul. De ce te-ai întristat? întreabă Mihai, observînd umbra unui gînd pe obrazul Doinei. Tata mi-a povestit o dată că..., așa, zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ori, adunam fragi surîde Mihai înviorat de aducerile aminte. Cu ochii ficși asupra lui, aprinși de plăcerea vorbelor, Doina ascultă, îmbătîndu-se parcă. E drept, continuă Mihai uneori mai ajutam la cărat snopi, dar foarte rar, cînd se apropia ploaia, că snopii erau grei și-ar fi însemnat să-mi iasă sufletul. De ce te-ai întristat? întreabă Mihai, observînd umbra unui gînd pe obrazul Doinei. Tata mi-a povestit o dată că..., așa, zicea cum îl luau la secerat... Dar numai o dată. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din baie. Scoase oglinda de buzunar și-și privi vaginul. Crescuse peste noapte! În timp ce ieri firicelele de păr de culoarea ghimbirului se răsuceau timid peste mons veneris, acum se reorganizaseră și își măriseră lungimea și volumul, formând un soi de snop în formă de triunghi. Iar mai jos de vagin, dunga de carne maronie pe care Alan o identificase corect ca fiind perineul lui Bull era acum acoperită cu păr des ca buruienile de pe șinele de cale ferată abandonate. Bull ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nici porumbi, nici grîu înalt. Pămînt gol, acoperit cu ierburi, peste care bătea un vînticel ce ridica în aer praful scaieților și colbul stîrnit de droșcă. Nu era nici o sută de metri, pușca era la îndemînă, cu două focuri în snop cel puțin trei ar fi căzut. N-avea decît să întindă mîna și să ochească. Apucă chiar să-l împungă în coaste pe surugiu să oprească încetișor caii. Erau acolo, în dreapta lui, nemișcate, într-o încordare fără seamăn, lăsînd oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
figură iar oglinda să rețină aburul gurii ei și să-i ascundă chipul în ceață. Pe urmă teancul de poze color, Ovidiu, Fana, Sidonia, Trofin, o mulțime de alte fețe necunoscute, povara grea a crizantemelor ținute în brațe ca un snop de spice. Totul urmase după o scenă de o violență cumplită. El îi spusese în față o mulțime de josnicii, îi spusese că era de-o frivolitate cumplită. Ce importanță are, i-a răspuns ea, dacă ar fi să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
arată expresia feței, bustul puternic, brațele, hotărârea din priviri și siguranța mâinilor. Simțirea curată a celor ce ne asigură pâinea cea de toate zilele este sugerată de albul imaculat al frumoaselor costume populare, de albastrul cerului, de galbenul auriu al snopilor. Culoarea devine elementul definitoriu al picturii. Dominanta de albastru se armonizează aici perfect cu cealaltă culoare de bază, roșu-carmin și galben-portocaliu. O dominantă a picturii rămâne monumentalitatea cu care pictorul și-a zugrăvit eroii. Dragostea lor față de pământul pe care
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
monumentalitatea cu care pictorul și-a zugrăvit eroii. Dragostea lor față de pământul pe care-l ,,muncesc și-n rugăciune”, cum zice Tudor Arghezi, se desprinde și din faptul că personajele, în scurta lor clipă de odihnă, sunt așezate direct pe snopi. Privindu-i, simțim parcă mirosul de grâu copt și gustul viitoarei pâini calde. Anemone de Ștefan Luchian (compoziție după tablou) Luchian, acest mare pictor român, folosește în acest tablou frumoase și numeroase culori care exprimă pentru fiecare dintre noi ceva
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
până-n seară te îmbeți de mireasma văzduhului parfumat. Te scoli dimineața și te duci la câmp. În lan zăresc o mulțime de femei și fete, bătrâni și copii. Munca e în toi. E drept, nu fiecare se pricepe să lege snopi, dar de lucru se găsește pentru fiecare. Cei pricepuți strâng cât pot cuprinde cu brațele tulpinile aurii ale grâului și le leagă bine cu o legătură făcută din paie. Cu asta snopul este gata. Femeile așează deoparte snopii gata legați
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
E drept, nu fiecare se pricepe să lege snopi, dar de lucru se găsește pentru fiecare. Cei pricepuți strâng cât pot cuprinde cu brațele tulpinile aurii ale grâului și le leagă bine cu o legătură făcută din paie. Cu asta snopul este gata. Femeile așează deoparte snopii gata legați. Flăcăi iscusiți clădesc snopii grei în căpițe. Oliver-Arthur Petrișor, clasa a III-a B Furtuna E vară. Mă aflu la bunici. E o arșiță mare. Bunicul îmi spune: Astăzi va ploua! Nu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să lege snopi, dar de lucru se găsește pentru fiecare. Cei pricepuți strâng cât pot cuprinde cu brațele tulpinile aurii ale grâului și le leagă bine cu o legătură făcută din paie. Cu asta snopul este gata. Femeile așează deoparte snopii gata legați. Flăcăi iscusiți clădesc snopii grei în căpițe. Oliver-Arthur Petrișor, clasa a III-a B Furtuna E vară. Mă aflu la bunici. E o arșiță mare. Bunicul îmi spune: Astăzi va ploua! Nu se poate! îi zic. Nu vezi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se găsește pentru fiecare. Cei pricepuți strâng cât pot cuprinde cu brațele tulpinile aurii ale grâului și le leagă bine cu o legătură făcută din paie. Cu asta snopul este gata. Femeile așează deoparte snopii gata legați. Flăcăi iscusiți clădesc snopii grei în căpițe. Oliver-Arthur Petrișor, clasa a III-a B Furtuna E vară. Mă aflu la bunici. E o arșiță mare. Bunicul îmi spune: Astăzi va ploua! Nu se poate! îi zic. Nu vezi? Vremea este foarte caldă. Păi tocmai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de ajuns ca la Inspectoratul Educației să vină plângeri și de la alți elevi. Părinții și profesorii aveau același vis: grâul. Preșcolarii foșneau prin grădinițe fără să-și dea seama că imită grâul din visele educatorilor: unii visau câteva spice, alții snopi compacți, câțiva doar foșnet, majoritatea însă, lanuri imense întinse pe mii de hectare și strălucind sub soare, sub Lună, sub ploi diluviene, sub ninsori abundente, sub bolta nopții sau sub apele zilei. În capul lor nu se mai zbăteau paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sunt greieri prin grâu. Acolo. Dar, se vede, ori a visat, ori nu a crezut nimeni, pentru că se trezește singur. Privește! Grâul spărgea coaja pământului și-și ițea capul înspicat, mișcându-se ca o pendulă spre cer. Un spic, un snop, un lan țâșniră sub tălpile noastre prin asfaltul șoselelor, prin podeaua caselor de la marginea orașului. Mașinile poliției și cele ale pompierilor căutau să se retragă, dar nu mai găseau șoseaua. Zadarnic salvările își activaseră sirenele. Grâul nu se dădea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
unui butuc de vie, vorbeau despre una despre alta, subiectul școală era interzis de către Marinița. Soarele, prietenul din copilărie al băiatului, după ce l-a privit din Înaltul cerului de amiază, s-a decis să-și ajute protejatul, a trimis un snop de raze calde și luminoase asupra Mariniței și din Îmbrățișarea lor a rezultat o fată și mai frumoasă, cel puțin așa i se părea băiatului care privea cu intensitate sporită cum deasupra capului Mariniței strălucea o diademă aurie, așa cum aurii
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]