245 matches
-
Căderea acestor corpuri, cu viteze de 618 Km/h dezvoltă căldură. Dar creșterea masei Soarelui este inadmisibilă, deoarece ar putea produce perturbații foarte sensibile în mișcarea planetelor Mercur și Venus - fenomene ce nu s-au verificat; • ipoteza contracțiunii - conform acesteia soarele s-ar contracta, prin efectul atracției gravitației spre centru; contracție ce ar produce căldură prin compresia gazelor. S-a calculat că scăderea a razei solare cu 40 m, ar putea produce energia emisă într un an. Calculul arată că ar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată o deosebită atenție condiționării semințelor înainte de depozitare. 3.4.3. Măsuri și mijloace fizico-mecanice Prin metode și mijloace
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
doua zi după război (1985, semnat împreună cu Petru Vintilă jr), trilogia Muntele speranței (1986-1988). Înseriată în ciclul ce debutează cu Un soldat în căutarea patriei, trilogia, care continuă cu Roata și s-ar fi încheiat - potrivit specificării autorului - cu proiectatele Soarele ascuns și Compania Indiilor Românești, ciclu menit să întocmească „o cronică epică a națiunii române de la sfârșitul veacului XVIII până în zilele noastre”, este o frescă a lumii românești în timpul primului război mondial. Componenta structurantă e un jurnal al operațiunilor militare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, D-ale carnavalului ș.a., Mihail Sorbul, Ion, Tudor Mușatescu, Titanic Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002) își adună publicistica anilor 1962-2001. Majoritatea articolelor, agresiv ori pitoresc polemice („polemicării”), sunt dedicate unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
al distanței, de polii civilizaționali, dar atât de departe de ei, din punct de vedere al accesibilității. Norii pluteau peste tărâmurile noastre, apăsându-le, în perioada turco fanariotă, cu umbra lor densă și grea ca de plumb. Ascundeau, în spatele lor, soarele ale cărui raze luminau cu putere vestul Europei. Filtrau din radierea progresului care încerca să răzbată anevoie până în cele mai îndepărtate colțuri. În clarobscurul în care se scufundau meleagurile noastre, ignoranța continua să prospere. Înfuleca pe nemestecate din sufletele și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar putea înălța omul, ceea ce i-ar putea conferi accesul la adevărurile ultime): "Când lucrurile încetează/ să mai aibă un înțeles,/ o legătură/ mă duc să joc biliard/ ca să pot pricepe lumea". Simbolurile sunt cele tradiționale facilitând astfel transmiterea mesajului (soarele, imagine a rațiunii, a adevărului absolut, căutarea interioară - "E un cap detașabil, din fericire/ Și numai cu el pot să joc"), asocierile rămân însă inedite. Pe același model al jocului pare să se contruiască și textul poetic, perpetuă căutare a
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din vedere sau ignorat în banalitatea lucrărilor lumești din veacul în care trăiești. Lângă orice fântână e sădit un pom și sub pom înălțată Sfânta Cruce. Bei apă rece și te odihnești la umbră; îți va fi iar sete și soarele iar te va arde. Dar apa vie, izvorâtă din coasta Răstignitului, de care înseta samarineanca, și umbra harului îți sunt puse înaintea ochilor sufletești ca să știi să mulțumești și să-l pomenești în mulțumirea ta pe cel ce a săpat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu acceleratul Iași București, vagonul 9 bis, cruce biserica din 1802 "40 de Mucenici", care sînteți cu mine nu vă veți pierde! mi-a dăruit sufletele de pe corabia "Sfîntul Petru", Mănăstirea Frumoasa, îi alunecă Cetățuia printre turle, din turlele celeilalte soarele din nori, plin de Iași, Poitiers înfrățirea, bulevardul, pasarela Socola, schitul Vlădiceni sub pădure, după dealul cu dragostele carieră de argilă, succesiunea potrivită! "Ceramica" plămădirea ei în necurățenii de fabrică, Dancu extremul est, Tomeștii "morții lazaretului din ~ , la 90 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată o deosebită atenție condiționării semințelor înainte de depozitare. 3.4.3. Măsuri și mijloace fizico-mecanice Prin metode și mijloace
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
dintre împrumuturile de dată recentă, chiar și cele cu finală vocalică, nu se mai încadrează în această clasă. Câteva împrumuturi, cele mai multe franțuzești: alpaca - singulare tantum -, bacara, bezea, canapea, croazea, debara, ghilimea - singular puțin folosit -, livrea, nuga, pansea, pavea, peruzea, pijama, soarea, șosea, tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză au preferat, în aceleași condiții fonetice ale finalei radicalului, includerea în alte tipare flexionare, schimbându-și sau nu genul: (i) Unele au trecut de la feminine la neutre, unde se încorporează, de preferință, în tiparul (e
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și primarul Bucureștiului la lunch. După-amiază cu Elisabeta. Seara biliard. Vineri, 11/23 iulie Vreme minunată. Înainte de amiază cu Elisabeta. Promenadă. După-amiaza audiențe. Pherekyde, care îmi relatează despre problema comercială cu Berlinul. Repetiție de teatru până la ora 6½. Promenadă. Seara soarea cu teatru, Manolescu și soția etc. joacă două piese. Totul iluminat electric, în curtea mică, 45 persoane invitate. Împreună până la ora 11. Noapte minunată. Sâmbătă, 12/24 iulie Vreme minunată, foarte cald. Înainte de amiază promenadă. Nici un invitat. Furtună cu ploaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
biserică pentru a lua Evangheliarul. Acolo ovații. Înapoi în oraș. Ora 5½ întregul cler cu mitropolitul etc. ne-au mulțumit pentru sărbătoare. Ora 7 dineu, 40 persoane, apoi vin toți miniștrii, miniștrii plenipotențiari și notabilitățile, care au cinat la Seminar. Soarea, retragere cu torțe, ovații, clerul a luat parte la serbare, care a fost una dintre cele mai frumoase din România. Venit lume din toate părțile țării. Lecomte primește Crucea de comandor al Ordinului Coroanei, Gavrilescu Crucea de cavaler. La serbare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Dejunat en famille. Ora 11 la Biserica Curții, liturghie. Apoi cu Fritz. Toaletă. Ora 1 lunch en famille. După-amiaza plimbare cu trăsura, vânt foarte rece, până la ora 4. Cu Fritz. Ora 5 cinat en famille. Seara la ora 8 mare soarea cu tablouri și cântece, fermecător, 250 persoane, până la ora 12½. Supeu. Prințul și prințesa Albert Altenburg, Holstein etc. Luni, 9/21 martie. Dresda-Berlin. Ora 7 sculat. Ora 8 dejunat à trois. După aceea venit Albert și Carola. Ora 8¾ plecarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trăsura la castel. Ovații. Dejunat, venit Rudolf de Austria. Tur de vizite cu Elisabeta. Generalul Winterfeld, maiorul Prittwitz, care comandă regimentul meu. Ora 5 cină în familie la kaiser, 65 membri ai caselor domnitoare, ținut până la ora 7. Ora 9 soarea la contele Radolinsky, unde vin aproape toți. Teatru și tablouri, foarte amuzant. Salutat pe toți cunoscuții, rămas până la ora 1. Acolo Carola și Albert, kronprințul și kronprințesa, Wales, Hessen etc. În piesă joacă Gordon. Elisabeta prea obosită, rămâne acasă. Vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
5 cină în familie la kronprinț în trei camere. Eu o conduc pe kronprințesă și stau la masa împăratului. Ora 7 la castel. Cu Philipp și Maria care au sosit ieri seară împreună cu Baudouin. Seara iluminație. Ploaie. Ora 9 mare soarea în castel, teatru în sala mare. Enorm de aglomerat. Eu o conduc din nou pe kronprințesă și stau în primul rând, alături de Carola. Foarte cald. După aceea bufet, vorbit cu ambasadori etc. Schuvalov antipatic. Ora 12, se încheie, înghesuială enormă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Kronprințul la mine, nu este foarte orientat. Ora 5 cină la kronprinț, 40 persoane, ceilalți la prințul Albrecht. Perechea proaspăt căsătorită Heinrich și Irene von Hessen, foarte plin. Acolo până la ora 7. Seara Ernst von Altenburg la noi. Ora 9 soarea cu muzică la Palat, regele se retrage devreme. Rămas până la ora 12, stat alături de împărăteasă și de Maria, vorbit cu mulți alți cunoscuți. Elisabeta hotărăște să meargă la Neu-Wied. Vineri, 13/25 mai. Berlin. Ploaie, frig. Ora 9 plecat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
obosit. Ora 3 vizitat cu Sturdza Universitatea și Facultatea de Medicină, Școala de Meseriași, Sf. Spiridon, Trei Ierarhi etc. Ora 6 înapoi. Vine o furtună puternică, ploaie scurtă. Cinat singur. Ora 9 mare ovație cu facle etc., discursuri. Ora 8½ soarea muzicală cu 100 de persoane, doamne, cântă domnișoara Sion etc. Dansat un cadril, până la ora 12, enorm de cald, vorbit cu toată lumea. Noaptea încă ceva ploaie. Duminică, 8 mai/26 aprilie. Iași-Piatra. Răcoare. Select. Ora 8½ plecarea spre gară, străzile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Brahman, din brațele lui s-a născut Luptătorul, coapsele sale au dat naștere Meșteșugarului, din picioarele lui s-a născut Slujitorul" (str. 12, traducere de L. Renou). Capul său a devenit cerul, picioarele lui pământul, conștiința sa luna, ochiul lui soarele, din gura lui s-a născut Indra și Agni, din respirația sa vântul etc. (str. 13-14). Funcția exemplară a acestui sacrificiu este subliniată în ultima strofă (16): "Zeii au jertfit jertfa prin jertfă"; altfel zis, Purușa era victimă sacrificială și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
scrisorile care provenea din teancul de scrisori ce se aflaseră la Dinu și pe care, în ciuda rugăminților sale, Dinu nu le distrusese. Dinu nu distrusese scrisorile! Nu distrusese scrisorile! și Mihai a fost nevoit să recunoască... Numai că în scri soarea aceea erau pomenite prin inițiale, așa cum obișnuia să o facă și în Jurnalele sale, numele a trei prieteni comuni, care nu fuseseră identificate. — Domnule Rădulescu, cine sunt persoanele respective? Mihai știa cine erau. Dar nu spuse. Într un fel sau
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
poezie destinată unei largi popularități: „Mult e dulce și frumoasă / Limba ce vorbim, / Altă limbă-armonioasă / Ca ea nu găsim“ (G. Sion, Limba românească). Greaca nu mai era acum folosită decât de unii bătrâni cu anterie și fesuri roșii, ca în „soareaua“ care încheie o comedie a lui Ioan M. Bujoreanu (Cuconu Zamfirache, 1857): „- Keti pragma, keti pragma! Aruncând cu zgomot o carte pe masă.) Atu. - Ce fel, chirie, mă aduci perivalto; ori poate vrei să mă bagi mesa?“ Influența greacă n-
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
scrisorii-cronică-de expoziție au durat o săptă mînă. Am luat la rînd fiecare tablou și am debitat tot ce-mi trecea prin cap, convins fiind că spun lucruri esențiale. Eu, care nu vizitasem prea multe expoziții înainte... I-am trimis scri soarea și, pînă cînd am invitat-o la mine acasă, nu am mai luat legătura cu ea. Cum am invitat-o ? La vreo două-trei săptămîni, ai mei s-au decis să plece, într-un week-end, la țară. Eu am făcut mofturi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
scrisul până li s-a duce gura la ureche! La Iași, am înlocuit reuniunile diplomatice cu cele literar-istorice, fiind prezent la întâlnirile "junimiste" de la Casa "Pogor", la lansările și expozițiile de la Casa "Mihai Eminescu" din Grădina "Copou" sau la alte "soarele" simandicoase. Încet, încet, lumea de aici, mai altfel decât "neoeuropenii" din Capitală, mai așezați, mai atenți, mai politicoși și, de ce n-aș spune-o și mai culți, începe să ne caute și să ne prețuiască, eu fiind, de altfel, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
zahăr și lumină; balerine-s florile de vișin; Vara expresii frumoase soare dulce cu lumină și căldură spre răsărit mijește o geană de lumină trandafirie snopii aurii se leagănă în adierea lină a vântului cerul era albastru și în mijlocul lui soarele strălucea sclipind deasupra pășunii verzi mii de floricele galbene și albastre își ițeau capul printre firele de iarbă grasă cireșele ne fac cu ochiul după dușul rece al ploii de vară toboganul curcubeului se arată multicolor pe cerul senin fluturii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
înviat!. Doamna mea, cum a venit a și deschis șantier într-o cameră care nu-i pe plac din cauza unor împușcături ale varului, obligată să dea peste tot cu var. Va dura două săptămâni. Pe la noi vremea este cam răcoroasă. Soarele rare ori se arată. Suntem de părere să ne vizitezi pe la 18 iunie, poate se va încălzi vremea, și natura se va îmbrăca. Camerele noastre iarna păstrează căldura, iar vara îți trebuie pătură dacă nu chiar plapumă. Tu te hotărăști
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]