185 matches
-
socialismul pentru un est-european născut și crescut pe vremea lui Ceaușescu? De ce unii încă confundă socialismul cu comunismul? Nu prea știu ce înțelegeți dvs. prin succes, dar am vizitat Suedia și nu mi se pare ca moștenirea socialistă (mai bine-zis „social-democrată") este atat de roza. Suedia are o „marginal tax rate" aproape de 100%. Nu e întâmplător că Ingvar Kamprad, cel care a întemeiat IKEA, a plecat din Suedia în 1973. Social-democrația suedeză se inspiră din mișcarea socialistă de la sfârșitul secolului al
INTERVIU. Socialismul explicat tânărului cool, cu iPhone și tricou cu Che Guevara. „Eu nu m-am rupt de România, ci de o lume care îmi făcea rău” () [Corola-blog/BlogPost/338381_a_339710]
-
campaniei, Hillary Clinton și-a definit ideologia politică drept acea a unei progresive, termen prin care se înțelege fie liberal (în sensul american al noțiunii politice, adică de extremă stângă), fie un politician mai aproape de ideile socialiste, decât de cele social-democrate. Ea a publicat o platformă-program foarte detailată, care are o întindere de peste 40 de pagini. Spre deosebire, programul lui Trump, formulat mult mai mult în termeni generali, ocupă spațiul a 7 pagini. Pe durata carierei ei de senator, Hillary a
Care a fost cea mai mare eroare a echipei lui Hillary Clinton () [Corola-blog/BlogPost/338667_a_339996]
-
pe care ni le dă aplicarea doctrinelor respective; adică doar de a constata ce căi avem deschise și care ne sunt obturate complet. Din fericire, măcar titulaturile o spun, două magistrale ale politicilor de tradiție europeană, cea liberală și cea social-democrată, sunt marcate. Din nefericire, la două direcții ale politicilor cu tradiție românească - cea națională și cea țărănească, marcajul bâjbâie sau a dispărut. Din fericire, s-a depășit perioada ambițiilor mici dispărând formațiile care încurcă penibilul cu modestia de aspirații aducând
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
schimbărilor necesare a se promova. Politicile privind resursele de muncă oscilează, adesea, între o perspectivă modernă, liberală, care îmbină atenția acordată indivizilor cu necesitatea unei intervenții a statului (în calitatea sa de garant al intereselor societății) și perspectiva de stânga (social-democrată nouă) de apărare a intereselor unor grupuri aflate în situații sociale vulnerabile, care nu pot să-și rezolve problemele prin eforturi proprii. O bună echilibrare a celor două tendințe în politicile de management al resurselor umane din teza noastră creează
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în dezbatere, patru - Lenin, Freud, Chaplin, Gide - au produs chiar din primele săptămâni convulsii și represalii. Tema „Lenin” a fost prezidată de C. Rădulescu-Motru; s-a expus inițial teza leninistă (Mircea Vulcănescu), apoi critica ei de pe pozițiile burgheză (Petru Viforeanu), social-democrată (H.H. Stahl) și țărănistă (Constantin Enescu), iar Mihail Polihroniade a prezentat tactica politică a lui Lenin. Fuseseră invitați special, din afara grupului, și doi marxiști, Belu Silber și Lucrețiu Pătrășcanu, care au intervenit în dezbatere, iar drept urmare în sală au alternat
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
unui bipartidism temperat, liberalii ș( conservatorii succed(ndu-se la guvernare, cu un plus de constanță pentru cei dint(i. Creșterea numărului celor ce activau (n sectorul industrial a generat apariția mișcării muncitorești cu influențe (n planul organizării politice (formațiuni socialiste, social-democrate ș( muncitorești). "Chestiunea țărănească", problemă fundamentală (n acele timpuri, reclama structurarea unor forme moderne de acțiune (n măsură să promoveze interesele țărănimii. Astfel a (nceput sinuosul drum de constituire a unei formațiuni politice țărăniste, alături de agregarea polului politic social-democrat. De
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
La Gherea observăm o activitate bazată pe convingerea că lucrurile nu se pot așeza (n țară (n mod dezirabil dec(t (n condițiile existenței unui plan general, a unui crez, a unei doctrine, a unei ideologii ((n cazul său cea social-democrată). Aceasta ar fi fost (n măsură să catalizeze eforturile ș( să clarifice demersul. Maiorescu credea (n posibilitatea structurării unui model propriu, bazat pe resursele ș( calitățile poporului rom(n, singurul (n măsură să genereze ceea ce astăzi am numi dezvoltare durabilă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Sistemul economic și social actual nu este expresia modernizării, ci o formă de tergiversare, de apărare a nonvalorilor și a unor interese care vin din trecut. Incapabil să creeze avuție, PSD a redistribuit sărăcia. Sub o guvernare care se pretinde social-democrată, care este în realitate o vastă rețea clientelară ce favorizează numai ierarhia PSD, tot mai mulți români devin asistați social ai unei guvernări nepăsătoare, ineficiente și totalitare. Corupția a devenit un flagel Guvernul irosește resursele și restrânge libera competiție. În
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
schimbată. În reuniunea sa din 7 mai, Consiliul Național de Coordonare (CNC) al PD a decis, cu un singur vot împotrivă, modificarea statutului PD în sensul eliminării restricției ca moțiunile ce vor fi depuse la viitoarea convenție să fie exclusiv social-democrate. Explicație acestei schimbări este simplă: între timp PD începuse negocierile pentru apropierea de Partidul Popularilor Europeni 304. La acea dată, eșecul lui Cosmin Gușă de a se număra printre pretendenții funcției de președinte PD era deja istorie. După o scurtă
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de interdependență văzute la nivel macro. De remarcat este faptul că autorul urmărește în analiza sa evoluția statului bunăstării modern și, așa cum distinge Gosta Esping Anderson (1990), se remarcă „trei «lumi» ale regimurilor statului bunăstării: cea liberală, corporativ/conservatoare și social-democrată” (p. 19). Pe piața muncii s-au înregistrat „variații interregim și suprapuneri interregim” (p. 31), abordându-se soluții, proiecte, astfel încât autorul identifică variații ale șomajului și analize de tip comparativ. Capitolul 2, „Tranziția la un nou regim al bunăstării în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de către cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma ei). Actuala clasă politică românească este divizată în funcție de aceste opțiuni. Politicienii care au guvernat cea mai lungă perioadă de timp (grupați în diferitele variante de partide politice autodenumite „de stânga” sau „social-democrate”, ei au guvernat nu mai puțin de 11 din cei 17 ani de postcomunism de până acum) tind să se încadreze în a doua categorie. Invers, acea parte a clasei politice care a guvernat doar 5-7 ani și a reușit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
extrem de puternic. El a ilustrat unul dintre puținele cazuri în care patronatul român s-a aliat cu patronatul străin, făcând front comun împotriva coaliției dintre guvern și sindicate. Ar trebui subliniat că această coaliție nu a fost rezultatul vreunor principii social-democrate ale guvernării PSD, chiar dacă PSD este membru al Internaționalei Socialiste și se legitimează ca partid politic social-democrat. Atitudinea guvernului în problema relațiilor de muncă a fost mai degrabă pragmatică. În propunerea pe care sindicatele românești, puternic susținute de sindicatele europene
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tot s-a vorbit despre „revoluția furată”, „deturnata” sau „dirijata” (că În Germania). Și În politică, revoluția s-a dovedit mai mult aparentă decât reală, partidele socialiste fiind nu doar diferite de cele comuniste, ci situându-se la dreapta mișcării social-democrate internaționale. B. Date empirice asupra schimbării compoziției elitelor. Proiectul de mare anvergură elaborat de Ivan Szelenyi În 1991 (Social Stratification în Eastern Europe after 1989 and the Circulation of Elites, Împreună cu Donald J. Treiman, UCLA, UȘA) a pornit de la confruntarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de marketing, În vreme ce unii dintre colegii săi deschiseseră centre de pregătire continuă (Weiterbildungsakademien). Soția sa lucra Într-un grup de istorici ai socialismului german, În cadrul căruia a putut obține și el un post ABM. Acest grup, Kautsky-Bernstein-Kreis, era apropiat „platformei social-democrate” care există În PDS. A fost apoi din nou șomer, pe urmă a lucrat la arhive, la Potsdam și la Berlin. În 1995, considerând că avea puține șanse să mai găsească de lucru, se angajase În politica comunala, devenind, spre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
propunându-și „lichidarea resturilor fasciste” și sancționarea îmbogățiților de război. Pe fondul convulsiilor politice postbelice și înainte că regimul sovietic să se fi instalat cu puteri depline, O.l. adună un mănunchi de colaboratori încrezători în valorile democratice (liberale și social-democrate). Publică poezie D. Stelaru, poet al „generației pierdute”, C. Barcaroiu, Șerban Bascovici și este inclusă în sumar proza de I. A. Bassarabescu, Petre Bellu ș.a. Scriu articole și studii de istorie literară Vasile Nicolescu, I. V. Tomescu, Ion Marin, iar
OPINIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288544_a_289873]
-
OMUL LIBER, revistă apărută la București, bilunar, între 1 noiembrie 1923 și iunie 1925, sub conducerea lui Petre Georgescu-Delafras și a lui Ion Pas. Programul acestei publicații antitradiționaliste de coloratură social-democrată va fi continuat de Ion Pas în paginile revistei „Șantier” (1933- 1937). În articolul În ce situație ne găsim, Georgescu-Delafras precizează principala atitudine ce va anima preocupările redacției: veștejirea politicianismului. Într-un articol cu caracter de bilanț, În marginea anului
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
în cazul altor autori stigmatizați astfel, după lecturi sumare și tendențioase, nu s-au reținut mai multe elemente probatorii, cum ar fi: Tönnies, născut într-o familie nobilă din Schleswig-Holstein, a fost toată viața marginalizat în Prusia pentru vederile sale social-democrate; Karl Marx este una dintre influențele sale intelectuale importante, alături de Hobbes; el însuși s-a opus public valorizării morale și manipulării ideologice, mai ales după 1919, a distincției euristice comunitate/societate; naziștii l-au repudiat, anulându-i în 1933 statutul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-lea al Internaționalei Comuniste, din vara anului 1935, a cerut partidelor comuniste afiliate să aibă ca obiectiv principal constituirea unui larg front popular, menit să stăvilească expansiunea fascismului. Nucleul frontului urma să-l constituie alianța dintre partidele muncitorești, comuniste și social-democrate, între care existau diferențe ideologice și programatice. Dacă în Franța și în Spania, unde partidele comuniste erau în legalitate, s-a realizat frontul popular antifascist, în jurul unor revendicări comune ca apărarea libertăților democratice, menținerea păcii, combaterea inflației etc., în România
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din unele țări ale Europei Apusene și ține să ia poziție hotărâtă față de aceste încercări în numele femeilor socialiste din România. Încă de la Congresul de constituire al Federației Democrate Internaționale a Femeilor, ce s-a ținut la Paris, arată vorbitoarea, dreapta social-democrată din Apus s-a demascat ca vândută imperialismului; ruptă cu totul de mase nu și-a încetat uneltirile pentru constituirea unui așa-zis Comitet Internațional al Femeilor Socialiste. „Socotesc organizarea unei acțiuni separate a femeilor pe linia dreptei social-democrate, încheie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aripa Petre Roman a generat nevoia unei poziționări mai precise a celor două partide succesoare. În acest context, partidul condus de Ion Iliescu - Frontul Democratic al Salvării Naționale (FDSH) - a căutat o apropiere de social-democrație. Totuși, recunoscând din 1992 „tradiția social-democrată”, FDSN a promovat În continuare un model „original”, care să adapteze această platformă la condițiile României. O nouă schimbare identitară va valoriza, Începând cu 1993 - odată cu schimbarea numelui partidului În Partidul Democrației Sociale din România -, doctrina social-democrată europeană, fără referire
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
obrazul dacă încerci să îți bați joc de cetățeni și alegeri. Câțiva oameni de la Cațavencu, câțiva de la Societatea Academică din România, câțiva de la APADOR Ch. Săracă lumea protestatară! Ficare dintre ele depusese în Parlament câte un proiect de lege: Mariana, social-democrata, pentru dezincriminarea prostituției, și Mona, liberala, pentru drepturile animalelelor. Gabriel Andreescu. Opere de caritate. De nivel înalt. Înotul e erotic, scăldatul este erotic, un peisaj poate să fie profund erotic, o masă gustoasă este erotică. Uneori până și sexul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și anume discursuri și mese rotunde, povești și povestioare electorale, clipuri menite să facă și să dreagă în raporturi directe sau subtile ori implicite sau explicite cu electoratul. Mai dihai însă decât toate m-ar interesa să aflu cât de social-democrată este social-democrația noastră, asta e interesul care îmi poartă fesul pe dinaintea diferitelor canale. Bunăoară aș vrea să știu cam care ar fi să fie atitudinea alor noștri socialiști față de cei europeni în pârdalnica de problemă care tocmai agită partidele surori
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
nou, iată, libertățile pentru regiuni, provincii, comune. Dar mai bine să-i dăm cuvântul domnului Jo Leinen, să-l poftim la pupitru, să-i punem cuvenitul pahar cu apa alături. Ia ascultați și vă minunați, oameni buni din viitoarea Românie social-democrată: "Într-o Europă a statelor naționale (confederația), fiecare țară ar urma să dispună de drept de veto. Este o concepție care suferă din cauza lipsei de eficiență. Apare obligația de a căutat permanent cel mai mic numitor comun. Apare aproape imposibilitatea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și alte „contribuții” - mai puțin invocate - la „exegeza” lui Urmuz. Amintesc doar cîteva dintre ele: „L’art des surréalistes roumains” de Constantin Amăriuței în La nation roumaine, Bulletin d’informations du Conseil des partis politiques roumains. National paysan — National Liberal — Social-democrate indépendent, nr. 229, feb. 1956, p. 2 și „Urmuz et la tentation du Non-Sens”, de același, în nr. 250, dec. 1969 - feb. 1970, p. 2. În Revista scriitorilor români, publicație a Societății Academice de la Roma, Horia Stamatu publică un text
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Margareta Feraru, Editura Minerva, București, vol. I. Mărturia unei generații. Articole, cronici, eseuri (1914-1927), 1983 Amăriuței, Constantin, L’art des surréalistes roumains, în La nation roumaine, Bulletin d’informations du Conseil des partis politiques roumains. National paysan — National Liberal — Social-democrate indépendent, nr. 229, feb. 1956, p. 2 Amăriuței, Constantin, Urmuz et la tentation du Non-Sens, ibid., nr. 250, dec. 1969-feb. 1970, p. 2. Anghel, Paul, Urmuz și Sonata, în vol. Arhivă sentimentală, Editura Cartea Românească, București, 1968 Anghelescu, Mircea, Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]