281 matches
-
acestei matrice. Care sunt mecanismele prin care se produce această formă specifică de cunoaștere socială? Michel Rouquette (1994) ne furnizează un model explicativ ce se poate aplica realității pe care am descris-o: a) cunoașterea este produsă de o configurație social-istorică dată; b) aceasta avansează practici colective, organizate tematic, conferind realității un sens anume, construind modele de abordare relativ abstracte. Rouquette a propus noțiunea de nexus (1988) ca formă explicativă a unor comportamente frecvent observabile în câmpul psihologiei colective. Nexus-ul (a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
consideră că orice discurs este rezultatul situației specifice în care se produce; celebrarea contingenței, discontinuității, istoriei locale și individualizării oferă elemente pentru o situare mai adecvată a discursului pedagogic, atât ca teorie, cât și ca practică, sub raport lingvistic și social-istoric. b) Abandonarea dihotomiei cunoaștere cantitativă (științifică) versus cunoaștere calitativă (nonștiințifică). Calculul și determinarea cantitativă erau socotite atributele inalienabile ale științei, atât timp cât s-a considerat că proiectul care animă cunoașterea este predicția prin intermediul unor legi matematice despre cum și cât anume
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansa să refuze sau să aleagă dintre mai multe alternative. Mă refer la un context social-global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional care construiesc împreună o anumită realitate social-istorică, în care-l "învelesc" pe individ, silindu-l să-și însușească anumite soluții cognitive; să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Dacă-și alimentează reprezentările dintr-un context dat, individul, ca și grupul, vor
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
și a Filului (Antioh Cantemir). Dependența de Cetatea Epithimiei (Constantinopolul, devenit Istanbulul turcesc, unde se află Curtea Sultanului), desfășurările retorice din divanul „dobitoacelor” de la Arnăut-Chioi, revolta „muștelor” (a țăranilor) împotriva jafului boieresc, luptele pentru putere compun tabloul sumbru, de „roman social-istoric”, bântuit de un rău moral a cărui imagine se realizează în jocul estetic al glisării baroce între gustul grotescului și al șarjei (Struțocămila, Hameleonul), efecte parodice (pe tipare de elocință bizantină), inserții narative (anecdotă, legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
sau mai puțin, ca să zicem așa, din capul locului, deși discreditul lor în conștiința culturii europene nu e nici sincron și nici egal. Sofistica a avut parte de un discredit mai prompt și mai greu decât retorica. Căci, deși condițiile social-istorice care favorizau disciplina retoricii ca atare sunt evident diferite în Antichitate și în Evul Mediu, nu se poate spune că acesta din urmă nu i-ar fi fost propice, de vreme ce ea figurează printre cele trei care constituiau așa-numitul trivium
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ovidiu Pecican ne oferă astăzi spre discuție conceptul de „loc al memoriei”. Vă propun să Încercăm să identificăm În ce măsură el oferă atât istoricilor, cât și altor cercetători, din alte domenii și discipline, o metodă de abordare a imaginarului, a imaginarului social-istoric, o metodă care să se Încadreze În panoplia mai largă a abordărilor și hermeneuticilor pe care Încercăm să le definim În cadrul Centrului. Aș Începe eu această discuție (dacă Îmi permiteți să-mi asum rolul de spărgător de gheață) cu câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de tipulcreșterea fascismului, a nedreptăților rasiale, ar trebui să fie un exemplu pentru psihologii timpurilor noastre. Psihologii de renume, precum S. Asch, M. Sherif, I. Janis, S. Milgram, orientați spre ‘public’ au căutat să cunoască cauzele acestor fenomene ale realității social-istorice, preluând idei și modele noi din alte discipline, de exemplu teoria sistemelor. În România, C. Rădulescu-Motru în cadrul laboratorului de Psihologie Experimentală de la Univesitatea din București a îndemnat psihologii să inventarieze cele mai importante probleme ale școlii, vieții sociale, să le
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Ca atare, și: (M2) Rostul principal al sociologiei contemporane ca știință teoretică este să clarifice evoluția epocilor modernismului și să definească etapa modernismului actual. În consecință, unul dintre principalele roluri ale sociologului este să studieze asemănările și diferențele dintre epocile social-istorice, în special dintre cel ale diverselor etape ale modernismului, mai ales în condițiile în care cercetarea sociologică a fost creată dintr-o necesitate de a explica marile schimbări ale epocii modernității incipiente. În plus, modernizarea, care reprezintă un domeniu major
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un contextul social global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional, ambele construind Împreună o anumită realitate social-istorică, În care Îl „Învelesc” pe individ, silindu-l să-și Însușească anumite soluții cognitive; să prelucreze o anumită informație și să-și formeze anumite imagini, credințe, reprezentări. Ce rezultă din cele spuse până aici? Individul Își construiește reprezentarea socială prelucrând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
actorul social? Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care ajunge să o considere a sa, mai ales În limbajul actorului social, În cuvintele și expresiile pe care le folosește. Vorbirea este dependentă de contextul social, fie el implicit (social-istoric, situațional), fie explicit, Încurajând anumite expresii, sintagme, cuvinte, corelate cu gesturi și mimici adecvate, impunând un anumit stil de comunicare. Doamna tatiana Slama Cazacu invocă „forța”, „puterea” limbajului derivând dintr-o ideologie dominantă, care-și propune să schimbe sau să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
altă Academie”, din care să fie eliminați unii indezirabili ( Între care Sextil Pușcariu și Brătescu-Voinești), Iorgu Iordan Îl denunță pe Ion Petrovici și acesta este arestat. În această atmosferă de criză morală, profesorul Popa constată că „omul este un produs social-istoric”, că acesta „se fabrică” el Însuși, că numai știința Îl poate transforma. Dar știința În România este „transplantată” și „repetitivă”, n-are originalitate, nici dotare, nici principii călăuzitoare, lipsește „coordonarea și colaborarea”. Scopul principal este publicarea de lucrări, crearea de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cărui nume Îl poartă cel mai important festival de muzică din România. A dovedit talent muzical Încă din fragedă copilărie, cunoscând chiar de atunci folclorul, prin intermediul tarafurilor populare din zonă. Valea Jijiei a fost și este Încă considerată un spațiu social-istoric și demografic caracterizat prin izolare (sau numai depărtare de Centru!?), sărăcie, Înapoiere. Aceste locuri n-au cunoscut efervescența economică a unor zone de dezvoltare rapidă, deși linia ferată Iași-Dorohoi a unit localitățile de pe Jijia din 1896. Câmpia Moldovei, cum e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adeseori marginalizate social - pot reprezenta extrapolări ale momentului istoric în natura ființei umane. Ontogeneza persoanei umane scoate în evidență, la rândul ei, diferențele interindividuale - de la cele dominant biologice până la cele morale și axiologice -, care sunt într-o măsură semnificativă condiționate social-istoric. Nu în ultimă instanță, personalitățile patologice coalizează atribute definitorii comune, prezente, de altfel, și la personalitățile armonios structurate. Astfel, ele sunt simultan un ansamblu de însușiri care afișează, într-o măsură mai mare sau mai mică, masca aparențelor, sunt implicate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu capacitatea de a gândi, de a-și afirma ideile, de a accepta alteritatea și de a se confrunta cu ea), actor (cu capacitatea de a se realiza prin munca sa)41. Individul este produsul unei istorii, al ansamblului factorilor social-istorici ce intervin în socializarea lui și al factorilor psihici care-i definesc personalitatea. În zilele noastre asistăm la împrăștierea socialului, a familiei, a instituțiilor, la creșterea egocentrării. Tocmai acum, când "marile utopii" sunt în declin, când trăim crize, "criza de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
postcomunistă în ultimii ani am analizat modul în care se structurează orientarea valorică și atitudinală a diverselor straturi generaționale în aria de vest a țării, încercînd să evidențiem specificitatea strategiilor identitare ale tinerilor vs cele ale vîrstnicilor, într-un context social-istoric aflat în prefaceri profunde. Prezentăm succint bilanțul acestor cercetări derulate în trei etape succesive, între 2002 și 2010, asupra transferurilor valorice și atitudinale transgeneraționale din România postcomunistă, urmărind impactul unui eveniment istoric "de ruptură" Revoluția din 1989 asupra articulării atitudinilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vulnerabilitate (conservatorismul cel mai pronunțat, favorizarea ierarhiei cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și afectivă cea mai modestă dintre cele trei cohorte, sugerînd internalizarea unor precarități generaționale pe aceste registre). Rezultatele indică integrarea unui ansamblu de traume social-istorice, cu adînci implicații în profilul lor identitar (sînt deopotrivă "generația decrețeilor", dar și "generația care l-a dat jos pe Ceaușescu"), vulnerabilitate semnalată și în alte studii similare privitoare la "moștenirea traumei" (Kellermann, 2001; De Mendelson, 2008). Dacă "izolăm" însă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
catalizatorul optim al proliferării oricărui tip de regim totalitar, fie de tip vechi, fie de tip mai nou. Ideologia devine o temă preferată a scriitorilor, mai ales o dată cu apariția Romantismului, care proclamă necesitatea unei atare organizări și ordonări la nivel social-istoric, iar istoria o reclamă ca pe o constantă a etosului națiunilor. Omul a avut întotdeauna nevoie de ideologie, deoarece a simțit nevoia perpetuă de redefinire a conștiinței etnice. Orice formă de alienare ideologică duce la suprimarea interiorității și a individualității
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de la premisa că trecutul rămâne un atribut fundamental al culturii unui popor, iar sociologia este parte integrantă a moștenirii unei națiuni. În comparație cu lucrările amintite mai sus, volumul doamnei Maria Larionescu, Istoria sociologiei românești, este înainte de orice o analiză a contextelor social-istorice și epistemologice în care se produc, se extind și se validează teoriile sociologice. Modelul său de abordare rămâne T. Herseni și credem că nu greșim în ideea că lucrarea Mariei Larionescu se constituie într-o reevaluare și dezvoltare a viziunii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
-o pe cea reală, a regiunii natale, de la care a plecat. În Vorbă-n colțuri și rotundă se coagulează, de altfel, câteva nuclee epice dezvoltate în secvențe de povestiri și nu e absentă referirea la momente și contexte cu determinare social-istorică precisă. Frapant e însă caracterul ludic și buf, nu o dată absurd - termeni de referință ar fi Urmuz și Eugen Ionescu, cel din Englezește fără profesor și Cântăreața cheală - al acestei originale scrieri metaparemiologice, trăsătură care nu face decât să îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
ea se înscrie perfect coerent într-o îndelungată linie de evoluție a istoriei și criticii literare. Secolului al XlX-lea, când literatura a fost considerată în funcție de pozițile gânditorilor drept "oglindire", "reflectare" sau "expresie" a unei realități sufletești, morale, filosofice, psihologice, social-istorice, iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al categoriilor care le structurează atât pe una cât și pe cealaltă și mai ales la nivelul coerenței lor, spre deosebire de o sociologie tradițională, care le căuta la nivelul elementelor și al conținutului. Cu alte cuvinte, relațiile cu referentul, fie realitatea social-istorică, fie conștința socială, nu se mai situează la nivelul elementar, al semnelor, ci la acela al ansamblului lor, al totalității operei sau al sistemului de 48 49 semne. Indiferent care sunt apoi relațiile sistemului semnificant cu realitatea, indiferent dacă ordinea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al sistemului de 48 49 semne. Indiferent care sunt apoi relațiile sistemului semnificant cu realitatea, indiferent dacă ordinea specifică pe care o reprezintă sistemul de semnificare a unei viziuni asupra lumii este paralelă sau analogă cu ordinea realității - a realității social-istorice sau a conștiinței sociale - la nivelul semnificației produse, ea rămâne specifică la nivelul intern, al producerii semnificării. Mai mult chiar, și raportarea la conștiința socială este destul de mult mediată prin construcția viziunii asupra lumii printr-o mișcare de dublă abstractizare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cunoaște interioritatea cuiva, dincolo de semnele senzoriale și prin intermediul lor. El credea că, dincolo de orice deosebiri de epocă, cultură, clasă, rasă, este posibil să reconstituim trăirile altora: exegetul nu are decât să-și transpună experiența proprie de viață într-un mediu social-istoric reconstruit. Gadamer, inițial, îi urmează pe Schleiermacher și Dilthey, după care sarcina hermeneutului este de a înțelege autorul mai bine decât s-a înțeles el însuși pe sine. Apoi revine pentru a spune că hermeneutul înțelege opera într-un context
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
producția bazată pe agregate și dispozitive automate. Deoarece munca este un fenomen social, psihologul trebuie să posede cunoștințe tehnice de economie politică și sociologie. Cunoașterea problemelor de economie politică este necesară pentru a înțelege mai bine influența exercitată de condițiile social-istorice asupra psihicului uman, asupra conștiinței. Economia politică demonstrează că modul de producție este factorul care determină o anumită concepție și anumite trăsături la omul aparținând unei anumite perioade istorice. Tot în legătură cu aspectul social al muncii, nu trebuie pierdut din vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la prostituție, pariuri clandestine și traficul cu opere de artă. La aceasta se adaugă criminalitatea ecologică, mai ales în materie de tratare a deșeurilor. Fenomenul crimei organizate are o serie de particularități și caractere distincte care sunt dependente de: evoluția social-istorică, culturală și economică, natura regimului politic, de sistemul legislativ și de starea spiritual-morală a membrilor societății. Aplicând definiția la țara noastră, putem exemplifica printre acțiunile de acest gen: prostituția, proxenetismul, șantajul, omorul la comandă, și traficul de droguri sau de
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]