285 matches
-
ci într-un mod cu totul magnific. (Chiar și pe cele pe care nu le rezolvă.) 6. Urmări: Nu există. Uluitor! Rarisim! VII. Probleme de încadrare: paricid sau fratricid? 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea, cu timpul, accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (I.) Întrucât nu s-a putut constata cu precizie nici până
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
decât după clarificarea tuturor aspectelor cauzei" din Îndrumarul practic al cursului ținut de onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Emerit Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan.) VIII. Un caz și mai minunat Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (II.) 1. Avertisment: Nelăsându-ne pe tânjală și căutând în continuare acte despre
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Primul proces judecat de Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe când Julius Zimberlan încă nu era Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C.) 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (a) Tot căutând neobosit și în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Notă: Ce s-ar fi întâmplat dacă numitul Marc R. Stan ar fi fost apărat în instanță de maestrul Ludovic L.? Întrebare fără răspuns. 2. Cazul Waldemar Waldmann 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi (b). Deci, să revenim: tot căutând acte despre și mai celebrul caz Rom J.
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
proces al "colaborării româno-cumane"-s-a vorbit chiar de "simbioza româno-cumană" (Iorga), nu s-a redus la impulsul exterior al împrumutului instituțional. Oricât de rudimentare, instituțiiile sociale, politice, militare nu pot fi împrumutate de la un alt popor, fiind rezultatul unei cerințe social-istorice, al unei evoluții interne, precum societatea românească din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Aducera cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, în 1211, de către regele Andrei II al Ungariei reprezenta un scut față de pericolul cuman, autoritatea regatului în sudul Transilvaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și a Filului (Antioh Cantemir). Dependența de Cetatea Epithimiei (Constantinopolul, devenit Istanbulul turcesc, unde se află Curtea Sultanului), desfășurările retorice din divanul „dobitoacelor” de la Arnăut-Chioi, revolta „muștelor” (a țăranilor) împotriva jafului boieresc, luptele pentru putere compun tabloul sumbru, de „roman social-istoric”, bântuit de un rău moral a cărui imagine se realizează în jocul estetic al glisării baroce între gustul grotescului și al șarjei (Struțocămila, Hameleonul), efecte parodice (pe tipare de elocință bizantină), inserții narative (anecdotă, legendă, snoavă), „citate” paremiologice, pe de
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
al cântării sale (trădează o mare disponibilitate pentru muzicalitatea versului) într-un registru mai profund, tema exilului căpătând în volume ca Morior ergo sum (1981) și îndeosebi Metaerotism imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
la prostituție, pariuri clandestine și traficul cu opere de artă. La aceasta se adaugă criminalitatea ecologică, mai ales în materie de tratare a deșeurilor. Fenomenul crimei organizate are o serie de particularități și caractere distincte care sunt dependente de: evoluția social-istorică, culturală și economică, natura regimului politic, de sistemul legislativ și de starea spiritual-morală a membrilor societății. Aplicând definiția la țara noastră, putem exemplifica printre acțiunile de acest gen: prostituția, proxenetismul, șantajul, omorul la comandă, și traficul de droguri sau de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
1982. Hohenberg, Paul M., Lees, Lynn Hollen, The making of urban Europe, 1000-1994, Harvard Univ. Press, Cambridge, 1995 (1985). Huang, Yong, Religious Goodness and Political Rightness. Beyond the Liberal-Communitarian Debate, Trinity Press International, Harrisburg, 2001. Hurezeanu, Damian, C. Dobrogeanu-Gherea. Studiu social-istoric, Editura Politică, București, 1973. Iliescu, Adrian-Paul (coord.), Mentalități și instituții. Carențe de mentalitate și înapoiere instituțională în România modernă, Editura Ars Docendi, București, 2002. Iliescu, Adrian-Paul, Solitude and the Birth of Modernity, CRIS, f.l., 1999. Ionescu, Ion, Stan, Dumitru, Elemente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
persoană și un obiect, ci mai degrabă o relație între două persoane cu referire la un obiect (Hann, 2000: 2). Caracterul social al proprietății derivă și din faptul că dreptul de proprietate diferă de la o societate la alta. În funcție de contextul social-istoric, dreptului de proprietate i s-au adus diverse îngrădiri, acesta nefiind deci aplicat în același mod peste tot (există, de exemplu, mari diferențe între modul în care era definită proprietatea în dreptul roman și în Evul Mediu). În ce privește proprietatea asupra pământului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
producția bazată pe agregate și dispozitive automate. Deoarece munca este un fenomen social, psihologul trebuie să posede cunoștințe tehnice de economie politică și sociologie. Cunoașterea problemelor de economie politică este necesară pentru a înțelege mai bine influența exercitată de condițiile social-istorice asupra psihicului uman, asupra conștiinței. Economia politică demonstrează că modul de producție este factorul care determină o anumită concepție și anumite trăsături la omul aparținând unei anumite perioade istorice. Tot în legătură cu aspectul social al muncii, nu trebuie pierdut din vedere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau mai puțin, ca să zicem așa, din capul locului, deși discreditul lor în conștiința culturii europene nu e nici sincron și nici egal. Sofistica a avut parte de un discredit mai prompt și mai greu decât retorica. Căci, deși condițiile social-istorice care favorizau disciplina retoricii ca atare sunt evident diferite în Antichitate și în Evul Mediu, nu se poate spune că acesta din urmă nu i-ar fi fost propice, de vreme ce ea figurează printre cele trei care constituiau așa-numitul trivium
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu o ritmicitate „ardelenească”, volum după volum, rămânând constant și în exprimarea prin operă a crezului artistic. De la cartea de debut până la Turmele albe, zăpezile (1993), autorul nu-și schimbă în mod esențial registrul poetic și nici temele predilecte, perspectiva social-istorică modelându-se însă de-a lungul timpului, iar versurile-manifest, conjuncturale, rudimentare fiind abandonate în favoarea unei atitudini mai echilibrate. I. rămâne fidel aceluiași „dulce stil clasic”, chiar dacă unele „libertăți lingvistice” anunțau din etapă în etapă o anume primenire poetică. Adept al
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
laic, credința a fost marginalizată de raționalism, spiritualismului creștin i s-a substituit materialismul ateu. Creștinismul e subminat chiar din interior: prin punerea în discuție de către protestantism a dogmelor, principiile evanghelice sunt „dezdumnezeite”. Spiritul Renașterii a deschis și calea mutațiilor social-istorice. În el își are sursa Revoluția Franceză, din care, în secolul al XIX-lea, s-a aprins revoluția bolșevică. Bolșevismul, în înțelegerea neomedievaliștilor, este satanism. Duhul satanic poate fi, după ei, exorcizat doar prin înapoierea la „adevărata” renaștere, care ar
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
Ovidiu Pecican ne oferă astăzi spre discuție conceptul de „loc al memoriei”. Vă propun să Încercăm să identificăm În ce măsură el oferă atât istoricilor, cât și altor cercetători, din alte domenii și discipline, o metodă de abordare a imaginarului, a imaginarului social-istoric, o metodă care să se Încadreze În panoplia mai largă a abordărilor și hermeneuticilor pe care Încercăm să le definim În cadrul Centrului. Aș Începe eu această discuție (dacă Îmi permiteți să-mi asum rolul de spărgător de gheață) cu câteva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Al. Beldiman. Spiritul critic este ilustrat prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre mitropolitul Iacob Stamati scris de Mihail Kogălniceanu sau prin studiul social-istoric al acestuia, Sclăvie, vecinătate și boieresc, ca și prin multe dintre paginile lui V. Alecsandri (Un salon din Iași) și C. Negruzzi (Ochire retrospectivă și Istoria unei plăcinte). R.l. duce, de asemenea, înaintea Junimii, o adevărată campanie împotriva exagerărilor latiniste
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
în presa cotidiană nu își găseau locul decât evenimentele oficiale, raportările de plan și adeziunile, materialul adunat de S. oferea publicului, în volume atribuite genului proxim al „romanelor” ori al culegerilor de „nuvele”, mărturii edificatoare asupra unor controverse de ordin social-istoric, acte de arhivă menite să completeze și să ordoneze informațiile referitoare la evenimente politice importante, chiar dacă uneori cu un evident caracter tezist, precum asasinarea lui Nicolae Iorga ori așa-zisa activitate a Partidului Comunist Român în anii celui de-al
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
personalității și mediul ambiant, În care trăiește individul”. Comportamentul uman se caracterizează prin coeficientul cel mai Înalt de complexitate atât În ceea ce privește nivelele de integrare neurofiziologice, cât și formele de manifestare. Trăsătura distinctivă a comportamentului uman este dată de condiționarea sa social-istorică, fiind analizat și evaluat pe baza criteriilor adaptării și integrării individului În viața socială. Comportamentul deviant este cel care se abate de la normele acreditate În cadrul unui sistem social mergând până la conflict cu valorile culturale. Reprezentând o abatere de la anumite valori
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
și literatura italiană, luându-și licența în 1959, cu o teză despre revista italiană „Il conciliatore”. Redactor la Editura Tineretului (1960-1964), ulterior la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1964-1990), conduce, mai mulți ani, cu competență și cu realizări notabile în pofida contextului social-istoric potrivnic, „Revista română”, mensual cultural cu versiuni în franceză, engleză, germană și rusă. În 1968-1969 ține, în calitate de cadru didactic asociat (asistent), cursuri și seminarii de istoria prozei italiene în secolul al XX-lea, istoria filosofiei italiene, în cadrul Catedrei de limba
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
la o hiperadaptare, extrem de rapidă și de profundă. Această obligativitate o întâlnim în momentele cheie ale evoluției psihosociale, reprezentate prin crizele de dezvoltare și progres, cu o suprasolicitare maximă și de scurtă durată, de readaptare a indivizilor la noile condiții social-istorice de viață. H. Schulze consideră aceste momente critice ca reprezentând punctul de descărcare critică în evoluția societății. În aceste momente se poate produce fie progresul societății, fie prăbușirea completă a sistemului. Astfel, H. Schulze remarcă, în ceea ce privește dinamica stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
istorică” a sănătății și a bolii notăm o largă paletă de „factori modelatori” care acționează direct sau indirect atât asupra individului, cât și a comunităților social-umane. Ei sunt reprezentați prin următoarele: - stilul de viață potrivit nevoilor și nivelului de dezvoltare social-istoric; - influența valorilor modelului socio-cultural în formarea personalității; - modelul de gândire, atitudinea față de lume și viață (Weltanschauung); - condițiile istorice ale formelor sociale (instituții, legi, nivel de dezvoltare și progres social sau stări de criză); - migrațiile populaționale; - formele de comunicare, circulația informațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se „fac” și nici nu se „aplică” în mod rigid și automat, ca niște „șabloane”, ci forma, conținutul și durata lor de acțiune sunt determinate și aplicate în raport cu „nevoile comunitare”, iar acestea, la rândul lor, sunt dictate de natura schimbărilor social-istorice, economice, politice, cultural-morale și religioase. 2. Schimbările sociale Evoluția vieții în cetate, a vieții sociale a comunităților umane, presupune frecvente schimbări. Ea este caracterizată prin perioade de progres, de regres sau de stagnare. Istoria socială a oricărei comunități umane ne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală, pentru a putea fi acceptate și integrate social și uman, trebuie să aibă o semnificație valorică pozitivă. Ele trebuie să corespundă unor „nevoi” și „cerințe” ale societății și ale comunităților umane, constituind o stare firească de fapt datorată evoluției social-istorice a cetății. f) Trebuie evitată, în aceste situații de schimbări sociale, care pot avea uneori un caracter de „criză socială” (politică, economică, psihologică, culturală, moral-religioasă etc.), acțiunea unor „modele negative” care cultivă „antivalori” sau „valori străine” comunității umane respective, diferite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toate aspectele sale. În această privință, măsurile de psihoprofilaxie trebuie combinate cu educația individului. Trebuie restructurate „modelele de educație” și regândite „obiectivele” pe care le urmărește educația ca formare a persoanelor. Este absolut clar că nu putem acționa asupra schimbărilor social-istorice, politico-economice, cultural-morale și spirituale. Din acest motiv, acțiunea trebuie orientată în direcția unei educații care să faciliteze „adaptarea oamenilor” la „noile condiții/schimbările” din societate. Conflictele de mentalități dintre „trecut și prezent” trebuie înțeles ca un proces de schimbare și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale face ca atât sănătatea mintală, cât și boala psihică să îmbrace aspecte formale variate ca manifestare, extindere, intensitate și durată de la o epocă istorică la alta. În mod egal, și acțiunea de igienă mintală se va adapta la „condițiile social-istorice” ale comunităților umane. Aceste aspecte particulare le vom analiza în capitolele următoare. Capitolul 21 Sistemul de presiune socială și sănătatea mintală a maselor 1. Cadrul general al problemei Un aspect important specific vieții moderne îl reprezintă totalitatea modalităților de acțiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]