KorAP: Find »[drukola/base=societar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...10 >

231 matches

Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575

Fourier (ndemna ca (n componența primului roi să nu intre copii mici, pentru a nu greva dezvoltarea gospodăriei prin dispersarea eforturilor celorlalți, la Scăieni copiii au fost prezenți (ncă de la (nceput. Ideile pe care se sprijineau inițiatorii (n atragerea viitorilor societari țineau cu precădere de latura spirituală, dar nu lipsea nici dimensiunea materială. Astfel, "viitorii coloniști erau invitați să devină membrii unei asociații de muncă ș( trai (n comun, fără precedent, unde vor trăi o viață nouă (n prosperitate, demnitate ș

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
nu lipsea nici dimensiunea materială. Astfel, "viitorii coloniști erau invitați să devină membrii unei asociații de muncă ș( trai (n comun, fără precedent, unde vor trăi o viață nouă (n prosperitate, demnitate ș( libertate deplină" (Cojocaru, Ornea, 1966: 70). Sistemul societar era prezentat ca o adevărată oază a bunăstării ș( fraternității (ntr-o mare de nedreptate socială ș( de ignoranță. Pentru o mai bună (nțelegere a sistemului preconizat, vom prezenta succint semnificația principalelor elemente implicate (ntr-un astfel de proiect, așa cum apar ele

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
cu propria teorie a pasiunilor, consider(nd că (ntr-o astfel de cuprindere reușea să grupeze (ntreaga tipologie caracterială. Principala (ndeletnicire trebuia să fie agricultura, ocupație pe care majoritatea oamenilor o poate practica. Capitalul urma a se constitui din achiziționarea de către societari a uneia sau mai multor acțiuni ce dădeau dreptul corespunzător la o parte a venitului obținut. Configurația ș( dispunerea clădirilor (n cadrul falansterului erau clar stabilite, orice (ncălcare a proiectului fiind considerată (n măsură să pericliteze succesul proiectului. Importanța acordată

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
privința falansterului. Meticulozitatea ș( grija excesivă pentru detalii a maestrului se vădește cu prisosință ș( (n cazul indicațiilor referitoare la construcția acestuia. Cum realizarea unui falanster după prescripțiile mentorului necesita o construcție nouă ș( reclama prin urmare fonduri de care societarii nu dispuneau, ei s-au mulțumit cu conacul aflat pe moșia Scăieni, (ncerc(nd (nsă să facă rost de planul falansterului lui Fourier (n speranța că, (n timp, vor reuși să realizeze construcția. Este interesant că (n realizarea proiectului, pe

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
planul falansterului lui Fourier (n speranța că, (n timp, vor reuși să realizeze construcția. Este interesant că (n realizarea proiectului, pe moșia Scăieni s-a ajuns la coexistența a două sisteme economice. Alături de exploatarea (n comun a terenului arendat de societarii ce locuiau la conac, mai exista ș( o serie de gospodării individuale ale clăcașilor din zonă, care lucrau păm(ntul conform obiceiului timpului plătind o dijmă ș( efectu(nd zilele de clacă. Nu mai puțin relevantă este ș( modalitatea (n

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
t să asigure un program de lucru de 8 ore care, alături de rotația activităților (ndeplinite de fiecare, să conducă la transformarea muncii din corvoadă (n activitate atractivă. "Un regim de muncă rațional ș( variat (n funcție de (nclinația ș( pregătirea fiecărui societar, siguranța față de ziua de m(ine erau condiții importante care, (ndeplinite, trebuiau să pună bazele unui nou sistem de muncă ș( organizare economică" (Cojocaru, Ornea, 1966: 134). Ca (n orice sistem de factură comunistă, o atenție deosebită era acordată repartiției

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
repartiției bunurilor ș( beneficiilor. Ideea asigurării unui trai decent pentru toți era (nsoțită de principiul repartiției proporționale (n funcție de niște rapoarte bizare: după munca depusă (5/12), după talentul fiecăruia (3/12) ș( după aportul de capital (4/12). Fiecărui societar i se scădeau cheltuielile pentru casă, hrană ș( (mbrăcăminte. Deși hrana era preparată ș( servită (n comun, funcție de posibilitățile fiecăruia se putea opta pentru meniuri diferite. Cu toată avangarda ideilor referitoare la respectul datorat fiecărei persoane, libertatea individuală era interpretată

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
total, av(nd inițiativa unui nou proiect ce nu s-a materializat. (n 1841 Diamant (nainta Consiliului administrativ al Moldovei un memoriu (n care se sprijinea un proiect de instaurare (n Principatele rom(ne a unei organizari sociale de tip societar. Titlul acestuia era: M(moire sur un moyen de faire cesser la vie vagabonde et immorale des boh(miens de l'Etat, de les (tablir facilement sur des terres de l'Etat, des monastères, et des boyards, d'am(liorer

Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558

interpretări memorabile: rolul titular din Danton de Camil Petrescu, în piesele Profesionistul, Azilul de noapte ș.a., precum și în filme ca Prea mic pentru un război atât de mare, Puterea și adevărul, Actorul și sălbaticii, Cursa, Înghițitorul de săbii ș.a. Este societar de onoare al Teatrului Național din București, profesor la Universitatea de Teatru și Film din București (din 1985), doctor în arte (cu teza Teatrul radiofonic. Convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creației). Între ianuarie 1993 și martie 1994, a

ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316

își alcătuiește, cu Mihail Mateescu și Nicolae Hagiescu, o formație proprie. La Iași, unde pleacă în 1875, interpretarea lui va fi apreciată de Mihai Eminescu. În 1878 își face debutul la Teatrul Național din București, în stagiunea 1881-1882 fiind înaintat societar clasa I. Beneficiar al unei burse, în 1878 fusese trimis, împreună cu Aristizza Romanescu, la Paris, pentru studii. Întors acasă, este numit, în locul defunctului Mihail Pascaly, director de scenă. Plecând mai târziu de la Teatrul Național, își înjghebează o trupă, cu care

MANOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108

urma pe Grigore Manolescu. Angajat la Teatrul Național din București, frecventează concomitent, din 1885, Conservatorul de Artă Dramatică. Numele de Leonida nu a fost pe placul profesorului său, Ștefan Vellescu, care îl preschimbă în Leonescu. În 1897 L. este înaintat societar al Teatrului Național. Adept al manierei romantice, cu gesturi largi și o rostire afectată, avea să renunțe spre sfârșitul carierei la acest mod nenatural de a juca. Actor de forță, cu o statură impunătoare și un temperament impetuos, modelul său

LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
Corola-publishinghouse/Science/287877_a_289206

După plecarea lui Matei Millo la București (în stagiunea 1852-1853), răsfățatul scenei moldovenești devine L., care de câteva ori (în intervalul 1855-1871) ia conducerea teatrului, asigurând și direcția de scenă la unele spectacole. După înființarea Societății Dramatice, figurează între primii societari clasa I (1879). Aflat la început sub înrâurirea lui Matei Millo, L. își conturează treptat un mod propriu de interpretare, un stil burlesc, șarjat, din specia comicului naiv. A jucat în toate comediile și vodevilurile lui V. Alecsandri, fiind, printre

LUCHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287877_a_289206]
Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101

statutul societății, a fost ales comitetul și s-a schițat un plan de activitate, scopul S.S.R. fiind detaliat astfel: apărarea drepturilor și intereselor morale și materiale ale scriitorilor, sprijinirea prin împrumut a scriitorilor asociați, ajutorarea văduvelor și copiilor orfani ai societarilor, precum și a scriitorilor tineri și de talent. S-au stabilit felul membrilor - activi, de onoare și donatori - și condițiile de admitere. În cazul membrilor activi, se preciza că sunt necesare actul de naționalitate română, lista operelor, aderarea la statute. (Cea

SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
Deputaților și la 22 februarie 1912 în Senat și publicată la 22 martie 1912. Se îndeplineau astfel formele cerute pentru primirea donațiilor și a subvențiilor. Prima subvenție, acordată de ministrul C. C. Arion, de 3 000 de lei, a fost împărțită societarilor. S-a tipărit acum și „Almanahul Societății Scriitorilor Români” (pe 1912 și 1913), nu însă și buletinul proiectat. Până la intrarea României în războiul mondial, deși nu e scutită de unele convulsii, S.S.R. se consolidează. În urma adunării generale din noiembrie 1912

SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
scriitorilor „care se vor fi dovedit că au colaborat cu gazetele vrăjmașe” (în timpul ocupației germane a capitalei), însă măsura nu a fost pusă în practică, de vreme ce ulterior cei în cauză (Tudor Arghezi, Gala Galaction, Dem. Theodorescu ș.a.) figurează pe lista societarilor. Unirea are ca efect o creștere masivă a numărului de membri ai S.S.R. Președintele Corneliu Moldovanu (1921-1923) chiar declară că a urmărit „atragerea tuturor scriitorilor români” în societate. La începutul celui de-al doilea mandat al său figurau două sute douăzeci

SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075

morale și materiale ale autorilor dramatici români; b) ajutorarea morală și materială a membrilor societății; c) acordarea de ajutoare și pensiuni văduvelor și orfanilor membrilor defuncți și d) încurajarea scriitorilor cu talent de teatru, cari nu sunt membri ai societății”. Societarii se împart în activi, de onoare și donatori, pentru cea dintâi categorie fixându-se condiții de admitere speciale: erau primiți „autori de piese în cel puțin trei acte, jucate de cel puțin cincisprezece ori pe scena Teatrului Național din București

SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806

X.1935, București), traducător. Încă elev la „Sf. Sava”, N. se înscrie la Conservator (1876). După o scurtă ucenicie în trupa lui Mihail Pascaly, în 1877, remarcat de Ion Ghica, este primit în Societatea Dramatică. Din 1885 va fi înaintat societar clasa I la Teatrul Național din București, iar în 1889 preia funcția de director de scenă, din care îl îndepărtează Al. Davila. S-a iscat un conflict, în urma căruia N. își dă demisia, dar în 1907 el va reveni în

NOTTARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806]
S-a iscat un conflict, în urma căruia N. își dă demisia, dar în 1907 el va reveni în trupa Naționalului. Din 1893, vreme de treizeci și trei de ani, activează ca profesor la Conservatorul de Muzică și Declamație. În 1927 este declarat societar de onoare, iar după câțiva ani - societar pe viață al Teatrului Național. A avut un fiu, Constantin C. Nottara, compozitor. De la o manieră grandilocventă, cu gesticulație fastuoasă, actorul N., impresionând mereu prin măștile pe care și le compune, prin maiestatea

NOTTARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806]
N. își dă demisia, dar în 1907 el va reveni în trupa Naționalului. Din 1893, vreme de treizeci și trei de ani, activează ca profesor la Conservatorul de Muzică și Declamație. În 1927 este declarat societar de onoare, iar după câțiva ani - societar pe viață al Teatrului Național. A avut un fiu, Constantin C. Nottara, compozitor. De la o manieră grandilocventă, cu gesticulație fastuoasă, actorul N., impresionând mereu prin măștile pe care și le compune, prin maiestatea ținutei și rostirea cantabilă, plină de virtuozități

NOTTARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806]
Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475

chiar și de neprieteni, cum erau atunci Costache Caragiali și Mihail Pascaly, de care actorul moldovean a fost despărțit prin grave disensiuni. Inițiază, în 1871, Trupa artiștilor asociați, iar în 1874, o formație analoagă, Artiștii asociați. În 1877 devine prim-societar al Societății Dramatice a Teatrului Național din București, unde va îndeplini și funcția de director de scenă. În ultimii ani de viață, slăbit și bolnav, face scurte călătorii în străinătate, la Napoli (1891) și Nisa (1895-1896). Aici se apucă să

MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420

orașului Ploiești, organizează în acest oraș, din toamna lui 1871, o stagiune, avându-l acum printre membrii echipei și pe I. D. Ionescu. În luna iulie a anului 1877 cere să fie primit, ca unul ce slujise scena încă din 1845, societar al Teatrului Național, însă demersul rămâne fără rezultat. În timpul războiului din 1877-1878, pe vară, își alcătuiește o trupă cu care dă spectacole la Podul Mogoșoaiei. Actorul boem, de remarcabil talent, interpret de roluri în comedii și vodeviluri, se săvârșește din

CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082

bună, probabil scrisă „pe loc,” cu ocazia vreunei sindrofii și numai pentru uzul personal al Nataliei șutzu (așa cum se pra ctica și „înscrierea” în albumele domnișoarelor) „obiectul” versurilor f iind, în cadrul general al Moldovei, farmecul feminin.” Liviu Papuc (Din volumul „Societari junimiști în documente” , ediția a II‐ a revăzută și adăugită, „Convorbiri literare”, 2008,p.326,328) MOLDOVA Omagiu Doamnei Natalia Sutzo Între Dunărea bătrână și‐ntre Muntele Carpat Este patria română, Cu‐al ei soare fermecat. Ea se‐ntinde pân

Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302

Asemenea instituții au luat ființă în multe comune și purtau nume seducătoare pentru săteni precum „Belșugul”, „Zorile”, „Izvorul”, „Isvorul Bogăției” etc. și erau considerate societăți comerciale. Aveau drept scop acordarea de credite în condiții avantajoase pentru țărani, membri sau nemembri societari. Băncile populare își desfășurau activitatea sub îndrumarea și controlul unui organism național numit Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești. În comuna Umbrărești a fost înființată o instituție cooperatistă de acest fel spre sfârșitul anului 1904, pe data de 29 noiembrie

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
organului de conducere, ci, pe 13 ianuarie 1905, la Tecuci, „în pretoriul acestei judecătorii s-au prezentat d-lor preotul Vasile Hâncu și Vasile Gâțulescu, personal cunoscuți de noi”, I. Stamate, judecător, și Șt. Popovici, grefier. Între timp, numărul membrilor societari a crescut. Se desprinde acest lucru din existența unor documente emise de bancă sub titlul de libret, tipărite și înmânate membrilor băncii. În ele găsim întreaga documentație privitoare începutului „Băncii populare «Frăția» din comuna Umbrărești județul Tecuciu”. Deținem acum asemenea

Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION (2012) [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Tutova), P.G. Savin (Jorăști‐ Covurlui), P. Ștefănescu (Dobromir‐ Constanța), A. Tenea (Adam‐ Tutova), C. Teodorescu (Roman), I. Teodorescu (Broșteni‐Suceava), Șt. Șt. Tuțescu (Balota‐Dolj), G. Tutoveanu (Bârlad), I. Zotta (Dorna‐Suceava), Pr. Gh. Ghioldum (Bacău), la care se adăugau societarii : AT.C. Blendea (Vladimir‐Gorj), N.I.Munteanu (Chilia Veche‐Tulcea), A. 350 Negoescu (Bârlad), C. Patriche (Zorleni‐ Tutova), N. Stoleriu (Baia‐ Suceava), D. Vasiliu‐ Bacău (Bârlad). Ei -și nu numai - au fost și autori de texte în revista care apărea

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]