171 matches
-
starea emoțională a elevului În momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punctul de vedere al calității prestației sale. În literatura de specialitate Întâlnim mai multe tipuri de evaluare: • după domeniu: - evaluarea În domeniul psihomotor (capacități, aptitudini, deprinderi); - evaluarea În domeniul socioafectiv (atitudini); - evaluarea În domeniul cognitiv (cunoștințe); • după obiectul evaluării: - evaluarea procesului de Învățare (atât a achizițiilor, cât și a procesului În sine); - evaluarea performanțelor (realizată individual, În grup sau de către grup); - evaluarea a ceea ce s-a Învățat În școală sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
seama de: - tipul și gradul de deficiență; - tipul și forma de Învățământ În care acesta este școlarizat. Pentru utilizarea și aplicarea setului de instrumente de evaluare/expertizare, trebuie Îndeplinite următoarele condiții: - proba să se desfășoare Într-un cadru psihoeducațional și socioafectiv adecvat; - setul de instrumente să fie aplicat numai de către specialiști În domeniu: psihologi școlari, psihopedagogi, psihodiagnosticieni, psihologi-consilieri, pedagogi, care au lucrat sau lucrează În Învățământ (de regulă, În forme speciale de educație sau cu elevi care au cerințe speciale); - diagnosticul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ei, prin dezvoltarea unui parteneriat educațional cu anumite categorii de specialiști, cu familiile sau cu anumite instituții din comunitate. În general, cele mai utile metode și tehnici de sprijinire a Învățării elevilor cu cerințe educaționale speciale sunt: asigurarea unui confort socioafectiv favorabil Învățării, Învățarea În perechi, echipa sau cuplul de profesori În predare, Învățarea de la copil la copil, colaborarea Între elevi În cadrul activităților de predare-Învățare, părinții ca parteneri În Învățare, comunicarea cu alți specialiști din afara școlii, implicarea unor structuri sau instituții
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
în studierea socioumanului au grade diferite de aprehensiune a lui. Cazurile elocvente în acest sens sunt scriitorii, dar nu numai; un inginer cu o bogată experiență și o largă deschidere culturală poate fi, de pildă, un adevărat expert al climatului socioafectiv din secția sau întreprinderea în care lucrează sau al problemelor muncitorești, în general. Dacă, pe lângă cunoștințele provenite din experiența de viață nemijlocită - ceea ce ar constitui simțul comun de prima mână -, un astfel de inginer sau alt specialist utilizează în analizele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se manifestă În contextul relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Dacă privim problema din perspectiva psihologiei de grup, trebuie să urmărim stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi, stadiul coeziunii socioafective care influențează dinamica grupului, stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața și activitatea grupului. În viața grupurilor sociale și școlare există și momente de disfuncționalitate care
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
solicitată și controlată de cel cu statut superior în ierarhia organizației. Relațiile pe verticală sunt relații de putere. Relațiile comunicative, interperceptive și simpatetice După natura și conținutul lor, relațiile interpersonale pot fi relații intercomuncative, relații intercognitive și relații afinitare, preferențiale, socioafective. Relațiile intercomunicative se referă la schimbul de mesaje dintre indivizi și au ca principal instrument de codificare și de transmitere a informației mijoacele lingvistice. Se adaugă și aspectele nonverbale care însoțesc întotdeauna interacțiunile interpersonale. Relațiile intercomunicative se manifestă sub forma
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de alegeri, respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau indicele integrării socioafective a individului dat (Golu, P., p. 291). Desigur, din punct de vedere simpatetic-preferențial, situația este mult mai complexă și mai nuanțată. Bunăoară, "A nutrește afecțiune față de B, îl simpatizează pe C, îl preferă pe D, simte atașament față de E, este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
În partea de jos a sociomatricei. El reflectă măsura În care elevul este acceptat de către grup sau puterea de atrație asupra celorlalți. După modul În care se distribuie simpatiile În cadrul grupului se poate aprecia atât statutul preferențial cât și climatul socioafectiv din grupul respectiv. Acest indice surprinde atitudinea grupului față de individ. 4.Indicele de intensitate a antipatiei grupului față de individ (notat I.a(g folosește ca bază de calcul valoarea numerică a respingerilor primite de către fiecare elev și exprimă forța cu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
poate evidenția elevul cel mai popular, cei respinși sau cei izolați. Cu cât un elev a primit mai multe alegeri, cu atât e plasat mai spre centrul cercului. Dacă nu a primit nici o alegere, el se plasează la "periferia" vieții socioafective a grupului. Există două categorii de sociograme - individuale și colective (Anexa 5. Sociogramele individuale indică poziția În grup a fiecărui elev. O astfel de sociogramă se Întocmește În felul următor: notăm numărul de ordine al elevului Într-un cerc mic
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
ce pot fi consultate pentru anumite teme, structuri ale unor portofolii tematice; - Interviuri cu copii; - Observații asupra comportamentului elevilor și comportamentului În grupurile cooperative; - Chestionare adresate copiilor pentru a surprinde aspecte particulare ale grupului ce scapă, de regulă, observației (structura socioafectivă a grupului, cultura clasei, percepțiile elevilor asupra cadrului didactic, sursele de tensiune În grup, etc.; - fotografii, Înregistrări audio- video; Pentru monitorizarea comportamentelor elevilor În timpul Învățării prin cooperare, educatorul trebuie să parcurgă patru etape: 1. stabilirea unor grile/ liste de observare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de valoare în raport cu rezultatele măsurării. Aprecierea este o operație mult mai complicată, întrucât ea antrenează palierele valorizante ale profesorilor interiorizate în urma unei experiențe didactice, dar luând în considerație și o serie de cadraje circumstanțiale (cine este evaluat, care este statutul socioafectiv al elevului, ce predeterminări au antrenat achizițiile prezente, care este finalitatea evaluării, limitări ale tehnicii evaluative, constrângeri temporale etc.). În orice caz, personalitatea profesorului „colorează” într-un grad mai mare natura concluziilor și ratificărilor avansate. Decizia se consumă în luarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sistemului de instruire (accentul se pune pe sistemul în care se desfășoară educația); - evaluarea performanțelor (materializate în cunoștințe, atitudini, valori, conduite); - evaluarea achizițiilor realizate în afara școlii. 6. După domeniul psihocomportamental: - evaluarea în domeniul psihomotor (capacități, aptitudini, deprinderi); - evaluarea în domeniul socioafectiv (atitudini, sentimente, credințe); - evaluarea în domeniul cognitiv (cunoștințe). 7. După rigurozitatea exprimării rezultatelor evaluării: - evaluarea cantitativă (rezulatele sunt exprimate cifric, exact); - evaluarea calitativă (rezultatele se exprimă prin opinii, păreri, deziderate etc.). 8. După acuratețea instrumentelor utilizate în evaluare: - evaluarea obiectivă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
corelație Pearson între scorurile fiecărei grupări de interacțiuni informațional-comunicaționale (solidaritate/destindere/aprobare, emitere de opinii/sugestii/informații; solicitare de opinii/sugestii/informații; dezaprobare/tensiune/antagonism) și scorurile care redau situația adaptării. Au fost consemnate corelații nesemnificative cu interacțiunile din domeniul socioafectiv al grupului: - pentru relația adaptare (m=41.10, ab.std.=5.63) - solidaritate/destindere/aprobare (m=3.82, ab.std.=2.34): r=0.092, sig.2-tailed=0.541; - pentru relația adaptare (m=41.10, ab.std.=5.63) - dezaprobare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ci numai cele de emitere și solicitare de opinii/sugestii/informații. Faptul că numai comportamentele din domeniul tematic al interacțiunilor grupului se asociază cu adaptarea ne face să ne formulăm următoarea întrebare: dacă adaptarea are o dimensiune motivațional-afectivă, atunci componenta socioafectivă a interacțiunilor grupului de ce nu corelează cu adaptarea? Răspunsul este că acele comportamentele din domeniul tematic al interacțiunilor presupun oricum o participare emoțională din partea subiecților, iar pe de altă parte, manifestarea doar a comportamentelor din domeniul socioafectiv necorelate cu celelalte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
motivațional-afectivă, atunci componenta socioafectivă a interacțiunilor grupului de ce nu corelează cu adaptarea? Răspunsul este că acele comportamentele din domeniul tematic al interacțiunilor presupun oricum o participare emoțională din partea subiecților, iar pe de altă parte, manifestarea doar a comportamentelor din domeniul socioafectiv necorelate cu celelalte nu este în măsură să sporească gradul de adaptare a studenților la sarcinile, condițiile mediului academic. În consecință, nici măsurile ameliorative nu se pot rezuma la aceste coordonate. Nu vom spori adaptarea studenților cerându-le să se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Comportamentul în predare al cadrelor didactice - deschidere spre managementul personalului; abordările metodologice, organizarea învățării, inclusiv utilizarea învățării pe microgrupuri, sunt aspecte ce țin în mai mare măsură de profesor 1. De asemenea, proiectarea lecției, comportamentul său concret la clasă, relația socioafectivă cu elevii, utilizarea concretă a timpului destinat formal învățării, evaluarea de tip docimologic sunt determinate în cea mai mare măsură de stilul didactic al profesorului. Acest comportament profesional, marcat de trăsăturile de personalitate (care poate fi modelat în funcție de situație, la
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
subiective. Este vorba de ”volumul și calitatea solicitărilor, de gradul de organizare a sarcinilor didactice, de tehnicile utilizate în asimilarea și transferul noilor cunoștințe, de capacitatea de muncă a elevului, de motivația activității de învățare, de stilul cognitiv și parametrii socioafectivi ai relației profesori-elevi”. Evaluarea nivelului optim atins de un elev în cadrul unui sistem de învățământ ar părea limitată dacă am omite din analiză tipologia modelelor și nivelurilor de integrare socioprofesională a elevului. Locul de întâlnire a acestor niveluri îl
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de Jean-Claude Abric)219: "Empatia poate fi privită atât ca o calitate, ca o aptitudine, cât și ca voință, fiind probabil componenta cea mai dificil de pus în aplicare. Ea presupune hotărârea și capacitatea de a-ți controla propriile reacții socioafective, devenind astfel disponibil pentru celălalt, și constă în a te scufunda în lumea subiectivă a celuilalt, pentru a încerca să-l înțelegi din interior, în a vedea situația cu ochii celuilalt. Nu este necesar să te pui în locul acestuia, ci
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
natura obiectivelor educaționale prioritare, cu corespondență într-o structură dominantă a psihismului uman, se pot stabili variate clasificări ale tipurilor/ formelor învățării. Cea mai utilizată, acceptată și examinată taxonomie este cea care distinge între învățarea cognitivă, învățarea motrică și cea socioafectivă (vezi taxonomiile educaționale Bloom, 1956, 1976; Potolea, 1989). • După natura conținutului dominant, vom înregistra tot atâtea tipuri/forme ale învățării câte posibile conținuturi disciplinare (academice) putem distinge. Vom avea astfel învățarea conținuturilor: matematicii, fizicii, chimiei, biologiei, geografiei, istoriei, filozofiei, literaturii
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
instituție de Învățământ specialșcoala specială pentru hipoacuzicile oferă elevilor posibilitatea dezvoltării personale În vederea integrării școlare și socioculturale optime prin planuricadru, programe școlare și programe de intervenție personalizată concepute În concordanță cu specificul deficienței elevilor, cu nivelul dezvoltării psiho individuale și socioafective a acestora. Acestea se defășoară Într-un cadru instituționalizat, formal, dar familiar acestora și apropiat sufletului lor prin faptul că toți elevii au același tip de deficiență. Ei devin conștienți de faptul că nu sunt singuri, că mai există copii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
să se simtă prețuit, acceptat, apărat uneori de consecințele propriilor greșeli, un mediu care săi dezvolte încrederea în sine și abilitățile de a comunica. De o deosebită importanță este cultivarea relației afective pozitive, realizarea în școală a unui climat psihopedagogic socioafectiv destresant în măsură să stimuleze dezvoltarea personalității și satisfacerea trebuințelor de autorealizare a elevilor prin dezvoltarea motivației pentru școală și pentru învățătură. Esențială rămâne implicarea responsabilă a profesorului în realizarea acestor cerințe, atât ca factor cu acțiune directă asupra elevului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
au succedat, care din ele au fost "dilatate" sau "comprimate". Problematica debutului școlar a generat vii dispute între cadrele didactice. Unele dintre ele consideră că important pentru pregătirea școlară este aspectul cognitiv în exclusivitate; altele au pus accent pe aspectele socioafective în mod special, pornind de la ideea că un copil care are un bagaj de cunoștințe mai puțin solid și care e maturizat socio-afectiv va păși în clasa I cu mai mari șanse de reușită decât unul care a acumulat foarte
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cu strictețe. în cadrul mediului școlar, instrucția și educația se împletesc în mod armonios, într-un mod gradat, își dirijează acțiunile spre un scop comun. Educația părinților apare ca o dimensiune a educației permanente și desigur, a educației adulților. Modelarea comportamentului socioafectiv al copiilor de vârstă școlară constituie un aspect esențial al activităților educative realizate în școală, dar reprezintă și o preocupare constantă a educației pe care părinții o fac copiilor. Colaborarea școală - familie Problematica educației este abordată astăzi în strânsă legătură
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
aproape imposibil ca una și aceeași persoană să apară ca singura facilitatoare a tuturor situațiilor importante în vederea realizării scopurilor (se deschide astfel posibilitatea de a diferenția liderul formal de cel informal, liderul specialist al sarcinii de liderul specialist în problemele socioafective ale grupului); nu întotdeauna liderul este cel care influențează cel mai mult realizarea scopurilor grupului, ci poate fi vorba și de alți membri ai grupului - contribuția acestora este a unor lideri, chiar dacă ei nu sunt realmente lideri ai grupului (aceasta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]