67 matches
-
sur]. Este asociat] cu unele dintre cele mai grotești exager]ri morale și politice ale secolului trecut, cât și cu aberații filosofice uluitoare. Totuși, datorit] noilor dezvolt]ri ale teoriei bio-evoluționiste - în special, cele legate de comportamentul social (așa-numita sociobiologie) - exist] o senzație din ce in ce mai accentuat] potrivit c]reia inc] nu s-a spus ultimul cuvânt în acest domeniu. Voi începe cu o scurt] trecere în revist] a eticii evoluționiste tradiționale, „darwinismul social”, dup] care m] voi opri asupra tendințelor actuale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a obtine concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este imposibil să constituim grupuri permanente, numai dacă luăm în calcul anumiți strămoși; în plus, motive legate de locuință, alegeri individuale sau evenimente particulare vin să restrângă posibilitățile. O polemică foarte veche durează și astăzi între partizanii unui determinism biologic (sociobiologi, psihologi evoluționiști) și partizanii unui determinism cultural. Mai recent, caracterul parțial al multor studii clasice asupra rudeniei în materie de gen (gender) a fost subliniat, deoarece aceste studii cercetează, în mod incontestabil, plecând de la un individ de referință masculin. Astăzi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
realității (ceea ce diferențiază nemijlocit cele două sexe) și cel al reprezentării ei (ansamblul sterotipiilor de gen). Lucrarea menționată are și meritul de a părăsi registrul strict descriptiv, semnalînd și cauzele nonechivalențelor între rolurile de bărbat și femeie (parcurgînd îndeosebi abordarea sociobiologiei, dar și teoriile socializării, precum și cele ale "puterii contextului"), precum și consecințele sociale și psihologice ale asimetriilor de rol (îndeosebi discriminările generate de aceste grile de așteptare reciproce diferite). De referință prin amploarea sa la nivel mondial (s-au cules informații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ȘTIINȚIFIC - DIRECTOR ȘTIINȚIFIC - DEPARTAMENTUL BIOCHIMIE ANALITICĂ - DEPARTAMENTUL TRANSFER INFORMAȚIE GENETICĂ ȘI DEZVOLTARE - DEPARTAMENTUL INTERACȚIUNEA VIULUI CU MEDIUL - DEPARTAMENTUL REPRODUCERE ȘI DEZVOLTARE ONTOGENETICA - COMPARTIMENTUL STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA ȘI PRELUCRARE DE IMAGINI - BIROU CONSILIERI - DIRECTOR TEHNIC - DEPARTAMENTUL ELABORARE, EXPERIMENTARE ȘI REALIZARE PRODUSE - DEPARTAMENTUL SOCIOBIOLOGIE, MANAGEMENT, MARKETING - DEPARTAMENTUL INFORMAȚIONAL - LABORATORUL TESTARE, CONTROL ȘI AVIZARE PRODUSE - COMPARTIMENTUL TEHNIC - CONTABIL-ȘEF - SERVICIUL ECONOMIC-ADMINISTRATIV - DIRECTOR FILIALA - INSTITUTUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE CLUJ-NAPOCA - DIRECTOR FILIALA - INSTITUTUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE IAȘI - ȘEF FILIALA - CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE, GEOGRAFICE ȘI GEOLOGICE "STEJARUL
HOTĂRÎRE Nr. 1.317 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116432_a_117761]
-
Valenzeno, Laura, Alibali, Martha W., Klatzky, Roberta, Teachers gestures facilitate students learning: A lesson in symmetry, Contemporary Educational Psychology 28, 187-204, 2003. Watzlawick, Paul, Helmick, Janet, Jackson, Don, Une logique de la communication, Editions du Seuil, Paris, 1972. Wilson, Edward O., Sociobiologia, traducere de L. Ulrich, Editura Trei, București (Sociobiology, The Belknap of Harvard University Press), 1975/2003. ***www.sciencedirect.com Indice de nume A Albu, Gabriel / 89-91, 94, 96, 121, 181 Alibali, W. Martha / 13, 184 Andersen, Peter / 28, 41, 52-53
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
p. 132. 45 Mihai Dinu, op. cit., 1997, pp. 198-199. 46 Irinäus Eibl-Eibesfeldt, Agresivitatea umană. Studiu etologic, traducere de V. Dem Zamfirescu, Editura Trei, București, 1984/1995, p. 91. 47 Peter Collett, op. cit., 2003/2005, p. 41. 48 Edward O. Wilson, Sociobiologia, traducere de L. Ulrich, Editura Trei, București, 1975/2003, pp. 169-177. 49 Edward O. Wilson, op. cit., 1975/2003, p. 279. 50 Daniel Goleman, Emotional Inteligence, Bantam Books, New York, 1995. 51 Desmond Morris, apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, op. cit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un loc important în ceea ce privește explicarea comportamentelor agresive din ultimii ani. Propusă de către Wilson (1975 citat de Pahlavan, 1987), această abordare sociobiologică a ridicat multiple controverse atât la nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și supraviețuirea genotipului. Această nevoie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când a existat un interes deosebit pentru studierea comportamentului prosocial. Aceste etape, în ordine cronologică, au inclus studii privind normele responsabilității și reciprocității, pentru ca ulterior
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tip social au caracteristici aparte, mult diferite de modul în care evoluează fenomenele biologice. În același timp trebuie să completăm afirmația spunând că nici acumulările de ordin cultural nu sunt unele de tip darwinist. Hayek argumentează că ,,...principala eroare a sociobiologiei contemporane este aceea de a presupune că limba, morala, legile și alt asemenea se transmit prin procese genetice, ca și cum ar fi produsele evoluției selective transmise prin învățătură imitativă"300. Nu, evident că nu poate fi vorba despre așa ceva, numai că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
populație - prion - procariot - profază - proiectul genomului uman - proteină - protista - protozoar - purină - radiobiologie - reflex - reproducere asexuată - reproducere - respirație - retrovirus - ribozom - rinichi - ritmul circadian - RMN - sămânță - sânge - schelet - selecție naturală - selecție - simbioză - sinapsă - sindrom Turner - sistem digestiv - sistem imunitar - sistem nervos - sistematică - sociobiologie - somn - speciație - specii - spermă - stomac - streptomicină - știința mediului - taxonomie - telofază - telomer - testicul - tumoră - turgescență - țesut - vaccin - vacuolă - venă - vertebră - vertebrat - viață - virus - virusologie - vitamină - xenobiologie - zoologie
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
cum nici filmele violente nu vor face dintr-o ființă normală un criminal în serie. Cauze proximale și cauze ultime Nivelele de acțiune diferite ale factorilor genetici de cei culturali pun în lumină un principiu fundamental al aproșului biologic al sociobiologiei și care consistă în a distinge cauzele proximale sau imediate de cele ultime sau indirecte (Alcock). Cauzele imediate, fie ele biologice sau culturale, sunt factorii care influențează direct asupra unui comportament, în timp ce cauzele ultime sunt factori care au constituit în
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
cum ființa umană creează supranatural indiferent de cultură, acest nivel de explicație ținând de cauze ultime. Același lucru în cazul altruismului: nimeni nu va contesta că această dispoziție poate fi încurajată sau reprimată de condițiile sociale și de către cultură, dar sociobiologia este aceea care explică cum un astfel de comportament aparent nerentabil a putut să fie totuși selecționat. Diferențele între femei și bărbați trebuie înțelese similar: mediul social, ca și cauză proximală, poate explica o parte (în general superficială) din diferențele
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
e valabil și în ce privește religia. Dar ce pierdem în iluzie ca urmare a studiilor sociobiologice recente, este compensat de un supliment de realism care nu poate fi decât benefic ansamblului societății. Principala concluzie care se degajă din analiza evoluționistă a sociobiologiei, este că dacă religia e un epifenomen al dispozițiilor noastre sociale și cognitive, nu putem spera că ea va dispare, fie asta de moarte bună sau provocată. Parafrazându-l pe Horațiu am putea spune " "Alungați supranaturalul (naturalul) pe geam, și
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
rezultate au condus la crearea sintezei moderne a teoriei darwiniene a evoluției, și anume teoria sintetică a evoluției. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, teoria geneticii populațiilor începe să fie aplicată în discipline de graniță nou apărute, sociobiologia și psihologia evoluționistă. În anii 1960, W. D. Hamilton și alții au elaborat noi metode legate de teoria jocului pentru a explica altruismul din cadrul grupurilor sociale de animale, mai ales în ceea ce privește perpetuarea speciei. Prin anii 1970, Stephen Jay Gould și
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
uman sunt mai degrabă consecințe nedorite sau colaterale ale selecției naturale decât adaptări directe. Pentru a descrie astfel de caracteristici cooptate el a inventat, împreună cu Elisabeth Vrba, termenul de "exaptație". Gould credea că această noțiune subminează o premisă esențială a sociobiologie umane și psihologiei evoluționiste. În 1975, E.O. Wilson și-a prezentat analiza comportamentului uman într-un cadru socio-biologic. Ca răspuns, Gould, Richard Lewontin și alții din regiunea Bostonului au redactat o scrisoare adresată revistei "New York Review of Books" intitulată
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
evoluționiste. În 1975, E.O. Wilson și-a prezentat analiza comportamentului uman într-un cadru socio-biologic. Ca răspuns, Gould, Richard Lewontin și alții din regiunea Bostonului au redactat o scrisoare adresată revistei "New York Review of Books" intitulată "Against 'Sociobiology"' (Împotriva „Sociobiologiei”), scrisoare adesea citată ulterior. Această scrisoare deschisă a criticat „vederea deterministă a societății umane și a acțiunilor umane” propusă de Wilson. Gould și Dawkins nu sunt de acord asupra importanței date selecției genelor în evoluție. Dawkins a susținut că evoluția
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]