82 matches
-
special cu-noașterea, competența, comunicarea, schimbul, informația" (p. 24). La fel, scalele "maleabil-constrîngător" sau "ușor-greu" fac, din nou, distincția dintre cele două mari dimensiuni ale RS a pregătirii: comunicarea (sferă socio-afectivă) în sens larg, percepută ca mai flexibilă, și instruirea (sferă sociocognitivă), mai rigidă. Inspirat din J.-M. Monteil și L. Mailhot, "Éléments d'une représentation sociale de la formation: analyse d'une enquête auprès d'une population de formateurs", in Connexions, nr. 51, iunie, 1988/1, pp. 9-26 1.2.3. Tehnica
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
puternic conexe sau în relație de similitudine cu un număr mai important de itemi. Ca și în calculele evocate mai sus, ne bazăm pe principiul că elementele nucleului central sînt inferate ca atare, dar nu verificate în incidența asupra sistemului sociocognitiv și în proprietățile lor calitative. 2.1.2. Caracterul calitativ al elementelor NC Teoria nucleului central postulează, într-adevăr, că ele-mentele care fac parte din el, în afara puternicei lor proeminențe și a gradului lor de conexitate, sînt calitativ diferite de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de bază (SCB) se sprijină pe principiul structuralist conform căruia o reprezentare poate fi caracterizată în termeni de elemente și de relații (Flament, in Abric, 1994, p. 37; Rouquette și Rateau, 1998, p. 57). Aceste elemente minimale ale unui sistem sociocognitiv, calificate drept "cogneme", sînt clase de idei, care implică un raport între un sistem cunoscător (subiect), un obiect reprezentat și informațiile care îl definesc. SCB formalizează procesele cognitive declarative, conducînd probabil la producerea discursurilor și sensului, anexate RS. Fundamentele lor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
socială și colectivități umane. Care sînt legăturile RS cu sistemele de comunicare? Acestea din urmă sînt definite ca ansambluri articulate de publicuri, conținuturi, tehnologii, moduri de gîndire și credințe. Este vorba despre entități multideterminate, istoric și socio-economic, a căror orientare sociocognitivă depinde de relațiile afective, liberale sau autoritare, participative sau unilaterale, care există în interirorul instituției, grupului sau publicului. Așa cum sublinia Rouquette: Nu este vorba despre a spune "fiecărui public îi corespunde propriul său sistem", cel puțin nu atît timp cît
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
distribuția sa diferențiată în funcție de contexte și apartenențe, influența unei scheme de gen a cărei origine culturală este reafirmată. După F. Lorenzi-Cioldi, Les Androgynes, Paris, PUF, 1994 3.3. Analogie și compensație Două sînt principiile care ilustrează funcțioanrea ancorării acestor sisteme sociocognitive: analogia și compensația. Prima "multiplică puterile imaginarului", cealaltă "asigură in-fluența ordinii simbolice" (Moscovici, 1976, p. 278). 3.3.1. Economia informației Analogia se caracterizează printr-o tendință la "generalizarea unui răspuns sau a unui concept vechi" la cele ale unui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la un obiect X, într-un moment t. Este o realitate statistică, fluctuantă, studiată prin sondaje, susceptibilă de a evolua în funcție de factorii de context și de influența socială și trimite la modul "difuzare" din ancorarea unei RS. Principiu organizator: "program sociocognitiv", actualizat în raporturile sociale simbolice, sau colecție de conduite potențiale de opinii, atitudini și informații, articulate între ele pe baza relațiilor de dihotomie, de adaptare, de asimilare, de sincretism. Metasistemul sau ansamblul dinamic de factori instituționali, grupali, intergrupali, ideologici, poziționali
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
relațiile dintre acestea în cadrul societății. E vorba de probleme legate de poziția grupurilor în societate, de interesele lor, de modelele de legitimare pe care acestea le folosesc și, nu în ultimul rând, de chestiunile legate de fenomenul dominației sociale. Caracterul sociocognitiv al ideologiei, rezultat din faptul că ideologia poate fi, în aceeași măsură, împărtășită (de către membrii unui anumit grup social), dar și contestată (de către membrii unui alt grup social). În acest sens, ideologia se constituie ca o interfață între cognitiv și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologilor" grupului respectiv). Caracterul contextual-variabil al ideologiei, reieșit din faptul că ideologia poate influența, monitoriza sau controla practicile sociale, dar nu le poate determina la modul fundamental, din moment ce asupra acestora se exercită mulți alți factori de ordin personal, social ori sociocognitiv. Din acest punct de vedere, "variația personală și contextuală a discursului și acțiunii ideologice se poate datora, de exemplu, (1) faptului că oamenii sunt membri ai mai multor grupuri și deci pot împărtăși mai multe ideologii și valori, uneori mutual
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cel de elaborare a atitudinilor și comportamentelor noastre. RS sunt modalități de cunoaștere și reconstrucție a realității sociale de către actorul social și sunt impregnate de normele și modelele specifice unei culturi la un moment dat. Deasemenea, RS sunt un ansamblu sociocognitiv, structurat și organizat de cunoștințe și prescripții comportamentale. Îndeplinesc funcții de cunoaștere, Înlesnesc comunicarea, ghidează comportamentul social și permit adaptarea la contextul imediat. Ajută la definirea identității sociale și persoanle și la inserția individului și grupului În câmpul social. Reprezentarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aduse acestor modele ne invită la relativizarea interesului față de respectivul curent de cercetare și la orientarea spre alte tipuri de investigații mai puțin bazate pe abordarea „carteziană” și mai mult pe sistemele de credințe și reprezentări ale indivizilor, spre funcționarea sociocognitivă a operatorilor față de risc și accidente. Percepția riscului, evaluarea lui, condițiile care favorizează acceptarea riscului sunt noile probleme care urmează a fi abordate și conexate cu problematica deciziei (vezi Kouabenan, 2000, pp. 281-290). • Integrarea domeniului judecăților și luării deciziilor în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
descrie mișcările și Înțelegerea la nivelul opiniei publice, precum și la o concepție care respectă mai mult originalitatea proceselor de gândire socială, al cărei scop implicit este, printre altele, de a Încerca să favorizeze relațiile pozitive dintre oameni și adaptarea lor sociocognitivă la un context din ce În ce mai evolutiv. O noțiune transdisciplinară și un ansamblu ierarhizat de cogniții Dacă orientarea promovată de Moscovici vizează integrarea și luarea În considerare a ideilor de schimbare, de noutate și evoluție a cunoștințelor În viața cotidiană a actorilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
talk shows, dezbateri publice), a creațiilor artistice, științifice, culturale sau informatice, În spațiul urban sau Într-o organizație și, de exemplu, prin intermediul jocurilor sau visurilor copiilor. Într-un sens mai specific, RS sunt percepute În mod obișnuit ca niște sisteme sociocognitive care implică o ierarhizare a componentelor lor În jurul unor scheme sau nuclee de sensuri structurante. Dar aceste „cristale cognitive centralizatoare și organizatoare” nu sunt singurele elemente ale unei reprezentări. Dacă luăm ca exemplu reprezentările spațiului public urban Într-un oraș
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mouton, The Hague - Berlin, 1981; (în colab. cu Kintsch, Walter) Strategies of discourse comprehension, Academic Press, New York, 1983; Discourse Studies, Sage, London, 1997; Ideology. A multi-disciplinary approach, Sage, London, 1998; Discourse and Power, Palgrave, Houndmills, 2008. Discourse and Context. A sociocognitive approach, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Society and Discourse. How social context influences text and talk, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Este fondatorul și editorul celor mai importante publicații în domeniul analizei critice a discursului: "Discourse and Society" și "Discourse
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ceea ce fac oamenii este reflectarea a ceea ce sunt și trebuie să le fie atribuit. Iar ceea ce trebuie să li se întâmple în organizație este consecința a ceea ce fac, deci a ceea ce sunt" (1986, p. 100). A fost adoptată o orientare sociocognitivă, adică o orientare care leagă cunoștințele de conduitele social obligatorii față de obiecte. Evaluarea constituie una dintre aceste conduite. Beauvois și Dubois (1988) prezintă câteva presupoziții constitutive ale unei teorii a normei de internalitate: • explicațiile interne sunt social dezirabile; • membrii grupurilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
10 Catharsis 123, 126, 185, 222-224 Centru nervos 11 cortex 107 neocortex 107 Chestionar multidimensional 100 Cromozom XXX 103 XYY 102 XO 103 Cod etic și deontologic 163 Cogniție agresivă 96 Competență relațională 75 socială 130, 213, 216 socio-afectivă 19 sociocognitivă 19 Competiție 52, 59 Complice 40, 43, 49-50, 60, 93, 114, 162, 164, 166, 170, 201, 231 Comportament 9, 10 adulților 19 agresiv 9 aversiv 10 de apropiere 117, 119 de evitare 117, 119, 199 pro-social 117 Coerciție 17, 218
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de prelucrare a informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant 116, 127, 222, 225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
schimbare ne sunt oferite de R. Dahrendorf (1996), care încearcă interpretarea schimbării prin prisma conflictului social, și de W. Doise, G. Mugny, J. A. Pérez (1994, apud A. Neculau, 1999, p. 39) care analizează schimbarea ca o manifestare a conflictului sociocognitiv. Din perspectiva conflictului social, schimbarea semnifică luptă pentru putere și autoritate, o încercare a socialului de a modifica structura forțelor de producție. Dahrendorf atrage totuși atenția că nu întotdeauna conflictul generează schimbare. El poate fi semnificat și ca proces non-evolutiv
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
forțelor de producție. Dahrendorf atrage totuși atenția că nu întotdeauna conflictul generează schimbare. El poate fi semnificat și ca proces non-evolutiv, ale cărui "merite" pot fi: tulburarea codurilor, apariția contestațiilor și a rezistențelor, conservarea rutinei etc. Schimbarea din perspectiva conflictului sociocognitiv se produce în special la nivelul structurilor operatorii și de gândire, elemente esențiale în determinarea comportamentelor contestatare ale individului. Analizând definițiile elaborate, ne dăm seama că majoritatea se încadrează în categoria definițiilor descriptive care includ, dincolo de referirile la schimbare, și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
procesului de schimbare, persoanele optimiste își vor mobiliza la maxim resursele motivaționale și cognitive, cu atât mai mult cu cât acestea vor considera schimbarea o oportunitate de dezvoltare personală. Dacă am acceptat că schimbarea poate fi definită prin prisma conflictului sociocognitiv, conceput ca sursă de schimbare a individului și a sistemului în care acesta evoluează, suntem obligați să facem referire la cercetările efectuate de Michael Kirton (1976) care a elaborat teoria "Adaptare Inovare" și inventarul KAI (Kirton Adaption Innovation Inventory). Acesta
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vedere psihologic, indiferent că ne referim la indivizi izolați sau la organizația școlară, importante sunt modalitățile reale prin care se realizează și consolidează percepțiile și reprezentările despre schimbare, de trăsăturile de personalitate implicate și, nu în ultimul rând, de stilul sociocognitiv care jalonează comportamentul. Perspectiva educațională Reprezintă, probabil, cea mai importantă perspectivă a analizei noastre, deoarece urmărim în mod deosebit să subliniem caracteristicile procesului de schimbare la nivel educațional, aceasta cu atât mai mult, cu cât fiind parte integrantă a sistemului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
căruia nu i se acordă credit suficient pornind de la criteriul competenței. Nu avem certitudinea că aceste rezistențe au un fundament obiectiv. Există riscul să avem de-a face mai degrabă cu reprezentări proprii privind fenomenul schimbării, cu un anumit stil sociocognitiv care ne împiedică să privim cu obiectivitate problema. Cu toate acestea, se impune ca schimbarea să răspundă la următoarele criterii: * să asigure apariția unor avantaje pe care persoanele care vor fi afectate de aceasta trebuie să le cunoască; * să fie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un proces de durată, focalizat pe: * dezvoltarea particularităților dezvoltării cognitive ale elevilor; * respectarea particularităților procesului de învățare la diferite vârste; * dezvoltarea laturii afectiv-motivaționale a elevilor, ca dimensiune a învățării; * eliminarea/ameliorarea rezistențelor psihologice la schimbare ale cadrelor didactice; * rezolvarea conflictului sociocognitiv, ca particularitate a schimbării, înregistrat la nivelul personalului didactic etc. Focalizarea se face pe individ care trebuie să-și modifice comportamentul și mentalitatea, astfel încât să obțină o mai bună satisfacere a propriilor nevoi. c) dimensiunea socială, prin care schimbarea poate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul fiecărui individ experiența poate fi impregnată cu prejudecăți, stereotipii cognitive sau acționale, aspecte ce se pot transforma în adevărate obstacole în procesul de formare, de armonizare a noilor cunoștințe cu cele anterior dobândite. La acestea se mai adaugă: stilul sociocognitiv care poate influența stilul de învățare, teama de eșec, știut fiind faptul că pentru adulți eșecul are un ecou și o semnificație mult mai puternice, fiind coroborate cu rolul și statutul acestora, imaginea de sine a formabilului etc. Aceste aspecte
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
însă greșit să credem, spune fondatorul, că reprezentările sociale sunt doar elaborări cognitive, ca ar avea substanța exclusiv intelectuală. Funcționarea lor, alimentându-se din exterior, din social și din interiorul personalității, în același timp, le-a atras calificativul de construcții sociocognitive. Avem un subiect care gândește (un actor social, un individ), un obiect al reprezentărilor (un fapt, o persoană, o întâmplare, o opinie) și un context social în care se înscrie subiectul, un context ce stabilește specificul relației subiect-obiect. Prin urmare
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
o ideologie dominantă, care-și propune să schimbe sau să instituie În numele unei autorități. Contextul social, prin autoritatea sa instituțională și simbolică, prin „prestigiul” (sau poziția) unor persoane, Învăluie pe individ Într-o plasă lingvistică, expresie a unui anumit stil sociocognitiv. Limbajul, discursul, Într-un cuvânt contextul, Îl prinde apoi pe individ Într-o plasă psihosocială, expresie a unei orientări sociocognitive, și-i indică sensul schimbării. Am descris În câteva reprize metodele prin care regimul comunist reușea alinierea, supunerea, hipnotizarea omului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]