79 matches
-
unităților, cu regruparea lor discutabilă, cu existența unor căi paralele de conducere, comunicare și control etc.); elaborarea unor programe ameliorative (modificarea structurilor, regruparea unităților, redefinirea funcțiilor și atribuțiilor, asanarea circuitelor parazitare, epurarea structurii de legăturile contradictorii etc.). 3.9.2. Sociograma Dacă structurile formale ale organizațiilor sunt redate prin intermediul organigramei, cele informale se redau sub forma sociogramei, o figură care, prin diverse semne grafice (linii, cerculețe, triunghiuri), indică poziția informală, psihologică pe care o ocupă fiecare individ în cadrul grupului sau organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elaborarea unor programe ameliorative (modificarea structurilor, regruparea unităților, redefinirea funcțiilor și atribuțiilor, asanarea circuitelor parazitare, epurarea structurii de legăturile contradictorii etc.). 3.9.2. Sociograma Dacă structurile formale ale organizațiilor sunt redate prin intermediul organigramei, cele informale se redau sub forma sociogramei, o figură care, prin diverse semne grafice (linii, cerculețe, triunghiuri), indică poziția informală, psihologică pe care o ocupă fiecare individ în cadrul grupului sau organizației, statutul și expansivitatea sa sociometrică, direcția și tipurile de relații pe care le întreține cu ceilalți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individ în cadrul grupului sau organizației, statutul și expansivitatea sa sociometrică, direcția și tipurile de relații pe care le întreține cu ceilalți, modul în care își percepe propriile alegeri sau cele efectuate de alții etc. Psihologul trebuie să construiască astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională existentă la un moment dat în diverse grupuri și în organizație. În legătură cu construirea acestor sociograme apar însă o serie de probleme: pentru Moreno, „atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
își percepe propriile alegeri sau cele efectuate de alții etc. Psihologul trebuie să construiască astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională existentă la un moment dat în diverse grupuri și în organizație. În legătură cu construirea acestor sociograme apar însă o serie de probleme: pentru Moreno, „atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate era individul; grupul ca întreg, luat deci în totalitate, poate să apară în calitate de atom social? - sau, altfel spus, este posibilă utilizarea sociometriei în marile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndreptățită părerea unor autori care consideră că este posibilă considerarea grupurilor (echipe, brigăzi de muncă, servicii, birouri, clase de elevi, grupuri de studenți, echipe artistice etc.) ca reprezentând „atomi sociali” (Moles, Duguet, 1966, pp. 39-42). Se creează astfel posibilitatea construirii sociogramei grupurilor, adică a acelei sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
consideră că este posibilă considerarea grupurilor (echipe, brigăzi de muncă, servicii, birouri, clase de elevi, grupuri de studenți, echipe artistice etc.) ca reprezentând „atomi sociali” (Moles, Duguet, 1966, pp. 39-42). Se creează astfel posibilitatea construirii sociogramei grupurilor, adică a acelei sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul sociometric propriu-zis, la ancheta sociometrică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupul să poată fi apreciat în întregul său; este contraindicată aplicarea unor asemenea tehnici în perioadele de reorganizare a grupurilor, de transfer, de conflicte etc. Chiar și în condițiile restricțiilor amintite (care introduc, bineînțeles, o serie de limitări), construirea unor sociograme nu poate fi decât folositoare. Pornind, spre exemplu, de la analiza celor două structuri prezentate în figurile 11.14 și 11.15 și mai ales de la compararea lor (a organigramei cu sociograma), psihologul ar putea evidenția prezența unor fenomene interesante, cum
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care introduc, bineînțeles, o serie de limitări), construirea unor sociograme nu poate fi decât folositoare. Pornind, spre exemplu, de la analiza celor două structuri prezentate în figurile 11.14 și 11.15 și mai ales de la compararea lor (a organigramei cu sociograma), psihologul ar putea evidenția prezența unor fenomene interesante, cum ar fi: păstrarea parțială a legăturilor de cooperare între grupuri (se mențin doar între grupurile 1, 2, 3 și 6, 7, 8, în timp ce între grupurile 3 și 6 apar relații de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
constitui un punct de plecare în anticiparea unor comportamente viitoare (de opoziție a unui subgrup la o propunere care vine din partea celuilalt subgrup, de pasivitate a grupurilor izolate, de reacție negativă a celor respinse). Iată deci cum compararea organigramei cu sociograma poate ecidenția o serie de fenomene care pot fie facilita, fie îngreuia funcționarea reală a organizațiilor sociale, indicând astfel o gamă de măsuri menite a conduce la fuzionarea armonioasă a celor două tipuri de structuri, deoarece numai o asemenea echilibrare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Legături de cooperare Fig. 11.14 - Structura formală (organigrama) AT 2 AT 9 AT 3 AT 5 AT 6 AT 4 AT 1 AT 7 AT 8 Preferințe reciproce Respingeri reciproce Preferințe unilaterale Respingeri unilaterale Fig. 11.15 - Structura informală (sociograma) DT1 D.C. DT2 PLUP SM CP HY ML MIN S.F. S.P. TRANS EXP APROV CM MI BT D1 PC OM B M2 DEV SAL BP BM C.O. CO C.M. CD2 Legături ierarhice Legături funcționale Fig. 16 Serviciul A Serviciul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
astfel În a-i cere fiecăruia dintre protagoniști să-i numească, dintre colegii săi, pe cei pe care-i preferă, pe cei pe care-i respinge și pe cei care-i sunt indiferenți. Aceste date se grupează apoi Într-o sociogramă. Apoi, după exemplul lui George Homans, puteam să ne aplecăm asupra rețelelor de schimb și de comunicare, ținând seama de „filtre”, de „distorsiuni” sau de „asimetrii”, ceea ce se poate dovedi deosebitde fructuos. Bazându-se pe contabilizarea frecvenței emisiilor și recepțiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în calcularea numărului de alegeri și respingeri primite de fiecare individ. Se obține astfel statutul sociometric al membrilor grupului. Persoana care primește cele mai multe alegeri este în poziție centrală pe planul socio-afectiv. În cea de-a doua fază, se realizează o sociogramă, adică se stabilește o hartă a relațiilor. Se poate vizualiza astfel structura relațiilor afective. Van Zelst (1952) a constituit echipe de lucru pe un șantier de construcție, pe baza datelor obținute printr-un test sociometric. El a observat că această
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
85, 87, 89, 94, 96, 105-106, 109-115, 134-135, 141, 149, 157, 164-165, 212. Schimbare, 197. Sensul muncii, 69-73, 75-78, 80. Sentiment de eficiență personală, 83. Sistem concret de acțiune, 36. Sistem de activități, 37-38, 41-42, 123, 125-127. Socializare organizațională, 81-90. Sociogramă, 149. Statut și rol, 147. Strategii, 35, 125. Structură birocratică, 58. Structură, 45. Susțineri sociale, 41. Ș Șomaj, 14, 30, 39, 43, 117-129, 211. T Tactici de socializare, 86-87, 90. Tehnologie, 58-59. Teoria X, 202. Teoria Y, 202. Teorie contingenței
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de Moreno la Școala de fete din Hudson, New York (State Training School for Girls), în toamna anului 1932. Acest studiu este considerat unul dintre momentele de început ale analizei moderne a rețelelor sociale (Borgatti et al., 2009). Folosind sociometria și sociogramele, Moreno reușește să explice fuga a 14 fete de la această școală. Explicația avansată de Moreno era una de substanță structuralistă, accentuând ideea relațiilor sociale dintre fetele fugare drept canale de circulație a influenței sociale și a ideilor. Multe dintre sociogramele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociogramele, Moreno reușește să explice fuga a 14 fete de la această școală. Explicația avansată de Moreno era una de substanță structuralistă, accentuând ideea relațiilor sociale dintre fetele fugare drept canale de circulație a influenței sociale și a ideilor. Multe dintre sociogramele și datele empirice colectate la școala din Hudson și raportate de Moreno pot fi consultate în lucrarea Who Shall Survive? Sociogramele au fost utilizate de Moreno, în studiile sale empirice, drept modalități de identificare a liderilor, a actorilor izolați, a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
accentuând ideea relațiilor sociale dintre fetele fugare drept canale de circulație a influenței sociale și a ideilor. Multe dintre sociogramele și datele empirice colectate la școala din Hudson și raportate de Moreno pot fi consultate în lucrarea Who Shall Survive? Sociogramele au fost utilizate de Moreno, în studiile sale empirice, drept modalități de identificare a liderilor, a actorilor izolați, a legăturilor asimetrice și reciproce, a conexiunilor dintre indivizi. Unul dintre conceptele sociometrice de bază promovat de Moreno și, ulterior, intens folosit
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
un grup de muncitori asamblau diferite elemente ale echipamentelor telefonice (vezi figura 1.3, care descrie spațiul fizic al Bank Wiring Room). Studiul de la Hawthorne, centrat pe observarea comportamentelor din Bank Wiring Room, a fost prima investigație care a utilizat sociogramele pentru a descrie relații interindividuale în situații reale (Scott, 2000). Utilizarea sociogramelor pentru descrierea diferitelor comportamente de grup, precum implicarea în jocuri, ajutorarea, prietenia, conflictele etc., reprezintă efectul implicării directe a lui Warner în designul cercetării (figurile 1.4, 1
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1.3, care descrie spațiul fizic al Bank Wiring Room). Studiul de la Hawthorne, centrat pe observarea comportamentelor din Bank Wiring Room, a fost prima investigație care a utilizat sociogramele pentru a descrie relații interindividuale în situații reale (Scott, 2000). Utilizarea sociogramelor pentru descrierea diferitelor comportamente de grup, precum implicarea în jocuri, ajutorarea, prietenia, conflictele etc., reprezintă efectul implicării directe a lui Warner în designul cercetării (figurile 1.4, 1.5 și 1.6). Acesta a avut o contribuție consistentă atât în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
observațională realizată în Bank Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea la această practică de cercetare va conduce la utilizarea sociogramelor în descrierea relațiilor interpersonale. Astfel, investigatorii vor începe să reprezinte structurile relaționale de la nivelul grupului într-o manieră similară cu cea folosită de antropologi pentru a descrie structura de rudenie a unei comunități rurale sau tribale. În felul acesta, apar
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
relațiilor interpersonale. Astfel, investigatorii vor începe să reprezinte structurile relaționale de la nivelul grupului într-o manieră similară cu cea folosită de antropologi pentru a descrie structura de rudenie a unei comunități rurale sau tribale. În felul acesta, apar, de exemplu, sociogramele care descriu structura de prietenie a grupului (figura 1.5.) sau structura de relații antagonice ale grupului (figura 1.6). Au fost investigate subiecte precum: comportamentul spărgătorilor de normă, al liderilor informali, ierarhiile de prestigiu, normele de grup, atitudinile comune
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
grupului (figura 1.6). Au fost investigate subiecte precum: comportamentul spărgătorilor de normă, al liderilor informali, ierarhiile de prestigiu, normele de grup, atitudinile comune de la nivelul grupului de muncă etc. Una dintre principalele descoperiri realizate în urma investigării structurilor sociale prin intermediul sociogramelor a fost aceea că întreprinderea este un sistem social, și nu doar o unitate economică (Vlăsceanu, 1993). Warner inițiază în 1930, împreună cu Mayo, primul studiu antropologic de amploare la nivelul unei comunități moderne urbane. Așa cum am amintit mai sus, este
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de diferite culturi. Managementul diversității culturale la nivel individual ar fi măsurat prin chestionare, și schimbările ar putea fi vizualizate prin chestionarea repetată. La nivel de grup gradul de satisfacție estimat la locul de munca ar putea fi măsurat prin sociograme. Introducând conceptul de competența interculturală pentru a explica relația dintre managementul diversității și performanță se oferă ocazia pentru un control diferențiat al managementului diversității de succes. Măsurile identificate în vederea asigurării unui management eficient al diversității: * sunt similare cu cele de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
transformare într-o organizație poate fi un element pozitiv în altă organizație. Inconvenientele acestei abordări constau în faptul că descoperim aici trăsăturile unei organizații birocratice care minimalizează oarecum aspectul motivațional, relațional (de exemplu, accentul pus pe organigramă și nu pe sociogramă), care accentuează rolul sistemelor de recompensare și sancționare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de capacitatea reală de schimbare a unei asemenea organizații. Un corolar al tuturor încercărilor de definire a conceptului de dezvoltare organizațională poate fi considerată definiția
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
În satul românesc tradițional. Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine reprezentat de cercetarea În științele sociale. În 1940, sociologul traian Herseni, colaborator al lui Dimitrie Gusti, patronul Școlii sociologice de la București, publică un ghid metodologic pentru elaborarea sociogramelor școlare. Iată dovada articulării metodei lui Moreno pe tradiția culturală românească. Broșura de 40 de pagini se adresa profesorilor care voiau să studieze clasa de elevi ca grup social oficial, precum și grupuri secundare, neoficiale, spontane. După război, În primii ani
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
consecințele lor asupra formării personalității în grup (16, p. 55). Instrumentul fundamental al tehnicii sociometrice este testul sociometric prin care se obțin o serie de date asupra relațiilor preferențiale; acestea sînt apoi supuse unei analize cu ajutorul matricei sociologice și a sociogramei, putîndu-se determina astfel poziția fiecărui elev în interiorul grupului (dacă este preferat, respins sau ignorat), precum și structura psihologică a acestuia (interacțiunea dintre elevi, diferitele lui subgrupuri, tensiunile și contradicțiile dintre acestea, gradul de coeziune etc.) (21). Tehnicile sociometrice permit pătrunderea în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]