79 matches
-
doilea cerc elevii cu indicii de valoare medie, iar În al treilea cei cu indicii de valoare mică. Utilizând datele cuprinse În marticea sociometrică, cu ajutorul săgeților, se procedează la unirea lor, obținând astfel configurația generală a grupului. Vom Întocmi o sociogramă colectivă pentru alegeri și una pentru respingeri. Sociograma colectivă oferă posibilitatea cunoașterii rețelelor de comunicare ce se stabilesc În interiorul grupului, indicând grafic cine cu cine comunică. Cunoașterea acestor rețele are Însemnătate deosebită pentru organizarea activității educative, constituind un ghid
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
iar În al treilea cei cu indicii de valoare mică. Utilizând datele cuprinse În marticea sociometrică, cu ajutorul săgeților, se procedează la unirea lor, obținând astfel configurația generală a grupului. Vom Întocmi o sociogramă colectivă pentru alegeri și una pentru respingeri. Sociograma colectivă oferă posibilitatea cunoașterii rețelelor de comunicare ce se stabilesc În interiorul grupului, indicând grafic cine cu cine comunică. Cunoașterea acestor rețele are Însemnătate deosebită pentru organizarea activității educative, constituind un ghid orientativ În vederea antrenării elevilor În diverse activități de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cine comunică. Cunoașterea acestor rețele are Însemnătate deosebită pentru organizarea activității educative, constituind un ghid orientativ În vederea antrenării elevilor În diverse activități de grup. Grafic, principalele rețele de comunicare se prezintă astfel: Ca o primă concluzie trebuie reținut faptul că sociograma colectivă a alegerilor permite depistarea tuturor tipurilor de rețele de comunicare care se constituie În grup. Ce se Întâmplă Însă În cazul sociogramei colective a respingerilor? Această reprezentare grafică oferă posibilitatea cunoașterii acelor tipuri de rețele care se opun circulației
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
grup. Grafic, principalele rețele de comunicare se prezintă astfel: Ca o primă concluzie trebuie reținut faptul că sociograma colectivă a alegerilor permite depistarea tuturor tipurilor de rețele de comunicare care se constituie În grup. Ce se Întâmplă Însă În cazul sociogramei colective a respingerilor? Această reprezentare grafică oferă posibilitatea cunoașterii acelor tipuri de rețele care se opun circulației informațiilor, și, implicit, procesului de comunicare. Este recomandabil să se extragă din sociograma colectivă a respingerilor toate tipurile de rețele ce s-au
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
se constituie În grup. Ce se Întâmplă Însă În cazul sociogramei colective a respingerilor? Această reprezentare grafică oferă posibilitatea cunoașterii acelor tipuri de rețele care se opun circulației informațiilor, și, implicit, procesului de comunicare. Este recomandabil să se extragă din sociograma colectivă a respingerilor toate tipurile de rețele ce s-au format. După configurația acestor rețele se pot depista anumite disensiuni existente În interiorul colectivului și, evident, pe cei care le declanșează. Sociogramele colective ale alegerilor și respingerilor oferă În primul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de comunicare. Este recomandabil să se extragă din sociograma colectivă a respingerilor toate tipurile de rețele ce s-au format. După configurația acestor rețele se pot depista anumite disensiuni existente În interiorul colectivului și, evident, pe cei care le declanșează. Sociogramele colective ale alegerilor și respingerilor oferă În primul rând posibilitatea cunoașterii unor aspecte ale structurii formale a grupului, iar interpretarea lor scoate În evidență locul tuturor liderilor formali din grup, dar și rețelele care au legătură cu aceștia. În al
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
alegerilor și respingerilor oferă În primul rând posibilitatea cunoașterii unor aspecte ale structurii formale a grupului, iar interpretarea lor scoate În evidență locul tuturor liderilor formali din grup, dar și rețelele care au legătură cu aceștia. În al doilea rând, sociogramele colective oferă posibilitatea cunoașterii structurii informale a grupului după distribuția elevilor În funcție de popularitatea de care se bucură În grup. 2.5 Cadranele sociometrice La fel ca și celelalte tehnici sociometrice prezentate anterior, cadranele sociometrice surprind În mod sincronic fenomenele care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
acest instrument este necunoscut pentru multe cadre didactice, chiar Într-o proporție mai mare decât În cazul testului sociometric: mai mulți diriginți (52% decât Învățători/ instititutori (41,6%; mai multe cadre didactice cu experiență (56% decât cadre tinere (37,5%. Sociograma evidențiază nu numai locul fiecărui elev În grup ci și principalele tipuri de "rețele" interpersonale ce se cristalizează Între membrii grupului, oferind imaginea intuitivă a grupului Într-un moment din existența sa. Din analiza datelor obținute prin completarea acestui item
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cazul diriginților (54% comparativ cu Învățătorii (16,6% și aproximativ la fel de mare În cazul cadrelor cu experiență (33% și al celor foarte tinere(29%. Comparând datele obținute - pentru ultimele două instrumente se constată un paradoxnumărul celor care nu utilizează deloc sociograma este mult mai mic decât al celor care au declarat că nu utilizează deloc matricea. Practic, acest lucru nu este posibil deoarece soiograma nu se poate realiza decât pe baza datelor configurate În matrice. Se Întărește astfel ideea prefigurată inițial
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de caracterizare psihopedagogică; - chestionare (de atitudini, de stimă de sine, de emotivitate, de depistare a tipului de temperament ,etc. 3 Cunoșterea profilului grupului educațional - grile de observare a grupului; - metoda aprecierii obiective a personalității (Gh.Zapan; - testul sociometric; - matricea sociometrică; - sociograma (individuală și colectivă; - chestionare prin care să se pună În evidență aspecte ale vieții grupului, stabilirea liderilor formali, distribuirea responsabilităților În grup, depistarea surselor de tensiune reale/ potențiale din colectiv, evidențierea spiritului de echipă, de solidaritate, organizarea ambientală a clasei
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
astfel, numărul Învățătorilor/ institutorilor (41,6% care nu folosesc acest intrument este mai mic decât al profesorilor diriginți (52%.Prin acești 2 subindicatori se confirmă iopteza de lucru nr. 2. Paradoxal, numărul celor care au declarat că nu folosesc deloc sociograma este mult mai mic, comparativ cu al celor care nu utilizează deloc matricea sociometrică. Practic, acest lucru este imposibil, deoarece sociograma se realizează doar pe baza datelor configurate În matrice. Studiul de caz este folosit, la modul declarativ, de un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
2 subindicatori se confirmă iopteza de lucru nr. 2. Paradoxal, numărul celor care au declarat că nu folosesc deloc sociograma este mult mai mic, comparativ cu al celor care nu utilizează deloc matricea sociometrică. Practic, acest lucru este imposibil, deoarece sociograma se realizează doar pe baza datelor configurate În matrice. Studiul de caz este folosit, la modul declarativ, de un număr mai mare de Învățători (37,5% decât de diriginți (33,3%, de mai multe cadre cu experiență (41,6% comparativ
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
referitoare la trăsăturile pozitive și negative de caracter, în vederea unei interpretări reale; testul se administrează de la „diagnoză” către o „prognoză” pedagogică. Aspecte ale interpretării: analiza situației; studiul de oportunitate; datele culese se prelucrează cu ajutorul standardelor de referință, al graficelor, al sociogramelor și sociomatricelor, al tabelelor; interpretarea să fie fundamentată științific, să găsească o profilaxie, să preîntâmpine un eșec. Măsuri de asigurare a progresului ori de recuperare Bateria de teste poate cuprinde: teste de cunoștințe; teste privind lărgimea vocabularului; probă de abstractizare
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
singurele care se exercită, deoarece apar fenomene de influențe paralele în jurul multiplelor logici posibile: logică sindicală, logica de grad, logica de personalitate mai mult sau mai putin marcanta, logicile relaționale externe ale unității etc. Acești diferiți factori dau naștere unei sociograme care se poate dovedi rezistență la proiecte inițiate de către ierarhia formală, conform unor mecanisme difuze de contraputere. g) Fragilitatea în termeni culturali • Reflexul recurgerii la asistența ierarhică Este vorba despre o tendință frecvență a sectorului public cum ar fi cea
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
un element complementar al structurii formale, iar cunoașterea ei oferă multiple posibilități de perfecționare a mecanismelor interne ale organizației. Prezența în același timp în cadrul organizației a celor două tipuri de structuri - formală, reprezentată grafic prin organigramă, și informală, reprezentată prin sociogramă - și studierea acestora a dus la elaborarea conceptului de dualism organizațional. Compararea organigramei cu sociograma face posibilă stabilirea tipurilor de legături între grupurile și subgrupurile organizației, identificarea nivelului climatului psihosocial, coeziunii și a altor aspecte importante pentru buna desfășurare a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
mecanismelor interne ale organizației. Prezența în același timp în cadrul organizației a celor două tipuri de structuri - formală, reprezentată grafic prin organigramă, și informală, reprezentată prin sociogramă - și studierea acestora a dus la elaborarea conceptului de dualism organizațional. Compararea organigramei cu sociograma face posibilă stabilirea tipurilor de legături între grupurile și subgrupurile organizației, identificarea nivelului climatului psihosocial, coeziunii și a altor aspecte importante pentru buna desfășurare a activității acesteia. Între structura formală și cea informală există o strânsă legătură determinată de faptul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a numeroase rețele, fiecare dintre aceste rețele fiind descrisă printr-un anume tip de relație socială: rețele de prietenie, de vecinătate, profesionale, religioase, de afaceri etc. Din punct de vedere metodologic, rețelele sociale pot fi abordate în două moduri: ca sociogramă, ceea ce presupune descrierea diferitelor relații existente între indivizii dintr-o unitate socială predefinită de cercetător. De pildă, tipurile de relații existente între angajații unei firme sau între membrii unui club sportiv și intensitatea sau densitatea acestor relații; ca action-set, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Mayer în 1969 și desemnează „acea parte a rețelei personale activate în situații determinate, cu scopuri instrumentale” (Mayer, 1969, apud Piselli, 1995). Rețelele sociale reprezintă și ele o forță de dezvoltare a comunităților, alături de asociațiile voluntare. De fapt, văzute ca sociograme, asociațiile sunt ele însele structuri rețelare, cu relații bazate pe comunicare, sprijin reciproc și prietenie. Condiția fundamentală în procesele de dezvoltare comunitară o reprezintă „efortul comunitar” (Zamfir, E., 2000, pp. 17-18). Acesta presupune mobilizarea resurselor comunitare pentru rezolvarea problemelor proprii
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
un element complementar al structurii formale, iar cunoașterea ei oferă multiple posibilități de perfecționare a mecanismelor interne ale organizației. Prezența în același timp în cadrul organizației a celor două tipuri de structuri - formală, reprezentată grafic prin organigramă, și informală, reprezentată prin sociogramă - și studierea acestora a dus la elaborarea conceptului de dualism organizațional. Compararea organigramei cu sociograma face posibilă stabilirea tipurilor de legături între grupurile și subgrupurile organizației, identificarea nivelului climatului psihosocial, coeziunii și a altor aspecte importante pentru buna desfășurare a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
mecanismelor interne ale organizației. Prezența în același timp în cadrul organizației a celor două tipuri de structuri - formală, reprezentată grafic prin organigramă, și informală, reprezentată prin sociogramă - și studierea acestora a dus la elaborarea conceptului de dualism organizațional. Compararea organigramei cu sociograma face posibilă stabilirea tipurilor de legături între grupurile și subgrupurile organizației, identificarea nivelului climatului psihosocial, coeziunii și a altor aspecte importante pentru buna desfășurare a activității acesteia. Între structura formală și cea informală există o strânsă legătură determinată de faptul
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
transformare într-o organizație poate fi un element pozitiv în altă organizație. Inconvenientele acestei abordări constau în faptul că descoperim aici trăsăturile unei organizații birocratice care minimalizează oarecum aspectul motivațional, relațional (de exemplu, accentul pus pe organigramă și nu pe sociogramă), care accentuează rolul sistemelor de recompensare și sancționare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de capacitatea reală de schimbare a unei asemenea organizații. Un corolar al tuturor încercărilor de definire a conceptului de dezvoltare organizațională poate fi considerată definiția
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
consecințele lor asupra formării personalității în grup (16, p. 55). Instrumentul fundamental al tehnicii sociometrice este testul sociometric prin care se obțin o serie de date asupra relațiilor preferențiale; acestea sînt apoi supuse unei analize cu ajutorul matricei sociologice și a sociogramei, putîndu-se determina astfel poziția fiecărui elev în interiorul grupului (dacă este preferat, respins sau ignorat), precum și structura psihologică a acestuia (interacțiunea dintre elevi, diferitele lui subgrupuri, tensiunile și contradicțiile dintre acestea, gradul de coeziune etc.) (21). Tehnicile sociometrice permit pătrunderea în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Esprit capitaliste, Gallimard, Paris, 2000); există și o sociologie consacrată în întregime descrierii rețelelor, înțelese ca ansamblul relațiilor și contactelor stabilite de indivizi. Este scopul urmărit de INSEE (ancheta "Contacte" din 1982-1983), de socioeconomie sau de psihologia socială (cf. faimoasele "sociograme" ale lui Moreno) (Degenne și Forsé, 1994; Philippe Steiner, La Sociologie économique, La Découverte, Paris, 1999). Interesul cooperării • Pentru a beneficia de resursele acumulate Weber explică faptul că acțiunea rutinieră are avantaje: ea reduce costul reînvățării. Interacționiștii insistă, de asemenea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
copiii, părinții, părinții soțului/soției, rudele, prietenii apropiați, grupurile religioase, colegii, subordonații, vecinii, grupurile profesionale, cluburile sociale, grupurile de recreere, grupurile comunitare de suport. Barnes identifică două tipuri de cartograme, una apropiată de organigramă (cuprinzând structurile formale) și alta asemănătoare sociogramei (cuprinzând sau reflectând relațiile afective, informale). În teoria rețelelor sociale, acestea sunt întâlnite sub forma rețelelor primare și a celor secundare. Prin noțiunea de rețea primară se înțelege "unitatea de viață socială care grupează persoane care se cunosc și care
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
interpersonale, sub denumirea de sociometrie, a debutat în 1934 și îi aparține lui Moreno. Această metodă are la bază preferințele și respingerile reciproce ale membrilor unui grup în ceea ce privește desfășurarea în comun a diferitelor activități. Alegerile și respingerile permit elaborarea unei sociograme ale cărei structuri și variații pot constitui indicii psihodiagnostice. c. Scalele de evaluare se bazează pe aprecierea cantitativă a unuia sau mai multor aspecte comportamentale ale unui subiect, de către un observator. Această metodă este în esență identică cu metoda observației
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]