KorAP: Find »[drukola/base=sociolingvistică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

117 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

Emanuel J., Mobilian Jargon. Linguistic and Sociohistorical Aspects of a Native American Pidgin, Clarendon Press/Oxford University Press, Oxford/New York, 1997. Ferguson, Charles A., Diglossia, în "Word", 15, nr. 2, 1959, pp. 325-340 (Trad. rom. în Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran, Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, pp. 135-146). Francescato, Giuseppe, À propos du mélange des langues et des langues mixtes, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XXVI, nr. 5, 1975, pp. 493-497. Lefebvre, Clăire, Creole Genesis and the

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
2014. Hyman, Larry M.; Schuh, Russell G., Universals of Tone Rules. Evidence from West Africa, în rev. "Linguistic Inquiry", vol. 5, nr. 1, 1974, pp. 81-115. Ionescu, Emil, Manual de lingvistică generală, Editura ALL, București, 1992. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Chițoran, Dumitru, Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975. Irimia, Dumitru, Curs de lingvistică generală, ediție îngrijita, cuvînt înainte, note și mic dicționar de autori citați de Ioan Milica, Postfața de Ilie Moisuc, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 20113. ***Istoria

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
editori), Comparatisme, mythologies, langages. En hommage à Claude Lévi-Strauss, Peeters, Leuven, 1994. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Introducere în lingvistică generală, Editura Pro Universitaria, București, 20062. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile statelor lumii. Mică enciclopedie, Cuvînt-înainte: acad. Marius Sală, Editura Meronia, București, 2007. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, 2001. Vîlcu, Dumitru Cornel, Orizontul problematic al integralismului (Integralism și fenomenologie - vol. I), Editura Argonaut&Scriptor, Cluj-Napoca, 2010. Voegelin, C. Charles Frederick; Voegelin, F. Florence Mărie, Classification and Index of the World's Languages

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
16, 20, 21, 49, 50, 52, 57, 59, 115, 116, 119, 121, 167, 179, 184, 207, 210, 211, 212, 237, ~ genetică 219, ~ geografică 12, 103, 116, 196, 237, ~ morfologica 20, 50, 52, 57, 58, 88, 91, 101, 130, ~ polifiletică 225, ~ sociolingvistica 12, 21, 39, 103, 105, 114, ~ structurală 50, ~ textuala 99, 100, ~ tipologica 12, 16, 20, 21, 42, 49, 50, 52, 55, 57, 59, 63, 76, 86, 99, 101, 237, ~ a universaliilor 99, ~a zecimala universală (CZU) 345 clasificator 189, 195

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
70, 76, 77, 91, 92, 124, 134, ~ morfologica 176, ~ morfo-sintactică 72, 74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74, ~ morfo-sintactică parțială 72, 73, ~ morica (moraică) 272, ~ ritmica 86, 87, 279, ~ romanica 50, 65, 66, 125, 157, ~ sintactica 63, 92, 168, 176, ~ sociolingvistica 106, 131, ~ textuala 71, 72, 73, 74, 75, 83, 133, ~ topica 93, 155, ~ tradițională 20, 72, 77, 80 toharica 148, 309, ~ A 148, 309, ~ B 148, 309, proto-~ 144 tokelau 309, 336 toki pona 231, 232 tok pîșin 200, 227

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
36, 45, 74, 92, 107, 111, 114, 115, 153, 170, 190, 228, 245, 246, 256, 274, 284, 287, 301, 303, 305, ~ diafazică (stilistica) 34, 228, ~ diastratică (socioculturala) 34, 258, ~ diatopică (în spațiu) 34, 258, 304, ~ regională 106, 111, 190, 253, ~ sociolingvistica 228, 273 vedica 77, 152, 241, 312, imn ~ 151, sanscrita ~ 281, 300 velikorusă 165 vendă (tshivenda) 312, 317, 338 veneta 154, 313 vepsă 178, 179, 313, 326, 332 verb(al) 42, 50, 63, 64, 65, 67, 68, 79, 81, 84

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
prezentată de Eugeniu Coșeriu în aula Academiei Române, la 15 octombrie 1992 și publicată de Nicolae Saramandu în rev. Fonetica și dialectologie, XII, 1993, pp. 55-66. 195 V. conferință "Limba istorică" și "dialect", p. 63. 196 Ibidem, p. 66. 197 Cf. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], passim și Introducere în lingvistică generală, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006, pp. 50-51. 198 Aborigen < fr. aborigène < lat. aborigenes "locuitor originar al unei țări". Format din origo, originis, "origine

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
din limbile indigene nu se utilizează că limba oficială) și parțial exoglosice (în care statutul de limbă oficială este atribuit unei limbi imigrante și unei limbi indigene). Prin definiție, statele parțial exoglosice sînt în același timp parțial endoglosice". (O tipologie sociolingvistica a limbilor, în rev. "Limba română", Chișinău, XIV, nr. 12, 2004, p. 54). 204 Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Multilingvism și limbi minoritare în România, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti", București, 2009, p. 7. 205 V. îndeosebi studiul Eugeniu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
I, București, 1970, pp. 813-818. 215 Marius Sală, Limbi în contact, Editura Enciclopedica, București, 1997, p. 311. 216 Apud Joshua A. Fishman, Sociologia limbii: o știință socială interdisciplinara pentru studiul limbii în societate, în vol. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran (editori), Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, p. 151. 217 DSL, p. 148. 218 V., între altele, vol. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], subcap. Clasificarea sociolingvistica a limbilor, pp. 72-78 și vol. Introducere în lingvistică generală

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
A. Fishman, Sociologia limbii: o știință socială interdisciplinara pentru studiul limbii în societate, în vol. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran (editori), Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, p. 151. 217 DSL, p. 148. 218 V., între altele, vol. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], subcap. Clasificarea sociolingvistica a limbilor, pp. 72-78 și vol. Introducere în lingvistică generală, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006, pp. 50-58. 219 Introducere în lingvistică generală, p. 58. 220 Actes

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
limbii în societate, în vol. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Dumitru Chițoran (editori), Sociolingvistica. Orientări actuale, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1975, p. 151. 217 DSL, p. 148. 218 V., între altele, vol. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], subcap. Clasificarea sociolingvistica a limbilor, pp. 72-78 și vol. Introducere în lingvistică generală, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006, pp. 50-58. 219 Introducere în lingvistică generală, p. 58. 220 Actes du Premier Congrès Internațional de Linguistes à la Haye, 10-15

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560

What is Doing to the Young”, 10th Anti-Corruption Conference, Praga. Berg, Ivar, 1970, Education and Jobs: The Great Training Robbery, Praeger, New York. Bernstein, Basil, 1971, Class, Codes and Control, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra. Bernstein, Basil, 1977, „Sociologia educației și sociolingvistica”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, pp. 89-97. Bernstein, Basil, 1980, Texte de sociologia educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Bidwell, C.E.; Friedkin, N.E., 1988, „The Sociology of Education”, în N.J. Smelser

[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

și universități din Franța: Ecole pratique des Hautes Etudes, Universitatea Nanterre, Universitatea Rouen etc. Activitățile desfășurate în cadrul acestor universitați sunt focusate pe interpretare și traducere, pe cercetări lingvistice, limbi străine aplicate (LEA) etc. La Universitatea Rouen, cercetările se orientează spre sociolingvistică și socioterminologie; la Universitatea Lyon II există un Centru de cercetare pe teme de traducere și terminologie; la Universitatea din Toulouse funcționează Centrul de Terminologie și Neologie (CTN). Cele mai vechi reviste de terminologie sunt: La Banque des mots (apare

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
psittaco- ornitosi polmonare" (s.f.), pt. "pulmăo dos criadores de pάssaros" (s.m.) [BR]. III.9.2. Metafore "călătoare" Fac parte din clasa metaforelor "călătoare": med. blestemul Ondinei, călcâiul lui Achile, mărul lui Adam, sindromul Alice în Țara Minunilor etc. utilizate în sociolingvistică, mai ales, în discursul specializat cu grad mare de popularizare a științei. În sens general, conceptul de metaforă "călătoare" este utilizat în studiul lexicului și are în vedere construcții cvasi-universale, aparținând "moștenirii culturale a Europei" (D. Chiș, 2005) dintre care

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732

ci și o practică discursivă; ipoteza situării practicii discursive în contextul practicilor intersemiotice. În absența unui obiect de analiză bine circumscris și a unui mod de investigație propriu, analiza discursului rămîne deschisă către o pluralitate de abordări, printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
două aspecte: el este determinat de contextul social și este, în același timp, o practică socială în sine. V. cadru, cotext, etnometodologie, pragmatică. GOFFMAN 1966; DURANTI - GOODWIN 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. MT CONTEXTUALIZARE. Prin lucrările de sociolingvistică ale lui John Gumperz, care au pus în evidență funcțiile comunicative ale variabilității lingvistice, s-a adus în atenție contextualizarea ca proces legat de manifestările de producere și de interpretare a mesajelor prin reprezentările oferite de context, care conduc la

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
a apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia socială și interacționismul simbolic (și acestea de origine americană) pentru a propune o abordare dinamică sub aspect social, care acordă un loc central punctului de vedere al participanților la interacțiune (actorilor), observați

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
mențiune, o opinie, o dată etc., în unele analize ale atitudinilor propoziționale ale locutorului, precum credințele, desemnează o entitate lingvistică oarecare, precum propoziția. V. enunț, text. FLEW 1984. RN INSECURITATE DISCURSIVĂ. Lingvistul american W. Labov, autor al unor importante lucrări de sociolingvistică, a propus noțiunea de "insecuritate lingvistică", pentru situația în care reprezentanții micii burghezii cunosc formele ce conferă prestigiu, fără însă a le realiza sau realizîndu-le într-o manieră exagerată, iar aceasta produce o situație de insecuritate de expresie pentru jurnalist

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
PAVEAU 2006, 2010. AF PRESCRIERE. Termenul prescriere este specific domeniului juridic, de unde a fost adoptat de științele limbii pentru a desemna două realități opuse: 1) limba ca obiect al unei prescrieri și 2) limba ca agent al unei prescrieri. În sociolingvistică, există opoziția normă descriptivă - normă prescriptivă, prima reprezentînd regulile care decurg din folosirea limbii, iar cealaltă regulile recomandate dintre modurile de a vorbi sau dintre limbile cunoscute de o comunitate lingvistică. Norma prescriptivă rezultă, prin urmare, din selecția a ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
a conținutului trebuind a fi înțeleasă deopotrivă cu maniera în care fiecare frază se raportează la ceea ce precedă și la ceea ce urmează. Se pune accent astfel pe valoarea intențională și interacțională a fenomenelor prozodice, încît perspectiva comunicațională este utilă în sociolingvistică pentru determinarea unor neînțelegeri interculturale. Studiul prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții), precum și valoarea lor (intrinsecă sau referitoare la o situație). Printre altele, modelele

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
considerat un sinonim al lui nivel, cu acestă valoare avînd însă adesea conotații sociale ce țin de sistemul semiotic, căci vizează o variantă a limbii selectată de vorbitor în funcție de situația de comunicare sau de statutul lui social. De aceea, în sociolingvistică, termenul acesta desemnează o varietate izolabilă a unei limbi, care este folosită în anumite condiții sociale, deși, în mod obișnuit, același locutor și în aceeași situație poate recurge la trăsături ce țin de mai multe registre. Aceasta implică anumite distincții

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia lingvistică și dialectologia. Sociolingvistica s-a dezvoltat după 1960 și tinde să stabilească, acolo unde este posibil, relația dintre variațiile lingvistice și cele sociale, eventual, chiar sub forma relației dintre cauză și efect. Ea însă nu urmărește repercusiunile lingvistice ale aspectelor sociale, ci realizează

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
variațiile lingvistice și cele sociale, eventual, chiar sub forma relației dintre cauză și efect. Ea însă nu urmărește repercusiunile lingvistice ale aspectelor sociale, ci realizează descrierea paralelă a structurilor sociale și a structurilor lingvistice pentru a le pune în corespondență. Sociolingvistica poate avea în vedere ca date sociale statutul emițătorului (originea etnică, profesia, standardul de viață etc.) sau al destinatarului, genul de discurs folosit fiind în funcție de persoana căreia îi este adresat. S-a constituit astfel o ramură a sociolingvisticii care studiază

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
în corespondență. Sociolingvistica poate avea în vedere ca date sociale statutul emițătorului (originea etnică, profesia, standardul de viață etc.) sau al destinatarului, genul de discurs folosit fiind în funcție de persoana căreia îi este adresat. S-a constituit astfel o ramură a sociolingvisticii care studiază limba sub aspectele ei concrete și practice, care nu pot fi decît sociale, prin analiza variației lingvistice în corelație cu clasa, etnia, vîrsta, sexul etc. locutorilor. În acest caz, sociolingvistica încearcă să determine cine vorbește o anumită varietate

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
adresat. S-a constituit astfel o ramură a sociolingvisticii care studiază limba sub aspectele ei concrete și practice, care nu pot fi decît sociale, prin analiza variației lingvistice în corelație cu clasa, etnia, vîrsta, sexul etc. locutorilor. În acest caz, sociolingvistica încearcă să determine cine vorbește o anumită varietate de limbă, cu cine și despre ce, încît lingvistica privește sistemul limbii în unitatea lui, în vreme ce sociolingvistica vizează variația vorbirii. În această perspectivă, aceste două discipline par a fi complementare, însă cu

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]