165 matches
-
factori extralingvistici, situație în care uneori o limbă este considerată un simplu dialect, iar alteori un dialect este considerat limba, cel mai adesea din motive politice. V. probleme ale distincției limbă-dialect la Chomsky și Coșeriu, infra, cap. 5.1. Clasificări sociolingvistice. 33 Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008, pp. 90-91. 34 E. Coșeriu, Omul și limbajul sau, p. 52. 35 Cf. Johannes Kabatek, Tradiții discursive. Studii. Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vindecare. 5.2. Comunicarea medic-pacient Întâlnirea dintre medic și pacient este o formă de contact uman și, totodată, o variantă de comunicare interumană; se stabilește un “sistem comunicațional medic-pacient” (I. Oprescu, 1975), care poate fi studiat prin metode lingvistice, psiholingvistice, sociolingvistice, semiotice, etc. - pe scurt, prin metode de antropologie cultural-lingvistică. Contactul medic-pacient este rareori căutat ca un scop în sine, ca o nevoie de contact interuman (la diferite nivele: de la nivelul etiologic - Szondi a argumentat existența unei “pulsiuni de contact” - până la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Basil Bernstein o desemnează cu ajutorul termenului generic de cod restrâns : o realitate lingvistica precara, subdezvoltare vădită a limbajului, întârziere în dezvoltarea generala si mai ales în dezvoltarea gândirii, impregnare a limbajului cu elemente nonverbale, expresivitate exagerata, gestica expresiva. Teoria codurilor sociolingvistice asociază codurile restrânse cu o structura sociala locala și apreciază că aceste coduri au, în principiu, un potențial redus de schimbare, reflexivitatea individului fiind, în acest caz, limitata. Aceste coduri realizează semnificații legate de context, particulariste. Spre deosebire de ele, codurile elaborate
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
de clasa de origine pierd progresiv în pondere în favoarea determinărilor școlare care constituie retraducerea acestora. Populația școlară constituie "locul geometric" al tuturor relațiilor dintre sistemul școlar și sistemul claselor sociale, distribuite inegal față de cultura și codul lingvistic școlar (conform teoriei sociolingvistice a lui Bernstein). Nereușita școlară a celor defavorizați social este legată în felul acesta de factorii sociali și se înregistrează astfel "fenomenul mortalității școlare" ca înlăturare de la accesul spre treptele superioare de învățământ prin sancțiuni menținute în școală de examene
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ale semnificanților și a unei sintaxe complexe. Clasa defavorizată face mai degrabă apel la un cod restrâns, cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială reglează structura comunicării în familie și prin aceasta orientarea inițială a codajului sociolingvistic a copiilor; * modul în care clasa socială dominantă reglează instituționalizarea codurilor elaborate ca mijlocitoare ale transmiterii conținutului învățământului în școală, și, implicit
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială reglează structura comunicării în familie și prin aceasta orientarea inițială a codajului sociolingvistic a copiilor; * modul în care clasa socială dominantă reglează instituționalizarea codurilor elaborate ca mijlocitoare ale transmiterii conținutului învățământului în școală, și, implicit, ale reproducției socio-culturale la nivelul instituției școlare. (Bernstein, B., 199638) Cum limbajul (codul lingvistic), ca principal mijloc
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
precizează pentru tîrgul Ciudeiul din districtul Storojineț populația de 2331 de locuitori, „în majoritate români“. Deși nu este cuprins în zona satelor supuse „asimilării ireversibile“ sau a „asimilării tranzitive“ <footnote Ion Popescu, Partea românofonă a regiunii Cernăuți și zonele ei sociolingvistice, „Glasul Bucovinei“, 1994, nr. 1. footnote>, onomastica românească începe să cedeze locul onomasticei ucrainene, începînd cu numele satului, schimbat, prin decret al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSU din 7 septembrie 1946, în Mijiriccea. În 1993 poetul Const. Nicorici publica poezia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
interacțiunile din familie, școală și clasa socială. • Reproducerea habitusului în cadrul școlii se face prin limbajul și cultura de referință, pedagogia aplicată, selecțiile, excluderile și examenele practicate și ignorarea contribuției școlii la reproducerea socială și culturală. • Basil Bernstein are o teorie sociolingvistică ce explică rezultatele școlare mai slabe ale copiilor din clasele muncitorești. Aceștia stăpânesc în mai mică măsură codurile lingvistice elaborate. Codurile elaborate permit exprimarea ideilor indiferent de auditoriu sau de circumstanțele comunicării, în timp ce codul restrâns este specific unor contexte limitate
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un statut dublu, prin faptul că trebuie analizat din perspectiva a două componente: imaginea abstractă (adică noțiunea/ conceptul) + expresia lingvistică, adică denominarea. Statutul Terminologiei ca disciplină de sine stătătoare nu este unitar, în studiile canadiene. Standardizarea terminologică este de natură sociolingvistică: "Pentru Oficiul Limbii Franceze, care are rolul de a standardiza limba franceză, nota Alexandra Stanca, distincția între standardizare și recomandare constituie un principiu fundamental de care Comisia de terminologie trebuie să țină cont în lucrările sale" (A. Stanca, 2007: 6
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
semantic denominativele cu prefixul anti- datorită dublei influențe, neolatine și engleze, dar și productivității formațiunilor românești: antiflogistic (< en. antipholgistic; lat. antiphlogisticus) și antiinflamator (formațiune specifică numai limbii române). Și antimiotic / antifungic sunt sinonime - intrate în limba română prin filiere culturale/ sociolingvistice diferite: ro. antimiotic (es. antimiόtico, port. antimiόtico; cf. gr. anti+ gr. μύχης, mico-, miceto-micete, -micină "ciupercă") în comparație cu ro. antifungic (cf. en. antifungal, lat. fungus, "ciupercă"). Productivitatea prefixului anti-/ ante - diferă de la un limbaj la altul. În limbajul economic se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
domeniul acoperit devine mai complex (de exemplu, aviație - dragoste) noțiunea nu mai poate viza bogăția relațiilor și asociațiilor semantice pe care le presupune lexicul. În concepția lui M. A. K. Halliday, se poate determina un cîmp al discursului aplicabil varietății sociolingvistice realizate de termenii diferitelor specialități, încît terminologia unui limbaj de specialitate constituie cîmpul dicursului realizabil în acest limbaj. Cîmpul semantic este aria acoperită de potențialitățile semnificante ale unei unități lexicale în limbă, dar acest concept nu este ferit de o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
competența lingvistică, limitată la activitatea verbală, s-a recurs la competența discursivă pentru a denumi aptitudinea de a folosi regulile limbii în diversitatea situațiilor, deschizînd astfel drumul spre competența comunicativă printr-o fază intermediară, orientată în mod deosebit spre problemele sociolingvistice și dominată de modelele unor genuri discursive concrete. Competența discursivă are însă zone de interferență cu competența pragmatică, aceasta cuprinzînd toate principiile generale ale schimbului verbal, comune tuturor genurilor de discurs. Încercînd o sistematizare a competențelor de bază, P. Charaudeau
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituirea ansamblului. V. gen de discurs. FREYTAG 1857; PAVIS 2002; PIERRON 2002. NM F FAȚĂ. Noțiunea "față" este folosită în pragmatică și în lingvistica interacționistă pentru a defini imaginea personală, construită de vorbitor în cadrul unei interacțiuni verbale. Rezultat al perspectivei sociolingvistice asupra noțiunii de "persoană", conceptul de "față" este exploatat atît în studiul interacțiunilor verbale, cît și în cel al politeții în limbaj. Conceptul îi aparține lui E. Goffman, care îl opune celui de "teritoriu". Plecînd de la un paralelism între comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în vreme ce fiecare stil individual este realizat ca atare și este concretizat în texte, discursuri și enunțuri, stilul funcțional, ca secțiune a limbii, este o formă conceptuală, concretizabilă numai indirect prin stilurile individuale, iar nu printr-o formă proprie. În termeni sociolingvistici, situația ilustrează raportul dintre idiolecte și sociolect, acesta din urmă reprezentînd rezultatul inducției ce pornește de la situațiile singulare oferite de celelalte. Cînd este orientat spre redarea cunoașterilor, întrucît acestea sînt deseori realizări ale proceselor inductive, discursul este corelat, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corpus fiind în mod implicit asociat discursului. Dacă analiza statistică are, pentru mulți cercetători, avantajul certitudinii, acesta este totuși relativ, depinzînd de nivelul de inferență la care se situează cel care face interpretarea. Inferența pleacă de la indicatorii numerici la parametrii sociolingvistici care au definit construirea corpusului, transformînd constatările în opinii. De la nivelul primar al datelor observate (raport statistic de reprezentativitate), se poate urca, pierzînd proporțional din siguranța pe care o conferă cifrele, înspre analiza fenomenelor observabile (raport pertinent de mărturie), a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între posibilitățile limbii ținînd de norma ei. V. arbitrar, sincronie, structură, subiectivitate, valoare. SAUSSURE 1916; HJELMSLEV 1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia lingvistică și dialectologia. Sociolingvistica s-a dezvoltat după 1960 și tinde să stabilească, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia lingvistică și dialectologia. Sociolingvistica s-a dezvoltat după 1960 și tinde să stabilească, acolo unde este posibil, relația dintre variațiile lingvistice și cele sociale, eventual, chiar sub forma relației dintre cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de importanță. Perspectiva topologică asupra discursivității constă în construirea unui sistem de repere ale discursului de nivel inferior celui al formațiilor discursive, cel al comunităților de comunicare și al evenimentelor comunicaționale care le caracterizează, dînd astfel un ansamblu de natură sociolingvistică studiului discursurilor considerate separat și privite ca vectori ai reprezentărilor ideologice. Topologia discursurilor se structurează astfel prin raportarea la comunitățile discursive, îndeosebi prin raportarea la caracteristicile care țin de formele de circulație a discursurilor pe care le organizează și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a exista și de a se manifesta în forme multiple și diferențiate. În lingvistică, acest cuvînt se folosește pentru a preciza caracterul diferit (din punct de vedere spațial, social, profesional, stilistic etc.) al compartimentelor limbii istorice. V. limbă funcțională, sociolingvistică, stiluri ale limbii. VARO - LINARES 2004. IO VEROSIMIL. În Poetica aristotelică, verosimilul este instituit drept principiu central de compunere a unei opere literare. Poetul nu trebuie să fie preocupat de redarea adevărului istoric; el are drept misiune crearea unui univers
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
explicația iregularității schimbărilor lingvistice în fluctuațiile compoziției sociale a comunității lingvistice. și pentru a descrie aceste modificări care au loc în cadrul limbii, trebuie să studiem variația lingvistică în cadrul comunității. Această variație a limbii în cadrul grupului social ne duce la conceptul sociolingvistic al sociolectului luând drept exemplu limbajul tinerilor. Limba și societatea trebuie studiate împreună pentru că fiecare din aceste entități implică pe cealaltă, limba se naște și se elaborează în cadrul comunității umane prin același procedeu ca și societatea. Dacă limba este un
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
le-am reținut mai ales pentru că exemplele pe care sînt construite ilustrează realități cu pronunțat specific britanic sau narațiuni britanice mai puțin familiare cititorului român. Am ezitat însă îndelung cel puțin asupra unei omisiuni: anume, Narațiunea în zona socialului, analiza sociolingvistică de pe parcursul acestui capitol pivotînd teoretic pe o lucrare frecvent citată în literatura de specialitate de la noi: William Labov, Joshua Waletzki, Analiza narativă: Versiuni orale ale experienței personale, trad. Constanța Crișan-Simu, în Mircea Borcilă, Richard McLain, coord., Poetica americană. Orientări
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ce reordonează apoi secvența „durere-țînțar” ca „țînțar- durere”. „Forțe [textuale] creează în ultimă instanță această a doua secvență, dar nu o voi trata ca un dat, ca ordine adevărată”. Pe primatul evenimentelor se sprijină și William Labov în analiza sa sociolingvistică a narațiunii „naturale”, de zi cu zi: narațiunea este definită aici ca „metodă de a recapitula experiența trecută printr-un acord între secvența verbală de propoziții și secvența de evenimente” (Labov.1972:360). Dar peste numai cîteva pagini perspectiva se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
răsfoim, le consultăm, dar rareori le citim în adevăratul sens al cuvîntului". Elementul esențial este reprezentat de spațiul instabil al schimburilor între diferite discipline, fiecare dintre ele abordînd discursul dintr-un punct de vedere propriu analiza conversației, teoriile argumentării, comunicarea sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului, disputîndu-și, adesea conflictual, un domeniu de investigare ce comportă o deschidere către discipline conexe (sociologie, psihologie, istorie etc.); de altfel, Dominique Maingueneau semnează el însuși un număr considerabil de volume din domenii variate, al căror numitor comun
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unde cea mai importantă așezare a fost localitatea, În Întregime românească, Dunaevka. Au urmat județele Berdiansk, Mariopol, Taganarog de pe coasta Mării de Azov până la Caucaz și bazinul corbonifer al Donbasului. Aceste imense peregrinări pentru Înregistrarea folclorului și adunare de date sociolingvistice au fost permanent sprijinite de Conducerea Institutului de folclor din București și cea mai largă măsură de Anton Golopenția. Campania de folclor s-a desfășurat În toate anotimpurile. Toamna și iarna era Însă un calvar din cauza drumurilor desfundate sau Înzăpezite
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
le-a studiat. Rămâi mirat de faptul că deși răzleți, fără legături, sporadice măcar, cu locurile de baștină, nu au beneficiat de instrucție școlară dar, cu toate acestea, locuitorii păstrează limba și obiceiurile strămoșești În ciuda unei izolări totale. În teritoriul sociolingvistic de la Sud de Kiev, Uman, aproape de Pervomaisk, Zamenca, Vaznesensk Încă se păstrează caracteristicile satului românesc. Deasemenea și În locuri Îndepărtate - Nicolaiev, Kerson, Krivoi Rog, Dnepropetrovsk, Zaporoje, din Crimeea, pe Coasta Mării de Azov În județele Melitopol, Berdiansk, Marinopol, Taganrog până În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]