172 matches
-
răspîndită este forma unul, "cu excepția cazurilor cînd se folosește la numărare, la calcule sau în componența unor numerale cardinale compuse". În româna actuală folosirea numeralului primei unități e reglementată de fapt de două condiții - una lexico-gramaticală și una stilistică (sau sociolingvistică) - care au produs o anume specializare a formelor. Din punct de vedere lexico-gramatical, forma unu e singura folosită în situațiile de pură operare cu cifre: unu, doi, trei...; unu plus unu; unu la unu; o sută unu, în indicarea orei
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
Rodica Zafiu Limbajul publicitar actual utilizează tot mai mult varietățile regionale și sociolingvistice ale limbii. În ultima vreme, spoturile publicitare traduse și în genere cele cu aspect neutru-internațional au fost puternic concurate de mesajele pitorești, cu specific local. Comicul contrastului dintre produsele moderne și cadrul tradițional este valorificat în primul rînd de imagine
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
Facilitarea comunicării în compararea unor puncte divergente de interpretare a textelor literare ... 4.9. Stabilirea unor legături între experiența de lectură și experiența de viață, pentru compararea propriilor principii și valori cu principiile și valorile celuilalt ... 4.10. Explicarea referințelor socioculturale și sociolingvistice la care face trimitere un text literar/nonliterar ... 4.11. Valorificarea valențelor cultural-identitare ale limbii în diverse contexte ... 4.12. Facilitarea comunicării în contexte care actualizează puncte de vedere divergente, urmărindu-se asigurarea consensului ... 4.13. Manifestarea sensibilității și a respectului față de alteritate
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
Facilitarea comunicării în compararea unor puncte divergente de interpretare a textelor literare ... 4.9. Stabilirea unor legături între experiența de lectură și experiența de viață, pentru compararea propriilor principii și valori cu principiile și valorile celuilalt ... 4.10. Explicarea referințelor socioculturale și sociolingvistice la care face trimitere un text literar/nonliterar ... 4.11. Valorificarea valențelor cultural-identitare ale limbii în diverse contexte ... 4.12. Facilitarea comunicării în contexte care actualizează puncte de vedere divergente, urmărindu-se asigurarea consensului ... 4.13. Manifestarea sensibilității și a respectului față de alteritate
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
franceză ● Revalorizarea și reinvestirea miturilor clasice în teatrul francez din secolul al XX-lea ● Plurilingvismul urban: marcaj și discriminare în spațiul european și non-european ● Politici lingvistice: dinamica terenului instituțional și social ● Practici lingvistice urbane: identitate, contact lingvistic, semnificație socială ● Dinamica sociolingvistică a globalizării ... 23.9. Școala Doctorală Interdisciplinară ● Teoria omogenizării ● Metoda spectrală a undelor Bloch ● Metode numerice în teoria interacțiunilor fluid-structură ● Teoria omogenizării ● Metode asimptotice pentru studiul mediilor poroase ● Modele matematice în biologie ● Teoria calculului fracționar și aplicații în modelarea matematică ● Teoria
ANEXĂ din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289962]
-
facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
vindecare. 5.2. Comunicarea medic-pacient Întâlnirea dintre medic și pacient este o formă de contact uman și, totodată, o variantă de comunicare interumană; se stabilește un “sistem comunicațional medic-pacient” (I. Oprescu, 1975), care poate fi studiat prin metode lingvistice, psiholingvistice, sociolingvistice, semiotice, etc. - pe scurt, prin metode de antropologie cultural-lingvistică. Contactul medic-pacient este rareori căutat ca un scop în sine, ca o nevoie de contact interuman (la diferite nivele: de la nivelul etiologic - Szondi a argumentat existența unei “pulsiuni de contact” - până la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și modurile de producție și care în același timp își propune să analizeze aspecte metodologice, în cadrul disciplinei. * Postmodernismul subversiv-deconstructiv care se focalizează asupra modului în care orice cunoaștere este mediată de limbaj și modul în care "referenții realității sunt construiți sociolingvistic și acționează ca mecanisme ale controlului social și individual". În cadrul acestui curent, tot ceea ce era considerat anterior de la sine înțeles, cunoaștere necontroversată, este acum pus sub semnul întrebării. Chiar și științele sociale și umaniste sunt considerate ca "ficțiuni", ce au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interacțiunile din familie, școală și clasa socială. • Reproducerea habitusului în cadrul școlii se face prin limbajul și cultura de referință, pedagogia aplicată, selecțiile, excluderile și examenele practicate și ignorarea contribuției școlii la reproducerea socială și culturală. • Basil Bernstein are o teorie sociolingvistică ce explică rezultatele școlare mai slabe ale copiilor din clasele muncitorești. Aceștia stăpânesc în mai mică măsură codurile lingvistice elaborate. Codurile elaborate permit exprimarea ideilor indiferent de auditoriu sau de circumstanțele comunicării, în timp ce codul restrâns este specific unor contexte limitate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instrument util de lucru; astfel, analizele discursului în organizații relevă opt elemente/caracteristici (pentru a ajunge la aceste categorii simple, autorii - Linda L. Putnam și Gail T. Fairhurst - au revăzut și clasificat literatura de specialitate din puncte de vedere diferite: sociolingvistice, analiza conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și retorică, studiile de critică lingvistică și analiza lingvistică postmodernă): 1. Codurile: trăsăturile desemnând, printre altele, etichetele, jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
însă greu de luat în seamă ideea că asemenea nume (de tipul rumân) ar fi o dovadă de memorie colectivă a originilor romane: a lansat această ipoteză Sextil Pușcariu, o întâlnim și la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
comunități aveau conștiința propriei identități etnolingvistice. Matilda Caragiu Marioțeanu, în Dodecalogul inclus în DIARO, pp. 439-452, afirmă cu convingerea specialistului: �aromâna este limba maternă a Aromânilor care le conferă conștiința lor etnolingvistică" (p. 442). în aceste condiții, autoarea introduce conceptul sociolingvistic de alteritate, factor esențial cunoscut în cercetările privind identitatea comunităților lingvistice izolate (Sprachinseln). Vorbind altă limbă decât cea din jur și, mai ales, voind a o păstra (language maintenance), alteritatea garantează fidelitatea lingvistică diacronică. (în Peninsula Balcanică, fiecare etnie avea
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
a romanității românești. XIV. Nu este semnificativ faptul că dinamica acestor idei identitare național-istorice s-a declanșat într-un mediu multicultural favorabil, prin contacte ideologice austro-ungaro-transilvănene care au reunit pe toți cei care militau pentru autonomia propriei alterități? în termeni sociolingvistici, fidelitatea lingvistică (language loyalty) s-a completat cu o culture loyalty, istorică, spre a construi ceea ce a fost numit national identity (Niculescu 1973). încercăm, în rândurile noastre de față, să arătăm cât de strâns legate, în aspirații naționale și realizări
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
care aduc în discuție spațiul central și est-european: Alma Sokolija, "Studiu contrastiv al argourilor din Sarajevo și Paris. Aspecte metodologice" și Dávid Szabo, " Poziția împrumutului în argoul din Budapesta". Primul articol se centrează asupra unor observații de metodă privind ancheta sociolingvistică; de aceea, din păcate, rezultatele studiului contrastiv și datele concrete despre argoul din Sarajevo rămîn destul de sumare. Pentru comparația cu situația românească, chiar dacă sînt puține, faptele amintite mi se par totuși interesante: apariția primelor date despre argourile din sîrbo-croată, de-
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
variațiilor de permisivitate; aici aflăm doar că un dicționar de slang maghiar, elaborat în anii 1970, a fost publicat abia în 1989. Căderea regimului, arată autorul articolului, a însemnat oricum - din punct de vedere științific - posibilitatea de a normaliza studiul sociolingvistic și aducerea la zi a bibliografiei domeniului; în ceea ce privește argoul însuși, principalele inovații s-au înregistrat mai ales în zona semantică legată de folosirea drogurilor. Comparația cu franceza - care ar putea fi la fel de bine și una cu româna - are în vedere
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
școală într-o situatie de dezavantaj în competiția pentru o poziție socială înaltă. Dacă Bourdieu dezvăluie, într-o oarecare măsură, mecanismul reproducerii inegalităților sociale prin intermediul școlii, în aceeași perioadă și independent de acesta, sociologul englez B. Bernstein produce o teorie sociolingvistică ce demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
va fi pragmatic; vom încerca să răspundem la întrebarea " Cum înțelegem glumele ?" și să oferim repere pentru un model de receptare a glumei ca actualizare a principiului interpréter c'est dériver (C. Kerbrat-Orrechioni, 1982); aceste repere vor fi de natură sociolingvistică și praxiologică, pentru că abilitatea noastră de a infera intențiile locutorului (din forma în care se spune: intonație și mimică specifică în cazul glumei orale și mai ales din ceea ce se găsește dincolo de ceea ce se spune) nu este o capacitate strict
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la situația de comunicare (raportul de forțe între interlocutori, cunoștințele lor despre lume, fondul comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri de reguli: i) de repetiție (prin pronominalizări, substituție lexicală); ii) de progresie (aport semantic permanent îmbogățit: continuitatea tematică este echilibrată de progresia rematică a predicatelor, i.e. a evenimentelor); iii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
le percepe ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate de reducere a incertitudinii și anxietății. Teoria adaptării comunicative (Giles, 1973) concepe comunicarea ca un proces continuu de adaptare situațională reciprocă a interlocutorilor, prin adoptarea unor strategii sociolingvistice și atitudinale care să le permită obținerea unor rezultate eficiente. Adaptarea apare ca o formă de armonizare a vocilor comunicative. Conform teoriei comunicării tranzacționale (Eric Berne, 1964), indivizii interacționează adoptând una dintre cele trei ego-stări posibile: adult, părinte, copil. În
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Basil Bernstein o desemnează cu ajutorul termenului generic de cod restrâns : o realitate lingvistica precara, subdezvoltare vădită a limbajului, întârziere în dezvoltarea generala si mai ales în dezvoltarea gândirii, impregnare a limbajului cu elemente nonverbale, expresivitate exagerata, gestica expresiva. Teoria codurilor sociolingvistice asociază codurile restrânse cu o structura sociala locala și apreciază că aceste coduri au, în principiu, un potențial redus de schimbare, reflexivitatea individului fiind, în acest caz, limitata. Aceste coduri realizează semnificații legate de context, particulariste. Spre deosebire de ele, codurile elaborate
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
Celălalt, ale cărei origini istorice pot fi discutate (unii estimează că s-ar afla în Renaștere), dar a cărei specificitate care marchează ruptura de problematicile anterioare ar fi de a lega perspectiva alterității de chestiunea limbii în sens socio-simbolic și sociolingvistic, într-o perspectivă a dominației. Astfel considerată, francofonia literară nu ar fi vîrful de lance al unui dialog cultural, fondat pe folosirea aceluiași idiom, care ar transcende formele de expresie naționale, istoric determinate, ci o modalitate ciudată, perversă, de dominare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
multe răspunsuri la întrebarea fundamentală: "ce este scriitura?", complexității interogației datorându-i-se și paleta extrem de diversificată a posibilelor abordări pe care el le propune în timp. Astfel, dacă în Gradul zero al scriiturii, scriitura este mai mult o noțiune sociolingvistică sau un sociolect, în Mitologii este prezentată o perspectivă a moralității scriiturii, iar în Critică și adevăr se proclamă faptul că totul este scriitură. Relația lecturii cu scriitura va fi surprinsă în S/Z, unde aceasta din urmă este prezentată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reportajului și a faptului divers jurnalistic, a povestirii orale sau a anecdotei cotidiene. Capitolele ce urmează vor fi consacrate unei astfel de ipoteze asupra unităților minimale de compoziție textuală, forme fundamentale ale limbajului elementar, deplasând analiza lui Bahtin din câmpul sociolingvistic al genurilor discursive, în direcția celui lingvistic mai restrâns al textualității. Cea de-a doua ipoteză esențială a lui Bahtin se referă la relațiile unităților (fraze sau propoziții) cu acel "întreg al enunțului finit", cu organizarea sa compozițională: Toate enunțurile
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]