5,527 matches
-
Iulia Popovici Un nou volum de convorbiri - realizate în fapt în anii ’80 și reluate, în anumite cazuri, după 20 de ani - a apărut de curînd, sub semnătura lui Zoltán Rostás, la Editura Paideia. Sociolog pasionat de istoria orală, șef al Catedrei de Antropologie Culturală de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, Rostás continuă cu această Sală luminoasă un proiect început cu ceva timp în urmă prin volumul de dialoguri H.H.
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Cătălin Constantin Din 1990 încoace au fost publicate în România mai multe cărți de istorie orală. Astfel de discursuri au stîrnit interesul sociologilor, al istoricilor și etnologilor, al lingviștilor și, poate în primul rînd, al publicului larg. Cititorii acestor cărți știu că există cîteva subiecte privilegiate de cei care au adunat istorii orale: războiul, deportarea, rezistența, anii comunismului. Experiențe marcante, triste, apăsătoare. Un
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
lesne de urmărit în evoluția societății românești după revoluția din '48 - cu adepți și adversari ireconciliabili într-o înșiruire de generații până în zilele noastre închise dialogului. Pentru o mai clară orientare sunt evocate mai întâi opiniile unor reputați filosofi sau sociologi asupra firii însăși a poporului român, de la C. Rădulescu Motru, D. Drăghici, Ștefan M. Zeletin (la acesta românii sunt considerați ca rasă occidentală, cu obiceiuri orientale) până la Mihai Ralea. în Fenomenul românesc Ralea trasa un tabel al psihologiei naționale dominat
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
al continentului ce se va numi Europa, a imprimat primelor comunități stabilite aici o devenire aparte, sublimată într-o atitudine specifică față de lume, în mituri fondatoare originale și forme de organizare necunoscute pentru restul lumii. Cadrul cosmologic, cum a denumit sociologul Dimitrie Gusti spațiul natural al existenței colectivităților, a impus dobândirea unui sentiment identitar ce transcendea diferențele etnice, înclinațiile tribale. Spațiul european a impus și s-a impus celor ce l-au umplut, ducând la apariția primelor trăsături definitorii pentru homo-europaeus
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
și nici locul potrivit acum pentru un asemenea demers. în schimb, oricare ar fi ele, nu pot fi reduse doar la colaborarea sa cu regimul comunist. S-ar intra astfel într-o zonă în care contraexemplele l-ar așeza pe sociologul și criticul M. Ralea într-o poziție mai puțin favorabilă. Nu este cazul. Important este studiul său din 1927, De ce nu avem roman?, studiu pe care Al. Săndulescu îl ia în discuție reținând motivele care pot sta în picioare, și
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
Octavian Goga (a fost căsătorită cu fratele lui, Eugen), în relații de rudenie cu practic orice înseamnă aristocrația românească de la 1900 și contemporană cu un întreg secol, Elisabeta Odobescu-Goga e unul din cele mai fascinante personaje dintre multele cu care sociologul Zoltán Rostás s-a întîlnit în peregrinajul lui optzecist de reînviere a Bucureștiului de altădată (Chipurile orașului. Istorii de viață în București. Secolul XX, publicată în 2002, e mărturia acestei aventuri cvasi-clandestine prin trecutul unei societăți). În '85-'86, cînd
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
publice (seminarii, ateliere etc). De asemenea, s-au tipărit cărți - 58 de titluri, ceea ce înseamnă deja o mică bibliotecă - grupate în șase colecții și însumând aproximativ 20.000 de pagini. Centrul a colaborat până în prezent cu aproape 700 de istorici, sociologi, medici, scriitori, arhitecți, ziariști și foști deținuți politici. În anii imediat următori - și anume 2005 și 2006 - se va încheia un proiect de mare anvergură: recensământul populației concentraționare din România în anii 1945-1989 (bazat pe studiul istoric, sociologic și statistic
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
pot înțelege de ce un fost disident ca Paul Goma (a cărui acțiune din 1977 o numesc în carte "eroică") ar obiecta la simpla discuție dintre mine (ori alt intelectual democrat) și președintele Iliescu. Se întîmplă însă că eu sînt istoric/sociolog al comunismului și m-a interesat să intru în dialog cu un personaj semnificativ al "poveștii" pe care o studiez. Dialogul nu este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
clasică pînă la performance și la videoinstalație - dezvăluie, prin însăși distribuția sa geografică, o sumă de caracteristici care ar trebui să stîrnească nu numai interesul istoricului de artă, ci și (dacă nu cumva chiar în primul rînd) pe acela al sociologului, al politologului și al specialistului în psihologia grupurilor. Dacă se urmăresc pe harta României centrele în care expresiile neconvenționale sînt înțelese adecvat, încurajate prin climatul general și cultivate sistematic, avem, prin consecință, chiar harta a două tipuri de civilizație și
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
p. 82). Dacă am vorbi în termenii lui Max Weber, angajarea sa este una care ține de așa-numita "morală a convingerii", radical opusă "moralei acțiunii" sau a "puterii", adică una ce vizează - cum spune Paul Ricoeur comentându-l pe sociologul german - un optimum etic sau "le souhaitable humain" - ceea ce este de dorit pentru om. (v. Paul Ricoeur, Lectures 1. Autour du politique, Seuil, Paris, 1991, p. 251). Intră în joc aici și utopia, cum atrage atenția Ricoeur, întrucât " Există o
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
1987), D. Otovescu, Cultură, personalitate, vocație în concepția lui C. Rădulescu-Motru (1990), Viorel Cernica, C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000), la care se adaugă Bibliografia (2000) semnată de Marin Diaconu. Cea mai recentă contribuție în domeniu este semnată de sociologul Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale (Editura Albatros, 2004, I, 782 p., II, 844 p.). Cartea este rezultatul unei îndelungi cercetări, autorul ei vădind că a aprofundat opera filosofului și psihologului Motru, documentele din arhive, corespondența, a recitit
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de tipărirea postumă a esențialei lucrări a lui Motru, Revizuiri și adăugiri 1943-1952 (I-VIII, 1996-2001). Ca o pregătire pentru monografia despre Motru, pot fi socotite și edițiile pe care le-a semnat din opera unui mare număr de filosofi, sociologi și scriitori din secolul al XIX-lea și din cel următor: M. Eminescu, T. Maiorescu, A. D. Xenopol, Aurel C. Popovici, George Sofronie, Romulus Seișanu, Nichifor Crainic, Octavian Goga, Mihai Ralea, G. Călinescu, D. Stăniloae, Al. Claudian, S. Mehedinți, Tr. Brăileanu
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
nouă la sută, manele. Ei și? veți spune. Să asculte ce vor, că de aia e democrație! Păi, ce democrație e asta, când suntem colorați în procent covârșitor în nuanțele țipătoare ale Orientului? Exemplul e mărunt, dar, cel puțin pentru sociologi, relevant: tocmai preferințele exprimate liber spun ceva despre adevărata, adânca ta identitate. Primul lucru care te șochează în România e murdăria indescribtibilă a spațiilor publice. Fie că e vorba de gări, săli de așteptare la poliție, clase de școală, universități
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
Constantin Țoiu Prin 1977, călătorind în UȘĂ cu prilejul Programului scriitoricesc internațional, la care au participat mulți alți confrați de-ai noștri - I. W. P., - am stat de vorbă cu un sociolog autohton care se plângea întruna că America nu-i bine văzută și când îmi amintisem cuvintele celebre ale generalului De Gaulle: O țară mare nu-i iubita, o țară mare este detestata. Ideea europeanului se pare că îl mai liniștise
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
face lehamite de el, adaug eu, din exces de preciziune... Nu că n-aș fi avut și eu obiecțiile mele, pe care aș fi putut să le aduc americanilor... Dar, în acel caz, dată fiind starea de inferioritate în care sociologul se punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă... Că ei, americanii, - se vaietă el - se găseau în situația Imperiului român
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg de bancă dintr-a-ntâia primară, mare sceptic: așa o decădere!... Cu darul pe care îl avem noi, românii, de a mitocosi lucrurile, dădusem imediat curaj sociologului de peste ocean, un om bun și naiv, de fapt, care se întrema la iuțeala... Pe vremuri, fusese vorba și de un imperialism, tot de-al lor, pentru care sovieticii îi înjurau neîncetat. De fapt, din invidie, ori din neputința. Potrivit
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
tangențial judecăți de valoare asupra operei lui Istrati, iar referirile la scrierile sale au ca scop doar exemplificarea modului în care anumite episoade ale existenței reale au fost transpuse în ficțiune). În schimb, este un neobosit scormonitor în arhive, istoric sociolog, psihanalist și, nu în ultimul rînd, un excelent prozator. De aceea, nu se poate vorbi cu certitudine de o anumită metodă utilizată de autor. Este o combinație elastică de mai multe metode, în funcție de situațiile diferite întîlnite în investigație, fapt recunoscut
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
The Institute for American Values din New York a publicat un dosar extrem de interesant și important privind familia intenționala („the intențional family”). Terminologia această identifica, se pare, ultimul val în agresiunea societății seculare împotriva relațiilor biologice între părinți și copii. Unii sociologi occidentali văd în familia intenționala o versiune superioară familiei tradiționale. În familia tradițională copiii se nasc cînd natură și firescul lucrurilor decid, adică soția devine însărcinată iar după nouă luni naște. În contrast, familia intenționala e familia planificată, unde cei
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
statul le construiește după plac. Această perspectivă e cunoscută sub numele de „perspectiva constructivista” a familiei pentru că statul, nu natură și firea lucrurilor, o definește. Avalanșă împotriva relațiilor biologice de familie se identifică. Numărul intelectualilor, al profesorilor de drept, al sociologilor, al judecătorilor, al politicienilor, al legiuitorilor care cer eliminarea relațiilor biologice că fundament al familiei e în creștere vertiginoasa. Asta se reflectă în numărul crescînd de comentarii, legi, ori cărți care se publică în sprijinul distrugerii familiei biologice ori nucleare
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
Periplul literar a început marți 27 octombrie. Cărțile prezentate cu această ocazie au fost următoarele: Anca Sîrghie, Lucian Blaga și ultima lui muză, Editura Techno Media Sibiu, 2015; Barbu Zevedei, Metafizică și umanism (ediție de Marin Diaconu); Barbu Zevedei, psiholog, sociolog și filosof român și englez (volum editat de Daniela Maci și Michael Finkenthal); Marin Diaconu și Anca Sîrghie, Radu Stanca - profil spiritual, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015. Cu acest prilej, după cuvântul de deschidere amfitrioana i-a
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Lăzărescu și Lerida Buchholtzer au recitat versuri din opera lui Radu Stanca. Prof. univ. Michael Finkenthal de la Universitatea din Baltimore și Marin Diaconu din București au vorbit despre cartea lui Barbu Zedevei Metafizică și umanism precum și despre personalitatea acestui psiholog, sociolog și filosof român, care este destul de puțin cunoscut la noi, dar care în timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost asistent la catedra de Filosofia culturii a lui Lucian Blaga și secretar de redacție al revistei ,,Saeculum“. Metafizică și
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc special în sufletul lui. Drăgușul este un sat etnografic care își mai păstrează tradițiile în ciuda trecerii timpului. În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
vastitatea preocupărilor sale. Pentru că Mihai Eminescu nu a fost doar poet și gânditor, ci și un mare jurnalist român (cel mai mare) și, în această calitate, primul analist economic, politic și geopolitic din istoria României. A fost, de asemenea, primul sociolog, în sensul deplin al cuvântului, și autorul unei teorii despre stat: STATUL ORGANIC. „Diagnosticele”, avertismentele, analizele și soluțiile sale, bazate pe o profundă cunoaștere a realităților românești, a istoriei și a contextului european, sunt valabile și astăzi. Citindu-i textele
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
poate că dânsul doar a semnat în nume propriu “operele” colaboratorilor domniei sale. Cazul partizanului anticomunist TRAIAN MARINESCU GEAGU, tratat înainte de Decembrie 1989 că o simplă legendă locală, a fost făcut cunoscut publicului larg de foști deținuți politici, de istorici, de sociologi, inclusiv în publicații apărute chiar sub egida Fundației Academia Civică. Menționez în continuare doar câteva lucrări PRINȚ care ating limitele intervalului 1993 - 2006, în care presupun că se încadrează și postarea ONLINE, respectiv materialul PRINȚ apărut sub numele D-lui
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
derivă. Conceptul de model al omului mare sună a fi menit să salveze o civilizație, fie că Artur a intenționat asta sau nu, fie că a spus-o și deci a conștientizat-o, fie că doar a intuit-o”. Reputatul sociolog, critic și scriitor Adrian Dinu Rachieru îl conturează pe Micul Călinescu astfel: „Cu gust semi-profetic, Artur Silveștri palpa originismul cultural, umplea goluri, evidenția și răspunsul autohton”. Dincolo de jertfă și iubire, într-un Peisaj lăuntric al unor Galaxii paralele, poeta și
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]