92 matches
-
Cele patru episoade ale studiului lui Petru Comarnescu, subîntituiate Însemnări În jurul romanului „Desculț” de Zaharia Stancu, se referă la: Sociologia desculților 50, Clasa desculților 51, Realismul desculților 52, și Tragismul și soluțiile lui Darie 53. Tipice pentru metoda de analiză sociologizantă practicată de toți criticii literari sunt comentariile lui Mihail Petroveanu 54, dar mai ales cele ale lui Paul Georgescu 55 și Ion Vitner 56 din Viața românească. Negând la modul proletcultist tot ce s-a scris Înainte de Desculț despre țărani
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în Obsesia (1946), componenta erotică este văzută ca una din trăsăturile esențiale ale răului uman, făcând mai pregnantă viziunea întunecată asupra lumii ca ființare anarhică, absurdă, tragică. Oameni de lut (1947) absolutizează această perspectivă. Ultimul roman, Document (1964), aparținând scrisului sociologizant, este o demonstrație tendențioasă a modului cum erau oprimați țăranii în trecut. Și în literatura de călătorie, se manifestă două maniere de a consemna realitatea. În căutarea mea (1933) cuprinde însemnările dintr-o croazieră pe Marea Mediterană. Călătorind, vizitând vestigiile unor
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
fiind o formă mai neostentativă de expresie, o concentrare a mijloacelor. Și ca memorialist, reînviind figurile lui Al.Vlahuță, I. L. Caragiale, B. Delavrancea și N. Grigorescu, B. își consumă mai ales forțele sentimentale, de om ce se dăruie prieteniei. Optica sociologizantă domină, ca și în proză, dar câteva detalii, unele elemente anecdotice au făcut carieră în biografia literară. SCRIERI: Mi-a cântat cucu-n față, București, 1910; Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale, București, 1938; Îndurare!, București, 1939; Scrieri alese
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
nu are posibilitatea înțelegerii genezei, sensurilor și duratei crizei conștiinței, tocmai pentru că rămâne descumpănit atunci când piesele arhivistice (în ultimele decenii ale secolului) nu mai oferă prilej interpretărilor de istorie economică. Ce ne rămâne de făcut în acest caz? O istorie sociologizantă, una a ideilor? Probabil că și una, și alta. Kisfaludy Katalin, Mathias Rex, Gondolat, Budapesta, 1983, pp. 109-142; vezi și Carl Nehring, „Matyiăs külpolitikăja”, în Történelmi Szemle, nr. 3-4, 1978,; Horvăt IĂnos, Az irodalmi müveltség megoszlăsa. A magyar humanizmus, Budapesta
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1951-1953) și redactor responsabil adjunct la „Limbă și literatură”. A debutat în anul 1928, la „Bilete de papagal”, iar editorial în 1948, cu monografia Alecu Russo. Omul, opera. Tributar până către sfârșitul deceniului al șaptelea din secolul trecut unui concept sociologizant de literatură, B. a contribuit din plin la așa-numita „reconsiderare” a clasicilor, la „valorificarea științifică a moștenirii literare”, prin sublinierea laturilor „progresiste”, ca și a „erorilor ideologice” ale diferiților scriitori. În Prezentare succintă a literaturii române din revista „Limbă
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
adecvarea la real a dramaturgiei, impactul asupra publicului și receptarea în mentalitatea epocii respective, rolul ei educativ, meșteșugul artistic al dramaturgului. Textele lui B. sunt preponderent analize de conținut, parafrazări și rezumări explicative valide, marcate însă de o optică excesiv sociologizantă (păstrată uneori, inerțial, și după încheierea perioadei de obligativitate oficial impusă). O amplă lucrare de sinteză este Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului, în trei volume (1966-1982), la origine, fără îndoială, un curs universitar. De aici decurge - probabil
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
dar mai ales la „Teatrul”, cu cronici de spectacole și cu interviuri. Debutul editorial al lui B., Conținut și formă în artă (1959), o ilustrare teoretică a esteticii vulgarizante realist-socialiste, înseamnă trasarea proiectului de o viață al autorului: critica marxistă sociologizantă. Doar tonul se va modifica, pierzându-și din virulență de-a lungul anilor. B. trece în revistă teoriile marxist-leniniste despre artă ca oglindire a realității obiective și ca produs al subiectivității, ca să ajungă la lucrări literare ale unor veleitari proletcultiști
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
puțin realizate. În Trustul își face loc o tentă tezistă, clișeul uzitat brutal al rupturii totale dintre exploatați și exploatatori. Viziunea aceasta simplistă se va desfășura într-un context ideologic propice în romanul Oțel și pâine (1951), înecat în clișee sociologizante proletcultiste. Dar personajul Buiumaș, a cărui autenticitate și a cărui pregnanță nu se rezumă la inserțiile autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
va salva? Cum a ghicit, și asta, Tolstoi?... - Nu prea înțeleg analogia, spuse Antim întorcîndu-se și reașezîndu-se în fotoliu, încercînd să-și ascundă oboseala. Ieronim ridică brațul drept în aer. - Nici nu trebuie s-o înțelegi, căci e o interpretare sociologizantă, și nu se potrivește uniformelor noastre de general. Pentru că, Domniță, adăugă întorcîndu-se spre Maria, uniforma asta de general care îmi ține cald este, pentru mine, arta, geniul ludic, iar pentru Iconaru Vladimir este pur și simplu un costum de gală
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
privind omologiile dintre literatura anarhică și muzica primitivilor, jazz, compozițiile lui Stravinski ori Satie și baletele lui Djaghilev. Refuzîndu-i valoarea estetică, autorul îi concede anarhismului poetic doar o valoare documentară (ca formă de „reflectare” a fizionomiei lumii contemporane). Observațiile sale „sociologizante” sînt elocvente: „Dacă poezia anarhică nu are valoare estetică, ea are o valoare documentară, căci oglindește vieața socială și climatul moral al lumii contemporane. Ca și celelalte manifestări artistice, ea a răsărit parcă din atmosfera dancingurilor, barurilor și a «cutiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
criticii lui Perpessicius, n.m.) nu înseamnă însă reducerea viguroasă și sistematică la unitatea generatoare, ci, dimpotrivă, urmărirea grațioasă și fără insistență a amănuntelor”. Ea evidențiază, de fapt, „nepotrivirea de caracter” între impresionismul „dogmatic” al lui Lovinescu - discipol raționalist, ideologizant și sociologizant al lui Emile Faguet - și impresionismul „pur” al lui Perpessicius, mai apropiat de estetismul idealist subiectiv al lui Rémy de Gourmont. Filiația gourmontiană - comună și lui N. Davidescu - a fost subliniată, între mulți alții, și de către E. Simion, în prefața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
apostolii singurului nostru Părinte, Iisus Hristos, prin care se numește orice părințime (patria), în plinirea sfintei Biserici (Ef. 3,15)”1. Grila hristocentrică adoptată de Biserică în interpretarea Scripturilor pare anacronică multor cititori de astăzi 2, așa cum lectura psihologizantă și sociologizantă a textelor sacre 3 li s-ar fi părut absurdă Părinților apostolici 1. Decizia creștinilor de a accepta Scripturile vechi (Legea, Psalmii și Profeții) împreună cu Hristos, a antrenat cu sine obligația lecturii duhovnicești 2, singura care, prin inspirația Duhului, putea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sânt. După o uvertură magistrală ca aceasta, orchestrată impecabil (cu analogii într-un acompaniament de orgă), recitativul solistic lâncezește, tema se ramifică; în rest, limbajul sociologizant, retoric, se subordonează finalităților ideologice curente, în spiritul momentului 1955. Începând cu al treilea segment, eșafodajul anecdotic, discursiv, al acestui Labiș al cetății nu mai are percutanța textelor lui cu miez, esențializate. Epoca de intesn dogmatism împresura. Citarea lui Maiakovski
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
academică a "grupului 63" italian (opus "generației lui Vulcan", tip Marinettti), eșuată în nihilism și sterilitate, din care făceau parte Edoardo Sanguineti, Alfredo Giuliani, Antonio Porta, Nanni Balestrini, Cesare Vivaldi, Elio Pagiarini etc. Reamintim nu numai dezacordul monografului față de abordarea sociologizantă dogmatică, inspirată de Georg Lukacs sau Antonio Gramsci, vizibilă în manifestele respectivului grup, dar și conținutul novator al experimentelor. Remarcabilă este altitudinea stilistică și conceptuală a hermeneutului post-heideggerian în vârstă de 35 de ani, drept care vom spicui termenii de structurare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
le permite să făptuiască așa-numita materialitate a istoriei deconstructivismul nu caută să descopere literaturitatea unui text, ci literaturitatea limbajului, prin literaturitate înțelegîndu-se structură, dar și capacitate performatoare, vitalitate, trecere aproape insesizabilă a cuvintelor în fapte. În vreme ce pentru o critică sociologizantă sau ideologică, literatura reflectă fenomene exterioare de fapt ei, pentru deconstructivism ea le modelează. (...) Metoda ca atare, felul în care deconstructivismul propune studierea limbajului, în texte literare și apoi prin extensie în alte discipline, este preluată masiv din retorica clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și dv. E.M.: Ce alți profesori ați mai audiat? Pe dl Ciopraga l-ați avut profesor? E.S.: Pe profesorul Ciopraga l-am audiat, eram deja în anul al III-lea, era o perioadă în care eram încă îngroziți de limbajul sociologizant al cursului de la anul al II-lea (să nu amintim, totuși, numele titularului...), iar în acest an al III-lea am fost încântați de limbajul foarte elevat al profesorului Ciopraga, plin de neologisme.... Unele nici nu le înțelegeam și, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a forjat conceptul de decepționism, menit să înscrie dintr-o perspectivă sociologizantă o stare de spirit codificată cultural prin termenul de decadentism. Termenul de "decadentism" se afla în circulație pe piața ideilor și Ștefan Popescu îl utilizează la rândul lui cu privire la tablourile lui Burne-Jones. Dacă descrierea tablourilor acestuia are o notă naivă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
441. O bună parte a criticii românești din perioada postbelică recuperează accentuat influența autohtonă a lui Grigorescu asupra lui Luchian, vizibilă nu numai ca modalitate de a picta, dar mai ales prin alegerea unor teme sociale. În contextul acestei interpretări sociologizante, amprentate ideologic, accentul cade asupra felului în care opera reprezintă biografia, asupra modului în care ea se constituie în protest social, asupra preluării unor motive rustice sau bucolice. Influența benefică a picturii lui Grigorescu, recunoscută plenar de poet, Grigorescu este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al revistei, cu articole pertinente, cu un gust artistic rafinat și bine informat cultural, criticul de artă destul de scolastic și nesărat, C. Demetrescu-Iași, prezent cu un singur articol în numărul 2 al revistei, unde încearcă oarecum căznit o abordare gheristă, sociologizantă a artei pe calapodul dicotomiei dintre natura obiectivă a factorilor de mediu și natura subiectivă a vieții sufletești cu reflexe din teoria păturilor superpuse, poeți cu fulgurații simboliste, mai degrabă prizonierii unei maniere, având ca numitor comun un sentimentalism fad
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
120 p., 31.000 lei 2. Analiza povestirii, J.M. Adam, F. Revaz, 128 p., 47.000 lei 3. Comerțul internațional, Frédéric Teulon, 112 p., 24.000 lei 4. Comicul, Jean-Michel Defays, 130 p., 28.000 lei 1 În concepția absurdă sociologizantă actuală, care nu găsește în spatele faptelor decît ceea ce ea ascunde. În realitate, sărbătoarea este expresia unei societăți, a imaginii pe care ea și-o face despre sine în spațiu și timp așa cum ea le imaginează. Ordinea socială iese de fiecare
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
de colindători are menirea să vindece toate durerile lumii. De aceea cunoaște periodicitate și se caracterizează prin dăruire de sine și prin amplă participare. Fastul strălucitor și tăria în credință au trezit comentarii pe tonalități variate; din partea gîndirii pozitiviste și sociologizante. Dar este un alt aspect al problemei; mai ales că angajează problematica existenței și a morții, esența oricărei religii, ca și a științei, dar cu instrumental propriu și cu rezulatate pe măsură. A. Dumnezeu cioban Unde s-a mai pomenit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui Marie-Claude Hurtig și Marie-France Pichevin, Geneviève Paicheler sau Verena Aebischer sînt în mod deosebit citate pe acest subiect. S-a dezvoltat mai apoi o sinteză pe unul dintre modurile de abordare a chestiunii, centrînd interesul cititorului pe o cercetare sociologizantă a unui psiholog social elvețian (Lorenzi-Cioldi, 1988, 1994). Abordarea sa o ilustrează pe cea susținută de Moscovici și Doise despre principiile organizatoare, obiectivarea și ancorarea. Identitatea socială este obiect de transformări și achiziții în funcție de grupul în care ne inserăm. În
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Universitatea din Zürich. Până la descoperirea lui Eminescu, pe când semna Svetlana Matta, autoarea a dat prima monografie despre poezia lui Bacovia, într-o viziune modernă, cu o tentă existențialistă, pe vremea când în țară se practica din plin proletcultismul și critica sociologizantă marxistă. Însă întâlnirea cu Eminescu a fost decisivă. În 1976, a fost invitată la un colocviu dedicat poetului român, la Stuttgart. Acolo l-a cunoscut pe filosoful și cărturarul Ștefan Teodorescu, fascinată fiind de discursul acestuia. La îndemnul universitarului, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să se confunde cu procesul revoluționar și că mobilizarea antirasistă sintetizează sau rezumă toate mobilizările socio-politice: rasismul explică totul (tot ce merge prost și tot ce rănește), iar antirasismul Înlocuiește tot ceea ce rămâne. În sfârșit, această viziune holistă sau puternic sociologizantă („Societatea este rasistă”) ocultează orice diviziune socială ireductibilă la opoziția „albi-negri”, contribuind astfel la radicalizarea raporturilor sociale și favorizând apariția unui contrarasism anti-albi, legitimat de o convingere esențialistă („Albii sunt rasiști”) și devenit patetic prin instalarea negrilor În postură de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la al cărei sens contribuie decisiv mijloacele non-verbale; în plus, se poate constata că, dacă la nivelul textului scris, continuitatea este dominanta structural- semantică, la nivelul textului oral, discontinuitatea structurală (anacolutul) și chiar semantică se instituie în normă specifică. Perspectiva sociologizantă privilegiază urmărirea stategiilor conversaționale, ca modalități de acțiune și interacțiune socială, în vederea prescrierii unor reguli care să eficientizeze comunicarea. Preocupările mai noi ale filozofiei limbii, ale sociolingvisticii, pragmaticii sau ale antropologiei, converg către descoperirea mecanismelor de structurare a unor texte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]