92 matches
-
au fost scrise în epoci diferite, unele, probabil, în urmă cu mult timp, autoarea nerevizuindu-le în vederea omogenizării stilistice. Poate ar fi fost bine măcar să le dateze. Păstrează, în orice caz, formulări care ne apar iremediabil "vechi", amintind inflexiunile criticii sociologizante și incriminatoare, ca atunci când vorbește, de pildă, despre "procesul burgheziei false, rapace, imorale, dornică de parvenire și de putere". Trebuiau îndepărtate aceste scorii de limbaj sociologizant, care nici mai demult nu au exprimat-o pe autoare, decât accidental, și cu
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
dateze. Păstrează, în orice caz, formulări care ne apar iremediabil "vechi", amintind inflexiunile criticii sociologizante și incriminatoare, ca atunci când vorbește, de pildă, despre "procesul burgheziei false, rapace, imorale, dornică de parvenire și de putere". Trebuiau îndepărtate aceste scorii de limbaj sociologizant, care nici mai demult nu au exprimat-o pe autoare, decât accidental, și cu atât mai puțin o exprimă în prezent. Critica ei este, cum spuneam, una de reconstituire fidelă a universului operei, inventariind temele, motivele structurante, examinând psihologiile și
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
a universului operei, inventariind temele, motivele structurante, examinând psihologiile și formele de trăire morală, caracterizând personajele și urmărindu-le evoluția, precum și felul în care creatoarea lor "împinge analiza mai departe, dincolo de planul vizibil al socialului". Această critică nu este deci sociologizantă, cum ar fi putut să pară, și chiar dacă nu ignoră socialul cel mai mult se interesează de ceea ce se întâmplă dincolo de "planul vizibil" al acestuia. Adică de trăirile psihice și de procesualitatea biologică, de stările maladive și de manifestările morale
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
a reprezentat Vasile Kazar. Deși inițial el participase activ la construcția și la consolidarea noului sistem, atît prin arta cît și prin acțiunea sa directă, în timp el suferă modificări de comportament și schimbări de optică radicale. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale capacități lăuntrice, schimbîndu-și interesul și tensiunile în funcție de orientarea interesului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
provocatoarei Catherine Millet pentru Riquet cel Moțat, dar vom pomeni în această joacă atrăgătoare cu povestea perraldiană, versiunea deturnată, ironic ecologică, a lui Tournier la Degețel, cea fantasmatico-erotică a Pierrettei Fleutiaux despre nevasta căpcăunului și iubitul ei Degețel, cea liric sociologizantă a lui François Ruy-Vidal și cea ludico-exuberantă a lui Prévert pentru același Degețel, neuitînd nici Autobiografia lui Degețel de Martin Wincler, care joacă pe omofonia cuvîntului din original (avînd sensul de “deget” și “a crește”) pentru a crea un Degețel
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
le permite să făptuiască așa-numita "materialitate a istoriei" - deconstructivismul nu caută să descopere literaturitatea unui text, ci literaturitatea limbajului, prin literaturitate înțelegîndu-se structura, dar și capacitate performatoare, vitalitate, trecere aproape insesizabila a cuvintelor în fapte. În vreme ce pentru o critică sociologizanta sau ideologică, literatura reflectă fenomene exterioare de fapt ei, pentru deconstructivism ea le modelează. Altfel spus: Hillis Miller nu contestă relevanță literaturii în chestiuni mai generale precum istorie, societate, sau identitate, numai că premisa lui și a metodei pe care
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
Comunistă"4. Aceste angajamente publice și activități politice propriu-zise îi marchează puternic atît creația cît și estetica și morala implicită a operei. De altfel, există la el o permanentă oscilație între un anumit tip de pictură suficientă sieși, fără contexte sociologizante și fără ideologizări subtextuale, și o pictură voluntaristă, eroizantă, a cărei miză este artistică doar în subsidiar. Din prima categorie fac parte, cu precădere, peisagistica, potretele compoziționale (Cecilia Cuțescu-Storck, 1910, Pe terasă, 1909-1910, Ștefan Luchian, 1912, Ion Brezeanu în Năpasta
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
colectiv și colectivist. Ca și individualismul în plan social, gratuitatea maioresciană a artei este o erezie în planul fals estetic al acestei opțiuni fără alternativă. Pentru scriitorii literaturii oportuniste nu există decât arta cu tendință, la modul gherist cel mai sociologizant și mai vulgar. Dacă regimul e al muncitorilor și al țăranilor, și literatura trebuie să fie a muncitorilor și a țăranilor - ceea ce înseamnă, într-o primă traducere directă, o literatură cu muncitori și țărani comuniști, pentru ei, ca accesibilitate, și
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
o carte extrem de interesantă nu doar pentru exegeții dramaturgului, dar și pentru dezbaterea de idei din Europa occidentală a perioadei imediat următoare celui de-al doilea război mondial. Eugen Ionescu e un înotător împotriva curentului, care curent e stîngist, populist, sociologizant, ideologizat. Autorul lui Macbett nu numai că refuză să scrie așa cum i se recomandă și să creadă că teatrul e făcut pentru a condamna și îndrepta comportamente sociale, dar refuză chiar să-și lase piesele citite într-o astfel de
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
Sadoveanu (1966) și Hortensia Papadat-Bengescu (1973). Acestea sunt "studii monografice", construite după o structură tradițională, cu dorință de obiectivitate și de limpezime. Premisele sunt însă frecvent subminate de adoptarea procedeelor eseului, prin care își fac loc observații rafinate, în contrast cu rigiditatea sociologizantă și maniheistă a criticii oficioase a timpului. Critica de întâmpinare a remarcat de îndată înclinațiile de portretist, care resuscitează, din amănunte caracteristice, un destin, traseul elocvent al unei vieți și al unei opere. Exegezele lui Constantin Ciopraga din această perioadă
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
a reprezentat Vasile Kazar. Deși inițial el participase activ la construcția și la consolidarea noului sistem, atît prin arta cît și prin acțiunea sa directă, în timp el suferă modificări de comportament și schimbări de optică radicale. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale capacități, schim-bîndu-și interesul și tensiunile în funcție de orientarea in-teresului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre bătrînețe
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
moment, în care Ion Dumitriu nu era hotărît, și nici nu avea cum să fie, în ce direcție va porni, un lucru știe sigur: anume acela că nu va merge nici spre figurativismul denotativ și suficient și nici spre realismul sociologizant și episodic. Și tot din această perioadă se prefigurează cu multă claritate, atît la nivelul viziunii sale globale, cît și la acela al relației nemijlocite cu forma plastică, statutul său de artist ,,de frontieră", situat în zona de confluență a
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
moment, în care Ion Dumitriu nu era hotărît, și nici nu avea cum să fie, în ce direcție va porni, un lucru știe sigur: anume acela că nu va merge nici spre figurativismul denotativ și suficient și nici spre realismul sociologizant și episodic. Și tot din această perioadă se prefigurează cu multă claritate, atît la nivelul viziunii sale globale, cît și la acela al relației nemijlocite cu forma plastică, statutul său de artist ,,de frontieră", situat în zona de confluență a
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
polemici, prezent deseori în România literară, în „22” și în alte publicații. Așa este, dar toate acestea au trecut, uitarea e mai puternică și de la sine înțeleasă. Primele manifestări în critică ale lui S. Damian au fost marcate de spiritul sociologizant al anilor ’50, imposibil de evitat în condițiile de atunci. Țineai să publici, te supuneai normelor. Se va despărți de acel spirit pe măsură ce climatul general devenea altul, îngăduind cercetarea propriu-zis literară, valorizarea estetică. Studiile masive despre romanele lui G. Călinescu
Deja uitatul S. Damian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4390_a_5715]
-
a forțat orizontul literar al vremii. Elitele și cititorii de rand s-au solidarizat an valorizarea semnificațiilor acestui volum dificil care ănfrunta tiparele timpului prin obturarea programatica a ăntelesurilor imediate, scăpând acuzațiilor "pe text" ale ideologilor, făcându-le imposibile interpretările sociologizante. De altfel, nici până astăzi critică nu s-a pus de acord asupra "filozofiei" poetului. Ea cade mereu an capcană descifrării după logică ideilor clare, ale unui sistem filozofic rațional, a misterului poetic construit de Nichita Stănescu după o retorică
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
l-a reprezentat Vasile Kazar. Deși inițial participase activ la construcția și la consolidarea noului sistem, atît prin arta cît și prin acțiunea sa directă, în timp el suferă modificări de comportament și radicale schimbări de optică. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale resurse și își schimbă expresia și tensiunile în funcție de orientarea interesului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
Han, Ion Jalea, Ion Irimescu, Romul Ladea, Corneliu Medrea, Constantin Baraschi, Boris Caragea etc., deși au rămas în datele majore ale stilisticii proprii, tematic și iconografic sînt tot mai sever confiscați de imperativele doctrinare ale realismului socialist și de epica sociologizantă a artei noi, pusă și ea în slujba clasei muncitoare de la orașe și sate. Lupta oficială cu formalismul decadent, satanizarea geometriei ca formă elementară a evazionismului și a lașității mic-burgheze, denunțarea lui Brâncuși ca unealtă a propagandei occidentale împotriva comunismului
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
profesorul Bardasare pretindea picturii cît mai multă narațiune. Nemulțumit profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al profesorului Gh. Popovici. întoarcerea lui Octav Băncilă de la München mai înviorează puțin atmosfera și redeșteaptă, cu subiectele sale sociologizante și militante, nostalgiile socialiste ale lui V.G. Morțun, trecut acum la liberali. (Va urma) 1 Camil Ressu, Însemnări, Editura Meridiane, București, 1967, pag. 19 2 ,,Slavici, Eminescu, Ressu și alți doi, după divergențele de păreri la congresul studențesc ținut la
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
influența asupra confraților, Nestor Ignat, un alt "îndrumător", aplică și el calificativul de putrefacție poeziei lui Ion Barbu. Redactorul-șef al Scânteii primește aplauze din partea lui Ion Vitner, dogmatic notoriu, care inaugurase cu un an în urmă în Contemporanul critica sociologizantă (deformantă), cu un articol despre Eminescu, intitulat Poetul culorilor sumbre și, surpriză, din partea prozatorului Petru Dumitriu, care considera studiul un model de critică marxistă prin obiectivitate și documentare (s.m.). Tânărul cultivat, cu studii filosofice în Germania, parcă pierduse sensul cuvintelor
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
pașoptiști), dar care a fost, la momentul afirmării lui Pușkin - sau Eminescu - depășit. Un termen mai propriu ar fi deci nu clasicism, ci realism. În istoriografia românească, teama față de acest termen, iscată de compromiterea lui, pe timpuri, de tratarea lui sociologizantă, nerevendicată în condiții noi, îngrădește, pînă astăzi, posibilitățile cercetătorilor, de unde tot felul de devieri în prezentarea nu doar a realismului (maniera artistică mult mai vastă și, în același timp, laxă, decît pare la primă vedere), ci chiar și a romantismului
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
privind omologiile dintre literatura anarhică și muzica primitivilor, jazz, compozițiile lui Stravinski ori Satie și baletele lui Djaghilev. Refuzîndu-i valoarea estetică, autorul îi concede anarhismului poetic doar o valoare documentară (ca formă de „reflectare” a fizionomiei lumii contemporane). Observațiile sale „sociologizante” sînt elocvente: „Dacă poezia anarhică nu are valoare estetică, ea are o valoare documentară, căci oglindește vieața socială și climatul moral al lumii contemporane. Ca și celelalte manifestări artistice, ea a răsărit parcă din atmosfera dancingurilor, barurilor și a «cutiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
criticii lui Perpessicius, n.m.) nu înseamnă însă reducerea viguroasă și sistematică la unitatea generatoare, ci, dimpotrivă, urmărirea grațioasă și fără insistență a amănuntelor”. Ea evidențiază, de fapt, „nepotrivirea de caracter” între impresionismul „dogmatic” al lui Lovinescu - discipol raționalist, ideologizant și sociologizant al lui Emile Faguet - și impresionismul „pur” al lui Perpessicius, mai apropiat de estetismul idealist subiectiv al lui Rémy de Gourmont. Filiația gourmontiană - comună și lui N. Davidescu - a fost subliniată, între mulți alții, și de către E. Simion, în prefața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
științifică" îmbracă în ceea ce privește chestiunea Universității o importanță hotărâtoare. Ea este cea care, nemulțumită să contribuie la reculul disciplinelor tradiționale, o lovește pe fiecare dintre acestea drept în inimă, retrăgându-i obiectul său propriu și până și dreptul la cuvânt. Istoria sociologizantă nu mai este cea a indivizilor vii, ci a structurilor transcendente sub greutatea cărora aceștia sucombă. Posibilitatea ca un istoric să dobândească o perspectivă mai profundă și mai clară asupra humanitas-ului omului, și aceasta prin repetare, concepând replica existențelor-care-au-fost și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
va salva? Cum a ghicit, și asta, Tolstoi?... - Nu prea înțeleg analogia, spuse Antim întorcîndu-se și reașezîndu-se în fotoliu, încercînd să-și ascundă oboseala. Ieronim ridică brațul drept în aer. - Nici nu trebuie s-o înțelegi, căci e o interpretare sociologizantă, și nu se potrivește uniformelor noastre de general. Pentru că, Domniță, adăugă întorcîndu-se spre Maria, uniforma asta de general care îmi ține cald este, pentru mine, arta, geniul ludic, iar pentru Iconaru Vladimir este pur și simplu un costum de gală
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Viața Romanească introduce la un moment chiar o cronică a vieții politice franceze, deschizînd o rubrică cu titlul Scrisori din Paris. Scriitorul și criticul literar Eugen Lovinescu devine purtătorul de cuvînt al acestei eliberări, revendicînd primatul esteticii pure în fața pedagogiei sociologizante a criticii literare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. A produce înseamnă a conferi un sens trecutului imediat, războiului, a surprinde zorii unei ere, care este aceea a marilor mișcări de masă din secolul al XX-lea. Elitele de Ia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]