283 matches
-
mai multă ușurință activitatea de grup, au învățat să colaboreze pentru realizarea și finalizarea acțiunilor, creându-se astfel condițiile unei integrări sociale favorabile justificate prin progresul semnificativ realizat de toți copiii de la aria de socializare a Ghidului Portage. Introducere Testul sociometric aplicat în studiul nostru de “integrare socială a copiilor cu dizabilități motorii prin activități fizice adaptate” a fost GHIDUL PORTAGE PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE, ce este util copiilor cu întârzieri în dezvoltarea motricității, limbajului, proceselor cognitive și socializării. Acest Ghid Portage
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_796]
-
în urma implementării programelor specifice adaptate (jocuri de mișcare adaptate), la activitățile desfășurate la copiii cu dizabilități motorii, prin aplicarea Ghidul Portage, (inițial 4-5 ani și final 5-6 ani) se observă achiziții în aria motrică și socială, în special. Aplicarea Testului Sociometric Ghidul Portage pentru Educație Timpurie „Centrul de Intervenție Timpurie pentru Copiii cu Dizabilități WVR Craiova (locul unde s-a desfășurat și cercetarea prezentă) organizează Grupuri Suport pentru părinți și pun un foarte mare accent pe implicarea acestora și în lucrul
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_796]
-
adaptate pentru toate verigile lecției. Adaptarea programelor, s-a făcut, în primul rând prin eliminarea acelor tipuri de activități fizice contraindicate tipurilor de dizabilități de care suferea fiecare copil în parte, apoi prin dozarea efortului (intensitate, volum, pauze). Interpretarea Testului Sociometric Ghidul Portage pentru Educație Timpurie Pentru fiecare copil în parte s-a elaborat o fișă de evaluare PORTAGE, pe baza căreia s-a realizat interpretarea rezultatelor, prezentând în continuare doar interpretarea pentru un singur subiect. G. R. (tetrapareză spastică, ECI
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_796]
-
H. Fayol) și teoria birocrației (M. Weber); 2. neoclasice, apărute ca răspuns la noile probleme și dificultăți ce s-au ridicat în fața organizațiilor, introducând studiul comportamentului, al relațiilor psihosociale; în cadrul acestei grupe, se analizează: teoria relațiilor umane (G.E. Mayo), teoria sociometrică (J.L. Moreno), teoria dinamistă (K. Lewin); 3. moderne, care tind să depășească abordările unilaterale proprii teoriilor clasice și neoclasice, avansând o viziune integrativ-sistemică asupra organizațiilor, acestea din urmă fiind definite rând pe rând ca: „sisteme complexe”, „sisteme de grupări parțial
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
datelor obținute în cercetare se poate face distincția între metode principale și metode secundare. Primele (observația, experimentul, documentarea) oferă informații cu valoare de fapte și înlesnesc o cunoaștere predominant sociologică iar secundele (interviul, chestionarul, sondajul, tehnica scalelor, tehnica testelor, tehnica sociometrică) oferă informații cu valoare de opinie și permit o cunoaștere predominant psihosociologică. Metodele sociologiei ar putea fi clasificate și după alte criterii: numărul unităților sociale luate în studiu (metode statistice și metode cazuistice), după gradul de corelare și asociere în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
grupurilor, ci se înscrie într-un corp teoretic destul de bine articulat, în centrul căreia stă conceptul de spontaneitate, atributul esențial al ființelor umane de a simți și a se comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudini ostile, există șanse să-și schimbe anumite habitusuri de gândire și comportament. Intrarea lor în situații și roluri concrete - fie ele improvizate ca scene teatrale -, plasarea „în interiorul” problematicii au șanse mari să schimbe optica și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și conduita indivizilor. Sintetic, metoda sociometrică poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test sociometric, denumire din nou cam pretențioasă, întrucât cel puțin una dintre condițiile testului psihologic propriu-zis, anume etalonarea, nu este îndeplinită). Chestionarul cuprinde întrebări ce privesc preferințele interindividuale după diferite criterii. De exemplu: „Dacă ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate fi descrisă astfel (vezi și Radu, coord., 1994; Postelnicu, 2003b): într-un grup mic sau mijlociu, în care oamenii se cunosc reciproc, unde există deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test sociometric, denumire din nou cam pretențioasă, întrucât cel puțin una dintre condițiile testului psihologic propriu-zis, anume etalonarea, nu este îndeplinită). Chestionarul cuprinde întrebări ce privesc preferințele interindividuale după diferite criterii. De exemplu: „Dacă ar trebui să reprezinți anul tău de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frecvent se utilizează formulare cu precizarea numărului, altfel existând riscul, mai ales la respingeri, să avem puține nume indicate. Specificarea numărului de persoane alese sau respinse are importanță și în prelucrarea rezultatelor, având, în principiu, date standard. De asemenea, chestionarele sociometrice pot cuprinde, pe lângă itemii ce vizează preferințele efective („pe cine alegi”, „pe cine respingi”), și pe cele percepute, de tipul „cine crezi că te va alege?”, „cine crezi că te va respinge?”. Introducerea parametrului perceptiv este foarte importantă întrucât, în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în consecință, ca itemii să vizeze contexte și activități cât mai realiste, naturale. Nu prea are rost să întrebi, de pildă, „dacă s-ar organiza o experiență pe Lună...”, „dacă ai câștiga premiul Nobel...”. De altfel, multe cercetări de orientare sociometrică folosesc întrebările factuale, chestionând subiectul nu numai cu „cine ar...”, ci și cu „cine a...”. Comparația se poate realiza atunci între trei planuri: al comportamentului efectiv (de fapt, prin chestionar, al celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând observația sistematică, și surprinderea celui propriu-zis), al preferințelor și al alegerilor percepute. Datele empirice culese cu ajutorul chestionarului se ordonează în tabele și grafice, dintre care mai cunoscute (și eficace) sunt matricea sociometrică și sociograma. Prima este un tabel cu dublă intrare, în căsuțele din interior trecându-se alegerile și respingerile realizate de fiecare individ din grup, iar prin cea de-a doua se marchează grafic, de obicei prin săgeți, configurația preferențială din
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În aceleași tabele sau structuri grafice se pot consemna și alegerile și respingerile percepute sau chiar alte date, dar nu e indicat ca ele să fie prea aglomerate, devenind astfel greu lizibile. O dată sistematizate în tabele și grafice, datele anchetei sociometrice sunt supuse unei analize statistico-matematice, calculându-se diferiți indici și indicatori, la nivel individual, interpersonal și grupal. Astfel, la nivel individual, cel mai semnificativ este statutul sociometric, adică numărul total de alegeri și respingeri. Dar, tot la acest nivel, o
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aglomerate, devenind astfel greu lizibile. O dată sistematizate în tabele și grafice, datele anchetei sociometrice sunt supuse unei analize statistico-matematice, calculându-se diferiți indici și indicatori, la nivel individual, interpersonal și grupal. Astfel, la nivel individual, cel mai semnificativ este statutul sociometric, adică numărul total de alegeri și respingeri. Dar, tot la acest nivel, o serie de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor perceptive, pot fi utilizați în conturarea unui tablou al personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acest nivel, o serie de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor sau iluziilor perceptive, pot fi utilizați în conturarea unui tablou al personalității individului. La nivel interindividual, se identifică diferite genuri de diade sociometrice, plasate pe un continuum, începând de la cea perfect armonică - se așteaptă (percep) să se aleagă reciproc și se aleg efectiv -, până la diverse forme de dizarmonii (ca, de pildă, cea în care A îl alege pe B și crede că va
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în analizele sociometrice nu „forțăm uși deschise”. Oare simpatiile și antipatiile, indiferențele și falsele percepții nu sunt ele vizibile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că înseși schimbările merită atenție investigațională. De aici importanța anchetelor sociometrice succesive pe același grup (studii longitudinale). 2) Se ridică grava interogație epistemologică dacă prin destul de laborioasa muncă de cercetare implicată în analizele sociometrice nu „forțăm uși deschise”. Oare simpatiile și antipatiile, indiferențele și falsele percepții nu sunt ele vizibile cu ochiul liber? N-ar fi suficient să stăm de vorbă cu un membru mai „răsărit” al grupului sau, cel mai bine, cu liderul
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fericire, la această întrebare putem răspunde destul de exact prin următorul procedeu: conducătorului de colectiv ori unuia care pretinde că știe îndeaproape (sau ar trebui să cunoască bine) viața grupului - dirigintele unei clase, bunăoară - i se dă spre completare o matrice sociometrică în alb. Respectivul este rugat deci să marcheze cum crede el că ar arăta rezultatul aplicării unui chestionar sociometric la grupul în cauză. În paralel se aplică un asemenea chestionar membrilor grupului. Se compară apoi rezultatele efective cu cele prezumate
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
știe îndeaproape (sau ar trebui să cunoască bine) viața grupului - dirigintele unei clase, bunăoară - i se dă spre completare o matrice sociometrică în alb. Respectivul este rugat deci să marcheze cum crede el că ar arăta rezultatul aplicării unui chestionar sociometric la grupul în cauză. În paralel se aplică un asemenea chestionar membrilor grupului. Se compară apoi rezultatele efective cu cele prezumate de lider sau de o altă persoană. Datele diverselor studii nu dezvăluie o corelație pozitivă prea ridicată, statistic vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care diferențiază structurile adoptate astăzi de întreprinderi: lungimea liniei ierarhice; gradul de centralizare a deciziilor; gradul de planificare a activităților. În diagnoza caracteristicilor și efectelor structurilor organizatorice pot fi utilizate însă și alte metode/instrumente de investigare (chestionare, scale, teste sociometrice). Recurgând la un ansamblu diversificat de instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi utilizate însă și alte metode/instrumente de investigare (chestionare, scale, teste sociometrice). Recurgând la un ansamblu diversificat de instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe de o parte, specificul psihologic al structurilor organizatorice investigate, iar pe de altă parte, efectele (pozitive și negative) ale structurilor organizatorice asupra indicilor calitativi de ordin psihologic (satisfacție, integrare în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizațiilor sunt redate prin intermediul organigramei, cele informale se redau sub forma sociogramei, o figură care, prin diverse semne grafice (linii, cerculețe, triunghiuri), indică poziția informală, psihologică pe care o ocupă fiecare individ în cadrul grupului sau organizației, statutul și expansivitatea sa sociometrică, direcția și tipurile de relații pe care le întreține cu ceilalți, modul în care își percepe propriile alegeri sau cele efectuate de alții etc. Psihologul trebuie să construiască astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupurilor, adică a acelei sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul sociometric propriu-zis, la ancheta sociometrică pură, în favoarea integrării acesteia într-un ansamblu mai larg de cercetări vizând studierea organigramei, a posturilor de muncă, a condițiilor de muncă, a problemelor generale de reorganizare. Dintre metodele care ar putea fi utilizate în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociograme care redă relațiile informale dintre grupuri, fapt care permite trecerea de la „micro-sociometrie” la „macro-sociometrie”. Pentru aceasta este însă necesară utilizarea unor instrumente specifice. Roger Mucchielli este de părere că trebuie să se renunțe la testul sociometric propriu-zis, la ancheta sociometrică pură, în favoarea integrării acesteia într-un ansamblu mai larg de cercetări vizând studierea organigramei, a posturilor de muncă, a condițiilor de muncă, a problemelor generale de reorganizare. Dintre metodele care ar putea fi utilizate în acest sens ne oprim doar
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ansamblu mai larg de cercetări vizând studierea organigramei, a posturilor de muncă, a condițiilor de muncă, a problemelor generale de reorganizare. Dintre metodele care ar putea fi utilizate în acest sens ne oprim doar asupra a două dintre ele: întreținerea sociometrică individuală, propusă de Jean Maisonneuve (1964) și care presupune înlocuirea procedurii clasice (teste împărțite subiecților, răspunsuri scrise) printr-un interviu aprofundat condus de o persoană cunoscută subiectului, fără a avea însă relații constante și nici de tip ierarhic, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]