70 matches
-
să ofere o modalitate de măsurare cît mai riguroasă a microproceselor sociale. Așa s-a ajuns la sociometrie. Deși termenul a fost utilizat încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (20, p. 5), J. L. Moreno este considerat drept părintele sociometriei în accepțiunea de știință a măsurătorilor sociale (socius metrum). Sociometria se ocupă, așadar, numai cu unele elemente de natură socială cu relațiile preferențiale ce se stabilesc în cadrul unei comunități date, într-un spațiu determinat și într-o perioadă de timp
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
microproceselor sociale. Așa s-a ajuns la sociometrie. Deși termenul a fost utilizat încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (20, p. 5), J. L. Moreno este considerat drept părintele sociometriei în accepțiunea de știință a măsurătorilor sociale (socius metrum). Sociometria se ocupă, așadar, numai cu unele elemente de natură socială cu relațiile preferențiale ce se stabilesc în cadrul unei comunități date, într-un spațiu determinat și într-o perioadă de timp limitată. Aceste aspecte, esențiale pentru J. L. Moreno, devin vizibile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sociometrice, fenomenele sociale sînt explicate prin trăsături psihologice ale indivizilor; socialul este astfel redus la lumea psihologică. În construirea teoriei sale, Moreno a fost influențat de existențialism (deși această influență este mai greu detectabilă și doar în unele aspecte ale sociometriei) și de freudism. Așa se face că, după ce a redus relațiile interpersonale la cele psihologice, realizează o nouă reducție, absolutizîndu-le pe cele afective. Mai mult, în relevarea relațiilor preferențiale un rol de prim ordin îl au spontaneitatea și creativitatea ambele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai complicat, ea presupunînd, de cele mai multe ori, și un proces de evaluare (20, p. 91); relațiile interpersonale au nu numai o latură psihologică, ci și una socială, care le conferă un conținut axiologic (16, p. 52). Deși, sub aspect teoretic, sociometria nu permite o explicare integrală a "universului social", ea are totuși meritul de a fi pus în evidență valoarea relațiilor afective dintr-un grup uman; totodată, ea oferă numeroase metode și tehnici prin care sînt cercetate aceste relații; tehnicile depășesc
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
uman; totodată, ea oferă numeroase metode și tehnici prin care sînt cercetate aceste relații; tehnicile depășesc în valoare teoria sociometrică. O largă aplicabilitate cunosc tehnicile sociometrice, în a doua jumătate a secolului XX, în domeniul educației, constituindu-se chiar o sociometrie școlară, care analizează relațiile interpersonale existente în cadrul colectivului de elevi cu consecințele lor asupra formării personalității în grup (16, p. 55). Instrumentul fundamental al tehnicii sociometrice este testul sociometric prin care se obțin o serie de date asupra relațiilor preferențiale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
idei care se remarcau nu numai prin noutate, ci și prin apropiere de propria lor concepție. În deceniul al șaselea, Europa occidentală a făcut cunoștință cu psihologia socială americană și anume cu teoria grupurilor dinamice a lui K. Lewin și sociometria lui. J. L. Moreno, la care se adăugau contribuțiile psihiatrului Carl Rogers. Toți aceștia insistaseră asupra relațiilor interpersonale, asupra rolului afectivității și a absenței din grup a unei puteri autoritare. După cum s-a sesizat, educația nouă făcuse din libertatea de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca profesor și pe S. Freud. În 1926, Moreno a emigrat în America unde face trecerea de la preocupările de medicină la cele de sociologie și psihologie socială. 19. Lucrarea a fost tradusă și în limba franceză sub titlul Fondements de la sociometrie, P.U.F., Paris, 1954 (în 1970, ediția a II-a). 20. MIHU ACHIM, Sociometria. Eseu critic, Editura Politică, București, 1967. A rămas pînă acum cea mai amplă analiză critică românească a concepției sociometriei. 21. O amplă prezentare a tehnicilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trecerea de la preocupările de medicină la cele de sociologie și psihologie socială. 19. Lucrarea a fost tradusă și în limba franceză sub titlul Fondements de la sociometrie, P.U.F., Paris, 1954 (în 1970, ediția a II-a). 20. MIHU ACHIM, Sociometria. Eseu critic, Editura Politică, București, 1967. A rămas pînă acum cea mai amplă analiză critică românească a concepției sociometriei. 21. O amplă prezentare a tehnicilor sociometrice la M. ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972; IOAN NICOLA
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
limba franceză sub titlul Fondements de la sociometrie, P.U.F., Paris, 1954 (în 1970, ediția a II-a). 20. MIHU ACHIM, Sociometria. Eseu critic, Editura Politică, București, 1967. A rămas pînă acum cea mai amplă analiză critică românească a concepției sociometriei. 21. O amplă prezentare a tehnicilor sociometrice la M. ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972; IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, op. cit., N. RADU, M. IONIȚĂ, V. MARTIN, A. PREDESCU, Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pratt aveau foarte puține asemănări cu terapia de grup actuală, datorită faptului că încurajările și sprijinul erau combinate cu instrucțiuni legate de efectele bolii. Psihoterapia de grup modernă a fost inițiată de Moreno, care a pus și bazele psihodramei și sociometriei (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 559). Tehnica terapiei de grup a fost dezvoltată de S.H. Foulkes la Spitalul Militar Northfield din Marea Britanie. Metoda sa se baza pe psihanaliză. Astfel, terapeutul era relativ pasiv, mai ales datorită utilizării interpretărilor analitice (Foulkes
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
interpersonale, de acord, în cadrul comunicării interumane. O stare de alienare a relațiilor cu ceilalți. b) Teoria explicării sociogenetice a lui J.L. Moreno apelează la natura relațiilor interpersonale, la dinamica acestora, atât în geneza conflictelor, cât și în lichidarea acestora. Metoda sociometriei și psihodrama reunesc ambele aspecte și le ilustrează. c) Teoria sociogenetică a bolilor psihice a lui R. Bastide este precedată de studiile întreprinse de Școala Franceză de Sociologie (E. Durkheim, M. Halbwachs) în special prin studii referitoare la explicarea genezei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale rețelei: distanța Între actori, conectivitatea, densitatea legăturilor, diametrul rețelei, gradul de centralizare, grupare etc. Studiul morfologiei rețelei și al echivalențelor structurale face obiectul de studiu al analizei de rețea, practică metodologică ce se dezvoltă ca urmare și În continuarea sociometriei. Interesul nostru În studiul rețelei este Însă unul mai degrabă calitativ: rețeaua generează un tip de comportament specific al actorilor, manifestat doar Într-un astfel de context structural, ce nu poate fi explicat apelând doar la variabile economice (interesul material
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Rezultatele metodei depind în mare măsură de măiestria celui care o aplică, întrucât, în ciuda aparențelor, convorbirea nu e o metodă la îndemâna oricui, ea presupunând unele aptitudini și o îndelungată experiență. b. Tehnicile sociometrice examinarea structurii relațiilor interpersonale, sub denumirea de sociometrie, a debutat în 1934 și îi aparține lui Moreno. Această metodă are la bază preferințele și respingerile reciproce ale membrilor unui grup în ceea ce privește desfășurarea în comun a diferitelor activități. Alegerile și respingerile permit elaborarea unei sociograme ale cărei structuri și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni referindu-se la această problemă în Introducere în psihologia socială menționează
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni referindu-se la această problemă în Introducere în psihologia socială menționează că "psihologia grupurilor mici este
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
activitate se desfășoară în ultimă instanță într-un grup restrâns (grup familial, școlar, de muncă), iar în cazul activității sportive, lotul sau echipa sportivă. Apare astfel întrebarea în ce măsură grupul influențează individul și în ce măsură rezultatele activității lui depind de această influență. Sociometria al cărei fondator este considerat Iacob Levy Moreno, sociolog și psihiatru american, originar din România, s-a impus în forma ei clasică, ca o metodă de investigare a unor aspecte privind psihologia grupurilor mici. Obiectul studiilor și cercetărilor concrete ale
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
preferința oglindește o latură autentică a relațiilor interindividuale, problema interpretării ei corespunzătoare prezintă un interes cu totul real pentru cunoașterea vieții omului. Preferința poate și trebuie să devină un obiect al cercetării științifice." [2] În aceeași lucrare, Achim Mihu definește sociometria ca fiind "tratamentul cantitativ al relațiilor interumane preferențiale." Preferința manifestată prin alegere, respingere sau indiferență dintre persoane, presupune spontaneitate afectivă, trebuie să fie neelaborată, exprimată intuitiv și imediat. 5.2 Ce determină alegerea sociometrică? După N. Ralea și T. Herseni
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
pe temei științific a ceea ce este valoros În ea. Nu este Întâmplător că s-a Început cu domeniile cel, mai neutre ideologic. Este cazul sociologiei grupurilor mici. Achim Mihu publică În 1967 o carte despre sociologia americană a grupurilor mici (Sociometria. Eseu critic), foarte influentă În acea perioadă prin deschiderea spre valorificare a sociologiei occidentale. Au apărut multe cărți și studii axate pe „valorificarea” diferitelor contribuții, atât teoretice, cât și metodologice: sociologia comunităților urbane și rurale, geopolitică, psihologie socială, sociologia organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
București: Editura Științifică și Enciclopedică. Erno, Gall. (1958). Sociologia burgheză În România. Studii critice. Larionescu, Maria. (2002). Sociology - Romania. În Max Kaase și Vera Sparschuh (eds.). Three Social Science Disciplines in Central and Eastern Europe. Budapesta, Colegium. Mihu, Achim. (1967). Sociometria. Eseu critic. Ralea, Mihail și Hariton, T. (1962). Sociologia succesului. Zamfir, Cătălin. (1967). Marxismul și sociologia. În Cronica, II, 50, 16 decembrie, 1, 10 (Iași). Zamfir, Cătălin. (2001). O istorie subiectivă a mea ca sociolog. Sociologie, etică și politică socială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Nicolae Manolescu, Din nou despre „cazul” Arghezi, RL, 1998, 10; Constantin Cubleșan, Amurgul demiurgilor ieri și azi, ST, 1998, 4-5; Ion Bălu, „Amurgul demiurgilor”, APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel Țugui, „Codrul Cosminului”, 1999, 5; Vladimir Tismăneanu, Comuniștii români și falsa destalinizare, „22”, 2000, 29; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 28-32; Micu, Ist. lit., 740; Valeriu Râpeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]