221 matches
-
pod cu trei capete (Cornel Vâlcu), estetica fenomenologică (Horea Poenar) și generații fără memorie (Ștefan Borbély). În acord cu preocupările membrilor, temele s-au grupat spontan În două arii tematice, reflectând cele două „aripi” ale Centrului: imaginarul cultural-artistic și imaginarul sociopolitic. În aceste două module au fost regrupate dezbaterile și În cadrul acestui volum. Pe ansamblu, lista membrilor Phantasma, precum și a câtorva invitați din afară care au participat la aceste dezbateri, i-a cuprins pe Ștefan Borbély, Corin Braga, Carmen Bujdei, Ruxandra
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întoarcerea la origini pe care o propune Ruxandra În contra-spălarea creierului este, după părerea mea, problematică... Ruxandra Cesereanu: Este vorba de o „Întoarcere la origini” prin deconstrucția modelului unic impus de comunism. Proiectul meu este axat pe ideologie, politologie și sociopolitică. Nu prea are de-a face, de fapt, cu literatura, decât tangențial. Literatura a fost pomenită În textul meu pilot doar În măsura În care au existat romane obsedate de imaginea Securității, ce au Încercat (prin intermediul unei literaturi realiste sau, dimpotrivă, antiutopice) să
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și nu numai la nivelul intelectualilor elitiști, ci chiar și la nivelul maselor, literatura având o pregnanță mult mai mare decât o are astăzi, În ce măsură acest tip de lectură este o lectură specifică, condiționată de aspectul politic și de contextul sociopolitic existent sau ea nu face altceva decât să releve mult mai pregnant rolul profund existențial pe care Îl are literatura? Ar fi important de discutat, pornind de la acest aspect al lecturii și al implicării În lectură, cum se poate construi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
echipa veche de „tineri scriitori” proletcultiști este Înlocuită de cei din generația ’60. Deci e vorba despre o schimbare de cadre la nivelul organizațiilor scriitorilor. Asta Înseamnă că viața literară trăiește după o logică a schimbărilor din sistemul politic și sociopolitic, la ale cărei șocuri se răspunde din când În când prin apariția unei noi echipe sau unei noi garnituri de scriitori. Și aici ar fi anii ’60 (Începutul anilor ’60 practic: vorbim de fapt de cei care debutează prin ’59
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Regele Soare, simbolul monarhului absolut. IV. Ludovic al XIV-lea între istoria oficială și istoria secretă IV.1. Ludovic al XIV-lea, emblemă europeană a secolului al XVII-lea În prima parte a tezei am considerat necesar să prezentăm contextul sociopolitic al secolului al XVII-lea, pentru a ne putea crea o imagine de ansamblu a transformărilor prin care trecea Europa de Vest. Europa de Vest era o societate neomogena, statele sale fiind marcate de luptele interne pentru supremația la tron. Este cazul Spaniei sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal și care vor privi în principal contextele african și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
metodologic de a fi acaparat de o fracțiune a salariaților și de a reproduce viziunea despre întreprindere a cărei instigatoare este aceasta din urmă este cu atât mai prezent cu cât etnologul este purtător, ca orice om, al unor reprezentări sociopolitice care găsesc în mediile de lucru oportunități de exprimare imediate. Din acest punct de vedere, voi reveni asupra cazului prezentat anterior, în care există o cezură foarte puternică între cadrele diplomate, pe de o parte, și director și sindicate pe
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înscriere a "etnografiei" ca decriptaj cultural într-un peisaj economicizat în care întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-o atitudine de denunțare, în numele pervertirii sau al deturnării conceptului, se dovedește cu atât mai superfluă cu cât aceeași cerere sociopolitică în termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru a nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de la o asimilare a străinului din interior și a străinului de la distanță care l-ar condamna pe cel dintâi la exterioritate. Ele se înscriu într-o încercare de dizolvare a alterității care urmărește desființarea simbolică a inegalității pozițiilor economice și sociopolitice și a ierarhiilor etnicizate devenite pregnante și ocupând cu insistență câmpul politic. Această eschivă imaginară este construită prin proiectarea ei simbolică simultan asupra cartierului și la scară mondială. Dimensiunea economică nu este decât aparent absentă din acest schimb, pentru care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
antiboierească și îndreptată împotriva structurilor tradiționale, care au supraviețuit noului organism politico-juridic [...]. Modernizarea, adică schimbarea, produce modernitate" (id., p. 205). Așadar, în cazul românesc, schimbarea se produce dinspre politic spre economico-social. Pentru a explica în ce fel, spre deosebire de alte culturi sociopolitice, modernizarea generează în cazul românesc modernitate (și nu invers, dinspre economico-social spre politic), autorul propune conceptul de modernitate tendențială, prin care este desemnat: "actul de dezvoltare în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu autocontrolul și creativitatea. Termenul generic de „persoană” apare ca o umbrelă, domeniul nefiind foarte strâns corelat cu înțelesul tradițional al conceptului. Perspectiva religioasă a persoanei iese, de obicei, din discuție; de asemenea, în mare măsură și cea etică sau sociopolitică, considerându-se că acestea nu sunt abordabile prea comod prin metodologii acceptabile conceptului de „știință psihologică” pe care l-a dezvoltat secolul trecut. În tot cursul secolul XX și chiar în prezent nu s-a putut cădea de acord asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
secolului XX, Schneider afirmă că personalitățile psihopate diagnosticate de psihiatru, nu sunt totuși boli, ci excentricități ale existenței umane. Noțiunea de diagnostic poate fi folosită însă și în sens larg, de exemplu de sociologi și politologi, când identifică o situație sociopolitică aparte, sau de criticul de artă, când evaluează o operă. Diagnosticul psihiatric își are însă specificitatea sa. În cazul TP este necesar să se clarifice: aă dacă acestea există și cât sunt de intense; bă de ce tip sunt sau ce
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
să (re)construiască liantul social, coeziunea socială... Nu există "modele gata făcute" de reușită în acest sens. "Orașele sunt ca indivizii, aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui oraș și să ia în seamă istoria și tradiția lor. În loc de soluții globalizante și uniforme, ar trebui să considerăm diversitatea orașelor ca pe o valoare culturală de cea mai mare importanță"271. Orașele în care trăim astăzi au
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dependentă de registrul biologic; naturalețe patternurile se nasc în mod firesc, răspunzînd unor nevoi umane și sociale, în urma unor solicitări adaptative. Începînd cu anii '20 s-a pus mult accent pe conexiunea dintre cultură, văzută în sens larg (incluzînd economia, sociopolitica și ecologia) și personalitatea umană, mediată de procesul de socializare. în acest sens, s-au desprins patru direcții de abordare: configuraționismul (1920-1940), reprezentat de Ruth Benedict și Margaret Mead; personalitatea bazală și modală (1935-1955), articulată de Abraham Kardiner, Ralph Linton
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale zilelor noastre: lipsa scopului, trăirea pierderii identității, sentimenul de gol interior, de platitudine și diminuarea stimei de sine. Fără a fi singura cauză, asemenea fenomene apar în viața unor societăți care trec prin schimbări profunde din punct de vedere sociopolitic și economic, cazul României de după anul 1989 fiind edificator. Kallos și Roth (1968, p. 58), continuînd ideile lui Lotze, au elaborat mai multe principii ce stau la baza definiției valorii, două dintre ele fiind relevante pentru discuția noastră: 1. Valorile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Meg Rohan (2000, p. 7), comentînd pe acest subiect, consideră că din păcate "grila lui Rokeach rămîne în esență o listă de valori fără legătură între ele". 9.12. Procesul de schimbare a valorilor sub influența modificărilor produse în sistemul sociopolitic Teoriile și cercetările efectuate în domeniul psihologiei culturale și interculturale atribuie o importanță deosebită contextului sociopolitic în care subiecții individuali își definesc valorile. Odată cu instaurarea regimului comunist în Europa de Est, situația socioeconomică a început să se schimbe dramatic. Noile condiții de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rămîne în esență o listă de valori fără legătură între ele". 9.12. Procesul de schimbare a valorilor sub influența modificărilor produse în sistemul sociopolitic Teoriile și cercetările efectuate în domeniul psihologiei culturale și interculturale atribuie o importanță deosebită contextului sociopolitic în care subiecții individuali își definesc valorile. Odată cu instaurarea regimului comunist în Europa de Est, situația socioeconomică a început să se schimbe dramatic. Noile condiții de viață au atras după sine și un nou mod al oamenilor de a se raporta la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eficiență de ajustare" la constrîngerile care structurează schimbările din viața cuiva. Procesul de adaptare se realizează prin intermediul a două mecanisme de aclimatizare și de compensare prin care oamenii își modifică prioritatea valorilor, în funcție de răspunsul care le este oferit de contextul sociopolitic în care operează (Schwartz, 2000, p. 219). Vom prezenta în continuare, pe scurt, modul în care Schwartz explică funcționarea acestor mecanisme. Oamenii își formează anumite priorități valorice în funcție de confirmările pe care le primesc din mediu. Aceștia măresc importanța acelor valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atitudine fiind apreciată de către semeni și instituții, dar și încurajată perpetuu de regulile nescrise ale jocului social. Aceste explicații sînt în concordanță cu argumentul elaborat de S. Schwartz cu privire la modificarea valorilor indivizilor în procesul de adaptare la condițiile economice și sociopolitice. Se poate observa, așadar, cel puțin teoretic, existența unei relații între importanța atribuită valorilor de universalitate și dimensiunea internalitate/externalitate. De asemenea, subiecții din societățile individualiste au fost învățați să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propria sa legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii sociopolitice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice. Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
modificări și ajustări structurale periodice. De altfel, este arhicunoscut faptul că asistența socială funcționează într-un context social, economic, politic și cultural dat. Între sistemul de asistență socială și acest context există o relație directă. Pe de o parte, contextul sociopolitic și economic dintr-o anumită perioadă de timp influențează scopurile, prioritățile, obiectivele intervențiilor, precum și metodele și tehnicile profesiei de asistent social, iar pe de altă parte, elementele structurale ale sistemului de asistență socială influențează contextul social existent la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
poate acționa benefic sau nu, în funcție de mai multe aspecte: durata expunerii la stres și perioada dezvoltării psihice în care a avut loc solicitarea respectivă, personalitatea și constituția psihologică a persoanei implicate și, bineînțeles, natura și intensitatea stresului, circumstanțele familiale, istorice, sociopolitice, etnoculturale, religioase ș.a.m.d. Strategiile de coping pot fi așadar asemănate unor comportamente potențiale, fiind influențate, la rândul lor, de procesele de socializare ale formării și maturizării personale. Rețeaua de suport social, prin prezența activă a celor apropiați, în
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de trai”, abordând deopotrivă calitatea mediului înconjurător, calitatea condițiilor de muncă, a condițiilor de locuit, starea demografică, starea de sănătate, instruirea și nivelul de educație și cultură și condițiile mediului sociopolitic. În general cercetătorii înclină să definească nivelul de trai prin elementele cuantificabile ale vieții. Premisa teoretică a modului de abordare a problematicii calității vieții se bazează pe următoarele considerente: − oamenii se deosebesc fundamental între ei din punct de vedere al
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
au fost stabilite pe la mijlocul secolului al XVIII-lea între conceptul de creativitate și cele de geniu, originalitate, talent și educație formală. În miezul acestor dezbateri s-au situat eforturile de a elucida sfera legitimă a libertății individuale, detașată de restricții sociopolitice. Legile societății și unele restricții arbitrare impuse de autoritate se situau firesc în opoziție cu geniul „original” și constituiau un impediment major pentru libertatea și originalitatea oamenilor (Addison, 1711/1983). Dar probabil că nu a existat nimic mai semnificativ care
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de vedere argumentativ și a păstrat o aparentă distanță față de implicația cotidiană a cercetării. Pe de altă parte, deși semnificația religioasă și seculară a creativității a fost amplu dezbătută anterior, ideologia creativității comportă relevanța definirii naturii umane și a condițiilor sociopolitice. În timp ce științele naturale și inventatori pragmatici precum Arkwright și Watt încercau să demonstreze de ce era capabilă rațiunea umană și inventivitatea engleză, numeroasele invenții practice și eficiența lor progresivă au condus, într-un final, la consecințe extreme, imprevizibile și involuntare. Multă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]