218 matches
-
producție și pentru repartiția beneficiilor producției nu constituie decât un caz particular; de o importanță mult mai generală este lupta pentru dominarea statului de către minoritățile cu vocație de elite guvernamentale. Adoptând aceeași orientare a gândirii, Raymond Aron consideră că regimurile sociopolitice sunt mai bine caracterizate prin „structura categoriilor conducătoare”, decât prin raporturile dintre clase (Aron, 1960, p. 276). În literatura de orientare marxistă, revoluțiile politice care ocazionează schimbarea categoriilor conducătoare sunt, în ultimă instanță rezultatul confruntărilor dintre clase. Acest lucru pare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în măsură să le pună în practică. Când ritmul de înlocuire a elitelor este diferit în sectoare diverse (cum ar fi, de exemplu, puterea executivă și cea legislativă), acest fapt constituie o sursă de tensiuni recurente în sânul unui sistem sociopolitic dat. În sfârșit, trebuie să specificăm faptul că, cu cât ritmul de înlocuire a elitelor politice este mai rapid, cu atât este mai mare numărul persoanelor ce au posibilitatea să acceadă la posturi de responsabilitate. În general, acest fapt este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
obiectivele actorilor. Modalitățile de acțiune colectivă impun de îndată o anumită logică ce se dovedește independentă de justificări de ordin ideologic sau doctrinal avansate de cei interesați. Așa se explică paradoxul „legii de bronz a oligarhiei”. Organizații menite unui proiect sociopolitic egalitar devin din ce în ce mai inegalitare în funcționarea lor internă, nu în virtutea unei pretinse „naturi umane” de care ar trebui să ne debarasăm, ci în virtutea unor imperative organizaționale și a unor efecte de structură imposibil de neutralizat: creștere, diferențiere și ierarhizare. Mesajul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea partizană, intensitatea identificării, vârsta, statutul de chiriaș
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
topică și structură lexicală, poezia aceasta se reclamă din tradiția clasicilor. L. trece la roman după ce acumulase suficientă experiență lirică și gazetărească. În centrul câtorva dintre construcțiile ei epice - Aproapele meu (1979) și Femeia lui Loth (1990) - se află criza sociopolitică a unor cupluri. Sunt romane de familie, pe fundalul cărora personajele feminine au de înfruntat propria memorie traumatizată de malaxorul fascismului, care a strivit fie viața, fie sănătatea părinților și a familiilor pe drumurile prigoanei. Bărbatul de care acestea se
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
pod cu trei capete (Cornel Vâlcu), estetica fenomenologică (Horea Poenar) și generații fără memorie (Ștefan Borbély). În acord cu preocupările membrilor, temele s-au grupat spontan În două arii tematice, reflectând cele două „aripi” ale Centrului: imaginarul cultural-artistic și imaginarul sociopolitic. În aceste două module au fost regrupate dezbaterile și În cadrul acestui volum. Pe ansamblu, lista membrilor Phantasma, precum și a câtorva invitați din afară care au participat la aceste dezbateri, i-a cuprins pe Ștefan Borbély, Corin Braga, Carmen Bujdei, Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întoarcerea la origini pe care o propune Ruxandra În contra-spălarea creierului este, după părerea mea, problematică... Ruxandra Cesereanu: Este vorba de o „Întoarcere la origini” prin deconstrucția modelului unic impus de comunism. Proiectul meu este axat pe ideologie, politologie și sociopolitică. Nu prea are de-a face, de fapt, cu literatura, decât tangențial. Literatura a fost pomenită În textul meu pilot doar În măsura În care au existat romane obsedate de imaginea Securității, ce au Încercat (prin intermediul unei literaturi realiste sau, dimpotrivă, antiutopice) să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și nu numai la nivelul intelectualilor elitiști, ci chiar și la nivelul maselor, literatura având o pregnanță mult mai mare decât o are astăzi, În ce măsură acest tip de lectură este o lectură specifică, condiționată de aspectul politic și de contextul sociopolitic existent sau ea nu face altceva decât să releve mult mai pregnant rolul profund existențial pe care Îl are literatura? Ar fi important de discutat, pornind de la acest aspect al lecturii și al implicării În lectură, cum se poate construi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
echipa veche de „tineri scriitori” proletcultiști este Înlocuită de cei din generația ’60. Deci e vorba despre o schimbare de cadre la nivelul organizațiilor scriitorilor. Asta Înseamnă că viața literară trăiește după o logică a schimbărilor din sistemul politic și sociopolitic, la ale cărei șocuri se răspunde din când În când prin apariția unei noi echipe sau unei noi garnituri de scriitori. Și aici ar fi anii ’60 (Începutul anilor ’60 practic: vorbim de fapt de cei care debutează prin ’59
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și mai adecvate cerințelor propagandistice, cât și în romane sau povestiri, concepute artificial, după clișeele vremii, cu personaje-tip manifestându-se previzibil în situații-tip, cu accentuarea factologiei și excluderea interiorității, sunt înregistrate „victoriile” asupra „lumii vechi”. Dincolo de condiționările sistemului sociopolitic și de intruziunile directe în conținut, romanele au o structură hibridă, rezultată din amestecul în ficțiune fie al reportajului, fie al istoriei. La cina din nouă sute șapte (1977) și Caietele locotenentului Florian (1983) aparțin mai degrabă istoriei literaturizate decât romanului
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
o terminologie de tip eschimos, numai patru conțin familii extinse lărgite și doar 13 au o descendență uniliniară. Figura 6. Terminologia eschimosă Zelosul apărător al materialismului cultural (palierul simbolic al culturii este determinat de condițiile ecologice, tehnoeconomice și de structură sociopolitică), M. Harris (1975b), dă următoarea explicație acestei modalități terminologice: terminologia mai sus descrisă este larg răspândită - așa cum arată termenul „eschimos”- printre vânători și culegători. Motivul este că orice factor care izolează familia nucleară crește probabilitatea apariției respectivului tip terminologic. Or
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
autori (Hess et al., 1985), acestea s-au oprit la blamarea persoanelor implicate: soți bețivi, mame necorespunzătoare, soții amenințătoare și rele. Cercetările ulterioare au arătat însă că violența familială este un răspuns complex la anumite condiții: sărăcia, lipsa de putere sociopolitică, promovarea în mass-media a violenței față de femei, ideologia dominației și a agresivității masculine etc. Desigur, toți acești factori „macro” contează foarte mult, și în mod îndreptățit studiile sociologice se focalizează asupra lor. Variabilele psihologice „de blamare” nu trebuie însă neglijate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai scăzută. Dar bineînțeles că relele sociale mai sus enumerate (delincvență, violență etc.) nu pot fi puse decât în mică parte pe seama schimbărilor în perimetrul familiei. Pe parcursul lucrării am insistat pe ideea complexitățiideterminațiilor în aceste cazuri, pe riscurile științifice și sociopolitice de a le considera „anomalii” ale lumii contemporane, fiind nedrept să-i culpabilizăm moral pe cei care sunt în situațiile respective.) În dezbaterile febrile pe tema valorilor familiale și a diversificării opțiunilor de viață, în particular în SUA și Europa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fundalul axiologic al însușirii valorilor și formării convingerilor de către tânăra și foarte tânăra generație, nu este ceva amorf, nediferențiat. Putem vorbi despre o structurare globală a universului axiologic în următoarele niveluri: a) valori general umane; b) valori ale unui sistem sociopolitic; c) valori ce țin de o anume cultură și etnicitate; d) valori ale grupurilor sociale mari și medii (clase sociale, profesiuni etc.); e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în raport de echivalențe enunțiale cu ceea ce R. Inglehart și alți autori numesc valori postmaterialiste sau de împlinire personală. 2) Există o serie de argumente consensuale, extrase atât din studii sistematice, din experiențe cotidiene, cât și din situațiile și episoadele sociopolitice internaționale, potrivit cărora, nu numai la nivel individual, ci și microși macrogrupal, ponderea nevoilor expresive, a valorilor postmaterialiste de împlinire personală este diferită. Variabilitatea este notabilă și uneori radicală, nu numai pe planul aspirațional, ci și pe cel al traducerii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
social (în particular, grupuri etnice și femeile), dar la modul concret se practică în continuare discriminarea. Poate însemna însă că, și ca retorică, și ca atitudini și acțiuni specifice, în anumite puncte oamenii ajung să admită egalitatea și nevoia restructurărilor sociopolitice în favoarea celor dezavantajați, iar în altele să rămână pe poziții conservatoare. În cazul sexismului, primul set de crezuri și atitudini a fost numit sexism binevoitor, iar cel de-al doilea, ostil (Glick și Fiske, 1995, apud Eagly și Chaiken, 1998
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se grupează predominant după criterii socioeconomice și demografice. De aceea, publicurile se identifică, în mare măsură, cu gruparea naturală a populației în clase și straturi sociale (muncitori, țărani, intelectuali etc.), profesie, vârstă, sex etc. Totuși, într-un fel, fiecare problemă sociopolitică creează publicul său, care transgresează respectivele criterii. (Un exemplu din actuala perioadă de la noi este în acest sens chestiunea locuințelor naționalizate, a proprietarilor și a chiriașilor.) Pentru că indivizii fac parte, de regulă, în același timp, din mai multe grupuri sociodemografice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atât în a judeca critic mesajele și autorii lor, cât și în a le oferi feedback-ul necesar pentru a evalua realist și, eventual, a recompune forma și conținutul lor. În final, încercând un răspuns la întrebarea cu mare încărcătură sociopolitică formulată de S. Chelcea (2002), ca subtitlu al lucrării sale despre opinia publică, și anume: „Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?”, găsesc că răspunsul îl oferă autorul însuși, în urma unei lucide analize și interpretări, prin cuvintele: „Fără a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi clasificate și în funcție de alte criterii: mișcări realiste și mișcări utopice, politice și spirituale, universale și locale. Un grad mare de generalitate au dobândit în ultimele decenii mișcarea ecologistă, cea feministă și de protecție a copilului, ultima având o pregnanță sociopolitică deosebită și în țara noastră (vezi și Roth-Szamosközy, 1999). În ciuda variatelor forme pe care le pot lua mișcările sociale și a faptului că ele se pretează mai mult la o abordare idiografică, cu titlu orientativ se poate accepta modelul propus
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
angajat de unul dintre profesorii săi, Pompiliu Eliade, pe post de copist de roluri la Teatrul Național, avansat apoi „inspector”, controlor de bilete. Între 1938 și 1940 a funcționat ca atașat cultural la Roma. Practică de timpuriu publicistica teatrală, culturală, sociopolitică, încercându-și șansa și în proza scurtă. Semnează și cu pseudonimele Cadet Roussel, Chilon Chilonidis, Kir, Neguțătorul de arome, Rik, Rivarol, Veilleur de nuit, scriind, între 1916 și 1958, în „Rampa”, „Rampa nouă ilustrată”, „Lupta”, „Adevărul” „Cuvântul”, „Gazeta”, „Îndreptarea”, „Vremea
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
în epocă, apanajul doctrinei de partid și de stat; deoarece, potrivit autorului, orice utopie ideologică e hărăzită, prin natura lucrurilor, „căderii în lume”, adică degradării practice, fenomenale; în fine, pentru că destinele individuale nu pot fi reduse la tectonica marilor plăci sociopolitice, care le falsifică sau le mutilează iremediabil. Tocmai de aceea, romanele constituie, în opoziție cu sensul unic și cu mersul triumfalist al istoriei, o reabilitare a adevărurilor „personale”, grație cărora trecutul se revelează ca o sumă de istorii apocrife. E
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
datori a susține caracterul român, limba dulce a moșilor și strămoșilor, datinile, obiceiurile, lăsămintele noastre”. Pledoaria cetățenească e circumspectă, mizând pe „tradiția bunelor relații româno-maghiare” și avertizează că orice conflict ar putea aduce neajunsuri chiar nației române. De altfel, sectorul sociopolitic al U. adoptă o atitudine neagresivă față de ideile Memorandumului din 1891, atacând chiar aripa radicală a tinerimii române emigrate la București. Literatura este reprezentată exclusiv de traduceri în serial din Jókai Mór, Vó´ró´smarty Mihály, Petó´fi Sándor, Arany
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
manipulare, mai mult sau mai puțin subtile, care declanșează modificarea subliminală a mentalității și a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
empirice ulterioare în științele sociale. Cercetări recente, prezentate la a 5-a Conferință Internațională asupra Reprezentărilor Sociale (Montréal, 29 august - 2 septembrie 2000), dovedesc că memoria socială se construiește printr-o ancorare culturală și istorică, prin articularea la un cadru sociopolitic actual (Kalampalikis) și că memoria unui grup trebuie tratată ca o reprezentare, ca o semnificație, un mesaj, un „cuvânt comun”, împărtășit de toți membrii. Grupul creează o istorie comună, comunică și transmite reprezentările proprii, transformă reprezentările publice în reprezentări mentale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
căderea regimului socialist de tip sovietic să se instaureze de la sine, fără efort, capitalismul și democrația, care fuseseră percepute ca singura alternativă posibilă. Se pare însă că tranzitologii au serioase probleme în a prinde în scheme conceptuale inteligibile varietatea proceselor sociopolitice declanșate o dată cu prăbușirea regimurilor din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția ideal-tipurilor este utilă atât timp cât diferențele sunt mari și cât aceste modele sunt folosite cu prudență, într-o problematică anume, și nu în general. Acum miza este de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]