21,060 matches
-
evreu Mihail Sebastian, apărat cu prețul propriei lui libertăți. Atentă la semnificația evenimentelor, a atitudinilor și a personalităților care se ivesc în viața sa, pe care nu a acceptat să o trăiască oricum, ci mereu deosebind esențialul de nesemnificativ, autoarea socotește cu nostalgie că odată cu moartea lui Mircea Șeptilici “a încetat o întreagă lume...“ . Veronica Pavel Lerner ia pulsul culturii românești oriunde a detectat-o ea, mereu atentă la datele evenimentelor evocate, reușind să găsească tușa cea mai expresivă spre a
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
aceea a privirii de pe un trotuar pe celălalt cu viitorul scriitor Mihai Zamfir în cartierul Mântuleasa din capitală, el student și prieten cu Toma, ea liceană. Amintirea aceasta se reverberează în ipostaza pe care ea o depistează în romanele scriitorului, socotit pe autore un “convins citadin”. Prin anii ’90 îl citește în revista „România Literară” și prietenia lor continua până în present. Legătura cu mama rămasă în țară înlesnește și cunoașterea altor redactori de marcă, așa ca Adriana Bittel, căreia îi va
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
esențială pentru apariția aceasta editorială, ca adevărat metteur en scene, ca om al ideii, ca personaj-cheie. Cartea are drept corolar interviul acordat Veronicăi de Nicolae Băciuț, căruia-vom afla- poezia i-a oferit “cele mai sublime clipe ale vieții “. El socotește că debutează cu fiecare nou poem pe care îl scrie. E preocupat se prolifereze interesul pentru literatură în noile generații. Ca redactor al revistei “Vatra veche“, Nicu Băciuț a sporit numărul colaboratorilor, în prezent revista “înscriind un teritoriu imens al
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
și până în Canada.“ Publicația are ritm, varietate și calitate. Culoarea o dau expozițiile virtuale, fiecare număr prezentând un alt artist, chiar intervievat. Prin faptul că este singura revistă culturală la noi cu statut de ”one man show”, ar putea fi socotită un unicat. Neobosit om de initiative culturală, Băciuț se decide să ia în mână frâiele unei a doua instituții a cărții, Editura Nico la Tg. Mureș, din convingerea profundă că “apa trece, cărțile rămân”. Am închis din nou cartea în
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Revin, plecând pe viscolita undă; O rază îmi arată cât de scundă Mă simt în fața Lui... Dar, gândul zboară ... Am să-mi asum neliniștile toate. Nesomnului i-aș pune iar un dinte; E tot mai greu să-ncerc a mă socoate Stăpâna poeziei mele sfinte. Cobor genunchiul... Cine știe?..., poate Un nou trecut mă duce înainte ... AR FI BANAL ... ... să cad în genunchi, urmele pașilor să le țintuiesc lumina nu curge decât reflectată ca o zbatere a peștilor într-un lac
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
cunoscut iubiri ne-mpartasite și-am sperat, Că numai Domnu`-n planul Lui, a-ncuviintat, S-astearna-n fața oamenilor reci Iubiri din care să-și croiasca-n drum poteci. Și-am alergat cerând, știind că Domnu` poate, Atunci când El va vrea și va socoate, S-aduca-n viața mea, fie și la sfârșit Iubirea, după care tot timpul am tânjit. Mi s-a părut o vreme că mi-a bătut la poartă, Ca Domnu` mi-a trimis un luminiș în soarta, Și-n nebunească bucurie am
RESEMNARE de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dorisdoria_stanescu_1491486697.html [Corola-blog/BlogPost/374610_a_375939]
-
erau supuși unor cazne grele până la epuizare, până la pierderea demnității umane, și, de cele mai multe ori, a vieții. Solidaritatea în suferință e adeseori covârșitoare. Dar, pe lângă solidaritate și trezirea unor sentimente caritabile, umanitare, fraterne, existau și detractori și oameni pizmași, care, socotindu-se nedreptățiți, își revărsau ura mocnită asupra confraților de suferință, deși toți sufereau același regim de detenție. Mai interveneau și frica, lașitatea, lipsa tăriei de caracter, nevolnicia fizică și psihică, lucruri îndreptățite în astfel de condiții precare. Pentru unele înlesniri
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
granit, o ținută morală ireproșabilă ca să te menții drept, să nu înveți să urăști lumea, să nu-ți reverși amarul asupra semenilor. Memorialul Sighet, muzeul suferințelor, închisoarea elitelor, dă astăzi mărturie, funcționând ca muzeu cu zeci de mii de vizitatori, socotit printre primele trei locuri ale memoriei europene, (alături de Memorialul Auschwitz și memorialul păcii din Normandia), locul transfigurării suferinței trupului în victorie a spiritului. Poeta atât de cunoscută și îndrăgită, Ana Blandiana a fost ea însăși o victimă pentru că tatăl său
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Vianu, Bick, Rosetti, Călinescu, la engleză doamna Cartianu. Mama mea, al cărui tată plecase de răul ungurilor din Săcele stabilindu-se la Ploiești, a vrut să urmeze la Viena Facultatea de Belle Arte, însă bunicul meu, potrivit mentalității vremii, a socotit că o fată n-are ce căuta la facultate locul ei fiind în gospodărie. Peste ani, tablourile mamei, executate fără nici o pregătire de specialitate, au impresionat pe pictorul Costin Petrescu, cel care a realizat fresca de la Ateneul Român. Socotesc interesant
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
a socotit că o fată n-are ce căuta la facultate locul ei fiind în gospodărie. Peste ani, tablourile mamei, executate fără nici o pregătire de specialitate, au impresionat pe pictorul Costin Petrescu, cel care a realizat fresca de la Ateneul Român. Socotesc interesant să vă spun că aflându-mă odată la Ploiești, locul de naștere al mamei mele, am cunoscut un domn în vârstă a cărui familie venise în țară cu Carol I. Cu înclinație specific germană și doritor de activitate, s-
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
conducă țara spre bunăstare! Mai mult: parlamentarii susțin cu mare infatuare că sunt altfel decât restul românilor, sunt deasupra lor; din care cauză nu li se poate ridica imunitatea spre a fi judecați pentru infracțiunile pe care le fac și socotesc firesc să aibă salarii de zeci de mii de lei pe lună, fără să le pese că sunt români cu pensii și sub 500 de lei. Așa au grijă „aleșii” noștri de români și de România. Iată acum și opusul
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
peste calea ferată, pe un morman de cărbuni; prinși de pază, au fost duși la biroul de serviciu CFR. Din economiile strânse și-au cumpărat veselă de aluminiu, echipamente, hărți și alte obiecte necesare expediției. Ajuns la maturitate, Sorin Ullea, socotea că aceste lecturi au contribuit la dezvoltarea personalității sale, afirmație pe care a făcut-o o dată și în consiliul științific al Institutului. Lăuda și frumoasa limbă română a traducătoarei Lia Hârsu în contrast cu adânca stricare a limbii române de azi. La
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
lui Jung; era atras de filosofia budistă. Emilia ȚUȚUIANU: Ce preocupări comune aveați cu viitorul cercetător și profesor Sorin Ullea, ce trăsături de caracter, pasiuni v-au atras unul pentru celălalt? Simona IOANOVICI: Îmi citea cu regularitate ceea ce scria dimineața socotind că sunt „omul de pe stradă” care-l citește. După pensionarea sa i-am scris la mașină, apoi la calculator textele. Timp de opt ani m-am luptat cu mare perseverență să-mi obțin casa, o mică parte nu am căpătat
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
ale țării. Doritor să stea de vorbă cu țăranii, se simțea bine în tovărășia lor, urmărea să le cunoască felul de a gândi, de a povesti, viața lor. Suferea văzând prăbușirea nu numai a țării dar și a limbii ei. Socotesc de aceea potrivit să redau aici un pasaj al său despre limba română: „I-au trebuit 400 de ani să se formeze marea literatură română, creație nobilă și care înnobilează mintea; 400 de ani de continuă și consecventă dezvoltare a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
și de la fostul consilier al patriarhului Iustinian, preotul Dumitru Stancu, în vârstă de 92 de ani, care dorea să-l cunoască pe autorul articolului pentru a-i da unele informații „din interiorul” Bisericii, între care și informații în legătură cu biserica Enei socotită de Sorin Ullea „o perlă în mijlocul Bucureștiului... cea mai zveltă și mai elegantă... izbea ochii prin verticalismul ei poruncitor, mai accentuat decât la surata ei Krețulescu” și pe care o examinase imediat după cutremurul din 1977. Biserica nu suferise nici un
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
la masă, Să-ți dau de lucru eu am chibzuit, Vreau în pădure să-mi ridici o casă. Să pui la dânsa lemnul cel mai bun Stejarii drepți,înalți ,de calitate, Atâta vreau Ioane să-ți mai spun Ne-om socoti când termini,cu dreptate! Îi dădu bani boierul pentru casă Dar pe argat,Satana îl îndeamnă: -Are de unde Ioane,nici nu-i pasă Dacă oprești din bani (dar o țârică) Și nici nu va băga precis de seamă Hai,pune
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație cu ele. Dar dacă, dimpotrivă, reputația acestora nu este bună ori sunt socotite de o moralitate îndoielnică, sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_adrian_fageteanu_.html [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ȘERBĂNESCU) Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Desigur, sunt și semeni monocromatici, aceștia își măsoară griul neutru în procente de alb sau negru. O zi obișnuită socot a fi atunci când îmi adun din cioburile cotidiene pe cele colorate. Continui asiduu, apoi să lucrez la un vitraliu cu reflexii identitare. Este cald, arșiță. Opresc mașina în parcare unui Mall! Parcarea are înfățișarea unui vitraliu, mașinile de culori diferite
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1439978732.html [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun. “Ce este patria,mamă?” Este ce vezi,de peste tot, Și nu e al tău E al celor care te văd Și te socot. Este Limba română dulce ca mierea Cu care minciuna ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun... Amar ca fierea. “Ce este patria,mamă?” -Este ce vezi,peste tot, și nu e al celor care te văd și te
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
Este Limba română dulce ca mierea Cu care minciuna ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun... Amar ca fierea. “Ce este patria,mamă?” -Este ce vezi,peste tot, și nu e al celor care te văd și te socot. Ce este Patria...? Oul Ce este... Crește Ce?! Imi răspunde ecoul O tristă poveste. Cei doi din mine In zodia gemeni sunt născut, Doi în unul, armăsari iuți la minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
lamura criticilor literari. Ce îi poate determina pe acești oameni să se poarte așa? Dar nu-i totul trist pe lume. În avântul lui de înfierare a protestelor, Beciu o batjocorește gros și pe doamna Mungiu Pippidi, pe care o socotește de partea manifestanților. Pesemne că nu i-a spus nimeni domnului vicepreședinte că doamna Pippidi a fost la televizor, e drept, dar nu ca să-i laude pe oamenii din stradă, ci ca să zică că i-a adus cineva acolo în
Beciul gândirii by https://republica.ro/beciul-gandirii [Corola-blog/BlogPost/337978_a_339307]
-
credinței, iar faptele sunt măsura și fructul credinței. Pe oameni îi vedea, îi trata și îi aborda, din punct de vedere spiritual - duhovnicesc, “stratificați” pe mai multe register și planuri de viață: “Unii trăiesc prin simțuri și pentru simțuri, alții socotesc mintea drept singurul far călăuzitor al vieții. Ei pun mare preț pe știință și pe adevărurile ei. Iar o a treia categorie de oameni, fără să nesocotească ori să ignore viața simțurilor, nici lumina minții, trăiesc, călăuziți fiind de lumina
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
Sanctorum (Viețile Sfinților), care cuprindeau hotărârile judecătorești ale instanțelor romane privitoare la creștinii care nu voiau să jertfească idolilor sau să mănânce din cele jertfite acestora, care nu voiau să ia parte la manifestările și sărbătorile dedicate împăratului, care era socotit zeu sau semizeu(sec. I-IV). Romanii nu ucideau pe creștini de dragul de a ucide, ci îi condamnau în urma unei judecăți oficiale, desfășurată după toate regulile procedurale, în conformitate cu legislația imperială în vigoare de la acea dată. Colecția menționată mai sus conținea
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
ar putea duce o rezervă de hrană pe care o păzește să nu i se fure. Ostașul însă o ținea una și bună că în sac erau bijuterii, pe care însă nimeni nu le văzuse în realitate. Când mi-am socotit misiunea încheiată, mi-am luat rămas-bun și m-am întors la Bateria de tragere pe același drum, după care am revenit la Divizie și am dat Raportul de cele constatate. Peste vreo două săptămâni, după niște lupte intense, unitatea și-
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
o folosește parcă îmbogățind-o în această plăcută lucrare inspirată din viața reală a personajelor. Este „ o limbă domoală, blajină, cu largi volute metaforice, epitete și comparații neașteptate” (Gheorghe C. Patza / „Cuvânt înainte”). Pe de altă parte, scriitorul Vasile Sfarghiu socot că a intrat în conștiința cititorilor și prin preocuparea sa permanentă de a le oferi cât mai multe, cât mai bogate și cât mai veridice date despre fostul ocol domnesc, al Câmpulungului Moldovenesc, dar și despre împrejurimile sale, despre Bucovina
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]