109 matches
-
glonte, în aventura pe lună, pământul s-a făcut mic ca un mărgăritar albastru. De la glonte la mărgăritar, intratextul marchează evoluția abordării răului din lume de la o pagină la alta a aceleiași proze. Cât despre intertextul venit din traducerea Criticii socotinței curate, mai poate fi semnalat un punct de diferențiere hipotext filosofic/hipertext epic. Naratorul lansează premisa în virtutea căreia locuitorii pământului devenit de dimensiunea unui glonte ar manifesta aceeași capacitate de înțelegere pe care o au oamenii marelui Pământ. Dacă ei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
niște „prințese“?... (Am fost și eu invitat o dată la o recepție În casa Didinei Cantacuzino, unde am stat cu nevastă-mea, cu soții Bucuța și soții Rebreanu cam după ușă, necunoscuți și neluați În seamă de nimeni.) Sau poate, din socotința lui nebunească că s-a aflat (auzi colo!), după taică-său și maică-sa, la „marginea societății“ de atunci [...]. Cu timiditățile și resemnările proprii tuturor intelectualilor, Emanoil Bucuța, În care atâția dintre noi Întrevăzuseră pe unul dintre cei mai de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bărbat minunat, glorios, pe care atât îl admirăm; întru nimic mai prejos eroilor antici pe care-i slăvim. Tu, care în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415-1480) "Soarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
O, Pater! Mă copleșești, glăsuiește Ștefan râzând încetișor, să nu se vadă cât e de emoționat. Tăutu continuă: "...Tu, care, în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor; după a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini, putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile!..." E trist! O față bisericească a înțeles ce nu înțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Bărbat minunat , glorios, pe care atât îl admirăm; întru nimic mai prejos eroilor antici pe care-i slăvim. Tu, care în veacul nostru, cel dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz, Cronica Polonorum Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
precursor al junimismului prin criticismul său, scriitorul anticipează, prin șarjele împotriva „imitației necugetate” și a stricătorilor de limbă, campania pe care o va desfășura Titu Maiorescu. Cerând unui critic să aibă o „giudecată nepărtinitoare”, el refuză să admită ceea ce numește „socotințile judecătorești”. Unele chestiuni de măiestrie artistică, de stil, de formă și compoziție fac, de asemenea, obiectul preocupărilor sale. Încercările de critică aplicată (despre Mihail Cuciuran sau Dimitrie Dăscălescu) sunt cu totul modeste. În ceea ce privește limba, prisma lui e una istorică, opusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
să simtă bucuria unui trai fără griji. I-am scris că ar fi o nedreptate ca să moară mama Ileana, gândindu-mă la viața ei jertfelnică, tocmai acum când ar putea să se bucure de roadele muncii ei, că deci, după socotința mea, Dumnezeu nu va îngădui ca ea să moară, chiar dacă legile fizice și legile biologice nu mai dau speranțe, că Dumnezeu poate, și vrea să facă minuni atunci când nu mai sunt posibilități naturale de a duce viața mai departe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din introducerea traducătorului C. Balmuș (din Demetrios, 1943, p. 12), si nu la paragraful originar al lui Teofrast, care sună astfel: "anume că nu trebuie să spunem toate de-a-fir-a-păr și pe larg, ci să lăsăm unele lucruri la înțelegerea și socotința ascultătorului, care, de îndată ce a inteles ceea ce i-ai lăsat a intelege, nu ți-i numai ascultător, ci și martor, și încă un martor cu mai multă bunăvoință. El se crede inteligent prin faptul că i-ai dat ocazia să-și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
răpirea. Sfântul Vasilie cel Mare oprește, prin canonul 22, căsătoria prin răpire, socotind-o nelegitimă: „Iar de va lua cineva pe una liberă, trebuie a i se lua și a se da la ai săi, și a se lăsa în socotința rudelor, ori părinți de vor fi, ori frați, sau orice fel de ocrotitori ai fetei...”. Răpirea este condamnată și de alte canoane: 67 apostolic, 27 al celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, 92 și 98 Trulan și 11 Ancira
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răpirea. Sfântul Vasile cel Mare oprea, prin Canonul 22, căsătoria prin răpire, socotind-o nelegitimă: „Iar de va lua cineva pe una liberă, trebuie a i se lua și a se da la ai săi, și a se lăsa în socotința rudelor, ori părinți de vor fi, ori frați, sau orice fel de ocrotitori ai fetei ...”. Răpirea este condamnată și de alte canoane: 67 apostolic, 27 al celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, 92 și 98 Trulan și 11 Ancira
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va fi dat să ies din închisoare pentru cauza ecumenismului, mereu. Ceea ce făgăduiesc din toată inima"5. Și într-adevăr așa a făcut, Steinhardt deși ortodox convins, devenit monah, a dat întotdeauna dovadă de ceea ce el ar fi numit,,dreaptă socotință" în relațiile cu celelalte confesiuni creștine. Pentru el libertatea credinței, despre care am vorbit pe larg în capitolul precedent, era un lucru sfânt, toleranța de asemenea, poate de aceea a și ales să se facă ortodox, știut fiind faptul că
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cărțile lui. Primul volum, apărut, cum spuneam, în 1916, se intitula Dușmanii și prietenii omului. În prefață ținea să precizeze: "Obișnuit, unor astfel de cercetări li se zice Mitologii, dar acestea, pe lîngă descrierea ființelor suprafirești, în legătură cu omul, îmbrățișează și socotințele poporului despre lume, lucru pe care eu l-am făcut în altă parte. Dar chiar fără acestea, ceea ce urmează aici nu prezintă un tot. Dintre "prietenii" omului, lipsește Dumnezeu, zugrăvirii căruia, după credințele românilor, n-am putut să-i fac
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Ursoaice sau Ursoni... sunt, după unele credinți, trei fecioare sau zîne, după altele "șapte muieri" iar după altele nouă femei cari ursesc sau urșesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți în întîia noapte a nașterii, după unele socotințe, în cele trei dintîi nopți de-a rîndul, după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți nesoț". Și, apoi, urmează povestiri și povești despre ursitoare așa cum se practică în diferite zone locuite de români. De adăugat
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
avea nevoie. Ne-am "răcit" de cîteva ori, din vina mea și din cauza susceptibilității lui. N-am învățat niciodată să-l cunosc atît de bine, în întortocheata lui sensibilitate, încît să nu-l rănesc, fără intenție, desigur, fără motiv, după socotința mea, care însă părea, în ce-l privește, curată nesocotință. Astăzi, dacă ar citi aceste glose ce se vor un necrolog, ar rîde, poate, de toate acestea. Sau n-ar rîde: m-ar privi cu zîmbetul lui ce se închidea
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
Bineînțeles, presupunînd că autorul Delirului nu pune la îndoială însăși identitatea estetică a lui Ioanide, statutul său de erou, și că ceea ce-l nemulțumește e mai mult neconcordanța dintre exhibiționismul Ťneseriosť sau originalitățile marelui arhitect și ecoul lor social - după socotința confratelui mai tînăr - disproporționat de pozitiv. Dar o asemenea neconcordanță de un soi și mai puțin realist se instalează în chiar miezul romanului Delirul, în Ťtribulațiile ť eroului principal". Și mai departe, și mai limpede: Eroul se mișcă într-un
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
răscruce”. Regăsirea farmecului pierdut Cronicarul mai semnalează apariția unei cărți: Istoria unei povești de Horia Pană și Aurora Nicolau. Este un volum fără pretenții la prima vedere, care adună „cărți de meniuri și cărți de vinuri, anunțuri, poze și alte socotințe”, legate toate de existența a două localuri din Bucureștiul de astăzi: Locanta Jariștea și, mai nou, Bistro Jariștea. Dar aceste texte și imagini fotografice, peste care am fi tentați să trecem fără să le luăm în seamă, spunînd că sunt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4557_a_5882]
-
cărțile cu învățături ale chibzuinței. Își știa locul și voia să-l onoreze cu seriozitate și discernământ. Adesea se voia singur, uitat în meditațiile sale. Sosi vremea să se însoare: - Eu vreau să-mi aleg, din mulțime, o femeie, după socotințele mele! Și Împăratul dădu veste în țară să fie prezentate toate fetele Regatului pentru că una va fi împărăteasa ce va urma la tron, aleasa feciorului său. În ținutul acela, un om avea trei fete. Cea mare și cea mijlocie erau
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
hotărât că nici să dau. După care făcându-să atirdesire între mușterii au rânduitținerea căsăpiilor asupra căminar Scorțăscu,carele în loc să vie în urmă la Episcopie să ia și să dea contract că va ține următoriu cu răspunderea,ș-au urzit osăbită socotință a lua asupra și dând jalubă înălțimii tale că luându-săde d.lui căsăpiile târgului ar fi avut multe împiedicări despre Episcopie întru lucrarea căsăpiilor. Dintre care cea întâi că aș fi vrut a opri trunchiurile din mahalalele târgului și a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să mă vezi; O, binecuvântată ți-aș [zice] să fii tu, Copil cu păr de aur ce mintea mi-o pierdu. Veninu-amărăciunei și-a vieți-mi pustiire Nimic n-ar [fi] alături cu dulcea ta zâmbire Și-n a mea socotință mă sint atât de mic... Tu tot odorul lumii și eu... eu tot nimic... Ia-ți mâna de la frunte... (O privește) înger al frumuseții! (Anna plînge) Dar ea plînge? De ce plângi, Anna? Ce ți-i? ANNA (rîzînd) Nu mi-e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
este adevărat conținutul ei. Cum putea marele vizir să ia asemenea hotărâre fără ca să afle ambasadorii noștri? Domnia sa Șerban Greceanu este un om priceput, credincios nouă, ar fi aflat, ne-ar fi spus... Marele vizir Gin Ali Pașa este cu socotință și vrea să se înconjoare de oameni credincioși... Ștefan se întoarse admirativ spre tatăl său. Era atâta convingere în tonul său liniștit dar autoritar, încât în acel moment putea să jure că, la sfârșitul perorației, pe buzele frumos arcuite ale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
însă prea marea scandelă și să rânduiască călugărilor grecești obroc de la mănăstire, până se vor stinge unul câte unul. Persecutarea și oprimarea ereticilor și schismaticilor creștini precum și a locuitorilor necreștini din cuprinsul țărilor ungurești nu atârna totdauna numai de libera socotință a regelui după vremuri, ci foarte adeseori persecutarea li se impunea regilor ca o datorie deosebită, întărită cu jurământ solemn, pentru a căreia împlinire strictă și serioasă Scaunul roman câștigă dreptul moral și juridic de-a stărui. Un asemenea caz
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de oaste, ținti la cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul și socotința lui și să răpească de la latini orașele ce le ocupaseră. În drumul său era Serras, oraș cuprins, populat și bine întărit, în porțile căruia îl așteptau latinii. Cu toată superioritatea lor în privirea disciplinei, tacticei și vitejiei, Ioannițiu respinse pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui, și astfel Ioan Asan luă în putere-i regiunea Elbanon și intră pustiind în provinția Iliria. După ce îndeplini însă în cea mai mare parte cuceririle pe cari le avuse de scop și regulase stările de lucruri după propria sa socotință, principele româno-bulgar se întoarse în patria sa, lăsând unele locuri întărite în mînile și sub administrarea romeilor, păstrând însă pe cele mai multe în mînile sale proprii, înzestrîndu-le cu garnizoane îndeajuns, cu comandanți buni și cu strângători de dare. Dar cea mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu succes în cumpănă toată retorica și iscusința pentru a dispune populația în favoarea împăratului. "Am răbdat multe - zicea el - sub domnia băiatului Calliman și ne-am mângâiat numai cu nădejdea că, ajungând la vrâstă bărbătească, ne va hărăzi c-o socotință mai matură răsplata ce ni se cuvine pentru nevoile ce le-am suferit. Dar soarta rea ne-a tăiat nădejdea din rădăcină, căci acuma iar se va pune în scaun un copilaș, încît am fi nebunii nebunilor de-a ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cele făgăduite, nu-i era întru nimic daca pretențiile romane se brodeau a fi mai mari ori mai mici. Spre a câștiga opinia publică pentru sine crezu că n-are nevoie de a-și tăinui acasă la el adevărata sa socotință și cu acest scop convocă tot clerul la Curte. Aici le declară pe față că el va primi și va trata foarte amabil pe solii papali, cu toată mărimea pretențiunilor lor, și că aceasta e cu atât mai necesar cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]