121 matches
-
se recomandă o limită superioară a TA sistolice de 140-145 mmHg în cazul octogenarilor (19,20). În mod similar cu recomandările pentru pacienții tineri, schimbarea stilului de viață reprezintă primul pas în încercarea de a controla hipertensiunea la vârstnici. Restricția sodată reduce TA în mai mare măsură în cazul pacienților cu vârste cuprinse între 55 și 75 de ani, comparativ cu cei mai tineri de 40 de ani (21). Tratamentul medicamentos antihipertensiv trebuie ajustat fiecărui pacient în funcție de comorbidități și medicația asociată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
5. Tratament Măsurile generale includ recomandări dietetice și nivelul de efort fizic permis. Exercițiul fizic aerobic moderat, mai ales mersul, poate fi încurajat, dar studiile sunt puține (34). Expunerea la altitudine nu este bine tolerată din cauza favorizării vasoconstricției pulmonare. Restricția sodată (sub 2,4 g/zi) este indicată mai ales pentru pacienții cu semne de decom pensare a cordului drept. La pacienții vârstnici cu HTP prin afectarea cordului stâng este importantă utilizarea medicației care poate ameliora disfuncția diastolică ventriculară stângă. După
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
cirozei hepatice sau ca efect advers al medicației de tip blocante de canale de calciu. Abordarea terapeutică a edemelor presupune:în primul rând, identificarea cauzei și corecția acesteia; ‒ restricția de fluide;administrare parenterală de diuretice de ansă; restricție de aport sodat;repoziționare în pat, cu evitarea declivității membrelor inferioare. b) Abordarea psihologică a pacientului cu IC cronică terminală Evaluarea psihologică a pacientului cu IC cronică terminală are ca scop identificarea problemelor psihologice incipiente sau manifeste ale acestuia și se poate face
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
hidrosalină reprezintă mecanismul cel mai important în patogenia HTA. în IRC, din cauza reducției nefronice, există o diminuare a funcțiilor excretoare ale rinichilor și deci o incapacitate a acestora de a crește excreția apei și a sodiului, ca răspuns la încărcarea sodată, hidrică ori la creșterea TA. De aceea, o dietă prea bogată în sare la acești pacienți induce HTA. Nefropatiile glomerulare se însoțesc mai frecvent cu HTA decât cele tubulo-interstițiale, unde există adesea o pierdere urinară de sodiu. La pacienții dializați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
stimularea secreției sale de către hipervolemia asociată IRC. Corectarea hipervolemiei prin dializă duce la scăderea nivelului plasmatic al ANP (care nu se explică prin epurarea prin filtrul de dializă, dializanța sa fiind foarte redusă). Rolul ANP în IRC este adaptarea excreției sodate la aportul de sare, prin creșterea excreției fracționate a sodiului [Ardaillou et al., 1989]. Dacă acest rol al ANP în controlul volemiei este bine demonstrat, implicarea sa în fiziopatologia HTA din IRC nu este elucidată; se poate presupune, pornind de la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
să se mai modifice, scădere explicată prin diminuarea rezistenței vasculare periferice [Donohue et al., 1997]. Monitorizarea respectării dietei hiposodate se poate face prin determinarea greutății corporale sau, dacă există diureză reziduală, a natriurezei [Hörl et al., 2002]. Printr-o restricție sodată sub 100 mmol/zi (sub 6 g/zi), la 67 de pacienți hemodializați, Özkahya et al. [1999] au obținut reducerea TA de la 173-17/102-9 mm Hg la 139-18/86-11 mm Hg după 6 luni și la 118-12/73-6 mm Hg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
La pacien ii vârstnici trebuie acordată însă atenție nivelului seric de potasiu, având în vedere afectarea funcției renale. Bine cunoscutul trial DASH demonstrează beneficiile dietei bogate în fructe și legume, sărace în grăsimi saturate, la orice vârstă, precum și importanța restricției sodate. TAS a scăzut în medie cu 8,1 mmHg la hipertensivii cu vârste între 55 i 76 de ani, comparativ cu 4,3 mmHg pentru adulții de 23-41 de ani (104). Pentru alte tipuri de suplimente nu există beneficii asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
Participarea sa nu este limitată la producerea hipertensiunii renovasculare, cum s-a crezut multă vreme, ci s-a extins și asupra autoreglării normale a circulației. Dereglările tensionale și hidroelectrolitice fiziologice, din timpul trecerii de la clino- la ortostatism, efort sau restricție sodată, produc variații compensatoare ale secreției de renină și formării de angiotensină. Prin acțiunile sale vasoconstrictoare, aldosterono-eliberatoare și stimulatoare a secreției de catecolamine, sistemul renină-angiotensină contribuie la restabilirea dezechilibrelor hemocirculatorii create. Principalii factori de stimulare (+) și inhibare (-) ai sistemului renină-angiotensină, implicați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberatoare de renină-angiotensină-aldosteron, restabilește echilibrul ionic și volemic, cu răsunetul corespunzător asupra sensibilității vaselor și volumului sanguin. În general, excesul de Na+ reținând apa, încarcă patul vascular și sensibilizează musculatura netedă vasculară față de principalele amine presoare. Deficitul creat de restricția sodată sau tratamentul cu saluretice predispune, dimpotrivă, la hipotensiune. La rândul său, K+ provoacă bradicardie și vasodilatație atât pe cale directă, cât și indirect prin mecanismul eliberării de acetilcolină. Ionii în general și Na+ în special, deoarece reprezintă 93% din conținutul ionic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este controlată și autoreglată de semnalele produse la nivel renal de modificarea echilibrului electrolitic și volumului sanguin circulant. Aldosteronul, ca principal mineralocorticoid, este reglat de concentrațiile sodiului și potasiului din plasmă și celelalte lichide extracelulare, precum și de sistemul renină-angiotensină. Depleția sodată de diferite cauze (alimentară, renală, sudorală etc.), reducând lichidele extracelulare și volumul sanguin, determină scăderea presiunii și fluxului arterial renal, urmate de activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Atât deficitul de sodiu, cât și excesul de potasiu plasmatic stimulează zona glomerulată secretoare de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
logic ca să fie indicat un consum mai mare de NaCl pentru a preveni litiaza renală și mai ales pe aceea urică. Dar, rolul sodiului în echilibrul osmotic, în echilibrul acido bazic, influențarea excreției de calciu care crește în cazul aportului sodat crescut, pierderile de sodiu mult variabile în diverse eventualități, mecanismele compensatorii declanșate automat pentru a se menține echilibrul necesar între intrările și ieșirile de sodiu, rolul important al rinichiului (care acționează sub mecanism neuro-hormonal; care face să intervină hipofiza și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
primitivă au o sancțiune chirurgicală, celelalte hipercalciurii beneficiază de regim alimentar, fie numai de restricție calcică, fie - în plus - de restricție protidică, atunci când se constată asocierea unei hiperuricurii; de restricție sodică (se știe că regimul hiposodat scade calciuria pentru că depleția sodată stimulează reabsorbția tubulară proximală de sodiu, cuplată cu a calciului ); de restricție glucidică (pentru că hidrații de carbon cresc absorbția digestivă a calciului). Pentru restricția de aport calcic alimentar, s a propus reducerea la 400-600 mg pe zi, în timp ce aportul calcic
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
ca fiziologică), încât 500-900 mEq de sodiu se adaugă organismului gravidei, ceea ce reprezintă 6-8 l de lichid extracelular, din care o parte este destinat fătului, dar această expansiune a lichidului extracelular nu împiedică eliminarea normală de către rinichi a unei încărcături sodate . Mecanismul acestei retenții de sodiu nu este bine cunoscut chiar după analiza a numeroși factori care acționează în cursul sarcinii normale (factori natriuretici și factori antinatriuretici, în cadrul acestora din urmă găsindu se aldosteronul, estrogenii, cortisolul, prolactina; activarea sistemului renină-angiotensină, starea
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de viabilitate fetală ; uricemia este crescută în sarcinile gemelare și multiple; poate exista o glicozurie considerată fiziologică, prin reabsorbție tubulară; pot exista edeme, de asemenea fiziologice, când tensiunea arterială este normală și nu există proteinurie (acestea nu impun o restricție sodată și nici administrare de diuretice) J. Milliez și colab., Paris, Rein hypertension et grossesse, Pr. Méd., 20, mai 1982, p. 1559-1563. Între cauzele posibile ale hipertensiunii gravidice se numără comprimarea aortei și venei cave inferioare, mai ales în sarcinile gemelare
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
administrării excesive de diuretice. 3.5.5. Ionograma urinară 1. Determinarea sodiului urinar (N=50-220 mmol/24h) este utilă în special pentru calcularea unor indici urinari (diagnosticul diferențial între IRA funcțională și cea intrinsecă), precum și pentru evaluarea complianței la restricția sodată. a) Natriuria redusă se constată în caz de: • restricție alimentară severă, vărsături, diaree; • IRA funcțională, sindrom nefrotic, sindrom hepato-renal, insuficiență cardiacă congestivă; • insuficiență renală cronică moderată/severă (majoritatea cazurilor); • stress post-operator, sindrom Cushing. b) Natriuria crescută se întâlnește în următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu SN sever, deoarece favorizează reducerea proteinuriei (cu până la 50 %) și a edemelor. Totuși, pentru evitarea complicațiilor trombotice, se recomandă mers pe jos, în ritm moderat, 3-4 km de două-trei ori pe săptămână. Tratamentul edemelor implică, în primul rând, restricție sodată. Administrarea de diuretice este necesară doar în cazurile asociate cu HTA sau edem pulmonar. Se folosesc de regulă diureticele de ansă (de exemplu, furosemid, 40-160 mg/zi), uneori asociate cu tiazidice sau/și cu antialdosteronice. Sub tratament diuretic, trebuie monitorizate
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Fiziopatologie Rolul sistemului renină-angiotensină-aldosteron Prezența stenozei de arteră renală determină creșterea secreției de renină, menținând astfel filtrarea glomerulară prin efectul vasoconstrictor pe arteriola eferentă al angiotensinei II. Pe de altă parte, angiotensina II crește reabsorbția tubulară de sodiu, favorizând retenția sodată. Hipereninismul determină astfel un efect sistemic prin vasoconstricție arterială periferică și prin retenția hidrosodată. Conceptul de HTRV este derivat din studiile experimentale pe animale și în particular din cele efectuate de Goldblatt. Acesta a demonstrat în anul 1934 că stenoza
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
arterială. b) Modelul un rinichi-o pensă și doi rinichi-două pense în aceste două modele, HTA este volum-dependentă: hipersecreția de renină determinată de stenoză antrenează o creștere a concentrației de angiotensină II și de aldosteron, care conduce la creșterea reabsorbției sodate. Se observă deasemeni o creștere progresivă a presiunii sistemice, până ce presiunea de perfuzie în aval de pensare ajunge la valoarea inițială. în acest stadiu, retenția hidrosodată este maximă datorită scăderii presiunii de perfuzie și activarea secreției de renină. în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hemoliză intravasculară masivă), hiperuricemiei severe (sindromul de liză tumorală); alcalinizarea urinii reduce semnificativ toxicitatea tubulară a acestor substanțe, iar în cazul acidului uric previne, în plus, precipitarea cristalelor de acid uric. b) dacă PVC > 8 cm H2O, se oprește aportul sodat și se reconsideră situația; în formele cu hTA și PVC > 10 cm H2O, se presupune existența unui șoc cu răsunet cardiac și se recurge la droguri cardiotonice sau/și vasoactive. La pacienții cu IRA funcțională (prerenală), diureza și funcția renală
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hiperhidratare însoțită de hiponatremie; invers, o reducere a aportului hidric poate duce la deshidratare; Diminuarea reabsorbției de sodiu permite menținerea excreției de sodiu cu toată reducerea sarcinii filtrate. Excreția fracțională de sodiu (normal 0,5 - 1 %) poate atinge 25 %. Restricția sodată nu trebuie să fie severă; aceasta se justifică doar prin existența unui sindrom edematos sau a HTA. Această capacitate de adaptare poate fi depășită în caz de aport excesiv de sare; Creșterea secreției de potasiu la nivelul tubului contort distal și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
3-5. Dieta săracă în lipide ar favoriza, conform unor date care necesită confirmare, un declin mai lent al funcției excretorii renale. Ținând însă cont de riscul CV asociat dislipidemiei, dieta hipolipidică este indicată la toți pacienții cu BCR. Rolul restricției sodate în progresia BCR nu a fost evaluată în mod direct, fiind însă o măsură logică, având în vedere că regimul hiposodat facilitează acțiunea medicației antihipertensive, în primul rând a celei care interferă cu sistemul renină-angiotensină-aldosteron. Controlul tensional adecvat. Numeroase studii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de elasticitatea și tonicitatea pielii. Diminuarea volumului sectorului interstițial se evaluează prin determinarea greutății (scăderea greutății) și persistența pliului cutanat, apreciat de preferință pe o suprafață osoasă: stern, frunte, umăr (dificil de interpretat la vârstnici). Rinichiul intervine pentru echilibrarea bilanțului sodat prin: 1. Mecanisme glomerulare - intervin în procesele fine de autoreglare a debitului filtrării glomerulare: a. Arteriola aferentă își modifică tonusul vascular în fața oricărei variații a presiunii intravasculare și astfel menține constant debitul filtrării glomerulare (DFG). Arteriola aferentă va suferi o
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la un retrocontrol negativ asupra filtrării glomerulare din același nefron (diminuarea DFG prin vasoconstricția arteriolei aferente). Invers, DFG va fi crescut dacă sensorii maculei densa detectează o diminuare a cantității de NaCl la nivelul segmentelor tubulare distale. în reglarea bilanțului sodat intervin trei sisteme, fiecare dintre acestea având un senzor aferent și un ram eferent (efector): Receptorii localizați în celulele juxtaglomerulare ale rinichiului (celule musculare specializate la nivelul arteriolei aferente) sesizează perturbările în perfuzia renală și răspund prin modificări în eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
receptorilor de volum prin creșterea umplerii atriale au un dublu efect: (1) eliberarea factorului natriuretic atrial care promovează excreția renală de sodiu și (2) inhibiția tonusului simpatic, ceea ce induce la natriureză din cauza diminuării secreției de renină și a reabsorbției tubulare sodate; stimularea acestor receptori inhibă, de asemenea, eliberarea de ADH, ceea ce duce la creșterea diurezei. Efecte inverse sunt observate când volumul circulant este diminuat, atriul nedestins, cu supresia sintezei de factor natriuretic atrial și eliberării de ADH. Receptorii de înaltă presiune
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
localizați în aortă și în sinusul carotidian. Depleția volumului extracelular stimulează acești receptori, care activează sistemul nervos simpatic (SNS) și antrenează creșterea frecvenței cardiace, vasoconstricție și efect antinatriuretic. Stimularea lor induce de asemenea eliberarea de ADH. în caz de supraîncărcare sodată, acești receptori sunt inhibați, cu diminuarea tonusului simpatic și inducerea de efecte cardiovasculare opuse. 2. Factori fizici: mișcările fluidelor care traversează pereții capilari depind de echilibrul dintre presiunea osmotică (exercitată în special de proteinele plasmatice) și presiunea hidrostatică. Când sarcina
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]