408 matches
-
ce reprezintă topirea propriu-zisă, valorile se situează la circa jumătate din cele obținute la inscripționarea cu un laser cu impulsuri de ordinul nanosecundelor. În zona pe care s-a realizat topirea apar o multitudine de formațiuni globulare ca rezultat al solidificării în urma trecerii fasciculului. Pereții profilului, obținuți după topire, sunt mult mai bine delimitați și relativ uniformi structural și morfologic. Structurile de formă globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
care s-a realizat topirea apar o multitudine de formațiuni globulare ca rezultat al solidificării în urma trecerii fasciculului. Pereții profilului, obținuți după topire, sunt mult mai bine delimitați și relativ uniformi structural și morfologic. Structurile de formă globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă, de formă cvasiglobulară. Mărire X 2.000 Fig. 5.88. Se evidențiază caracterul de topitură solidificată amorf, pe
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
după topire, sunt mult mai bine delimitați și relativ uniformi structural și morfologic. Structurile de formă globulară rezultate în urma solidificării topiturii au diametre de circa 2-5 μm. Fig. 5.87. Profilul în adâncime a zonei topite, cu structuri specifice de solidificare rapidă, de formă cvasiglobulară. Mărire X 2.000 Fig. 5.88. Se evidențiază caracterul de topitură solidificată amorf, pe întreaga adâncime a marcajului. Pentru cazurile de supra-inscripționare, Figurile 5.89 - 5.93, valorile au fost obținute prin trecerea de două
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Imagine SEM ce redă un detaliu din inscripționarea cu fascicule suprapuse. Mărire X 2.000 Se constată că lățimea benzii afectate de inscripționare este de până la 100μm. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot diferenția semnificativ față de zonele supuse unei singure treceri de marcare. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri de material rezultate la topirea în fascicul. Mărire X 2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
5.97. Detaliu din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului: microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri. Mărire X 4.000 Se pot observa microcristale de oxizi și microrelieful rezultat în urma solidificării. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. În Figura 6.98, se observă întreaga zonă de degajare a materialului metalic topit în adâncime, ca urmare a interacțiunii cu fasciculul femtolaser precum și micro-craterele create. La baza craterului de topire
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
masive de oxizi. Mărire X 200 Fig. 5.101. Vizualizarea SEM a pereților marcajului realizat cu femtolaserul, ce pune în evidență inclusiv adâncimea pe care s-a realizat topirea aliajului. Mărire X 1.000 Fig. 5.102. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
topite indică și în acest caz o pătrundere a fasciculului laser în adâncime, cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al structurii de solidificare, sub forma unor „coloane
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
piesei. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu dezvoltare preponderent pe verticală și care au evoluat, ca și în cazul paletei de aluminiu, în diverse „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al structurii de solidificare, sub forma unor „coloane” crescute în zona pereților ce limitează linia de marcaj cu femtolaserul. Mărire X 4.000 Fig. 5.104. Vizualizarea structurii amorfe de solidificare și a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sferoidale și cu o structură amorfă. Fig. 5.103. Detaliu al structurii de solidificare, sub forma unor „coloane” crescute în zona pereților ce limitează linia de marcaj cu femtolaserul. Mărire X 4.000 Fig. 5.104. Vizualizarea structurii amorfe de solidificare și a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Detaliul din Fig. 5.103 evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcaj cu femtolaserul. Mărire X 4.000 Fig. 5.104. Vizualizarea structurii amorfe de solidificare și a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Detaliul din Fig. 5.103 evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu aspectul unor „coloane” cu dezvoltare verticală, ce includ o multitudine de particule sferoidale solidificate ultrarapid și cu diametre de circa 0,5-1 μm. Fig. 5.105
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
includ o multitudine de particule sferoidale solidificate ultrarapid și cu diametre de circa 0,5-1 μm. Fig. 5.105. Imagine de detaliu asupra agregatelor ce alcătuiesc „coloanele” ce limitează pereții șanțului de marcare și care au rezultat în urma topirii și solidificării aliajului. Mărire X 20.000 Detaliul din Figura 5.104 evidențiază explicit structura amorfă de solidificare ultrarapidă, realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare verticală în „coloane” de particule sferoidale solidificate ultrarapid. Acestea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 5.105. Imagine de detaliu asupra agregatelor ce alcătuiesc „coloanele” ce limitează pereții șanțului de marcare și care au rezultat în urma topirii și solidificării aliajului. Mărire X 20.000 Detaliul din Figura 5.104 evidențiază explicit structura amorfă de solidificare ultrarapidă, realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare verticală în „coloane” de particule sferoidale solidificate ultrarapid. Acestea au dimensiuni ale diametrului de circa 1,5-2,5 μm. Figurile 5.106 - 5.111 tratează
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
110. Detaliu din zona de marcare, pentru vizionarea pereților canalului rezultat după marcarea în fascicul femtolaser. Mărire X 8.000 Fig. 5.111. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Se poate observa microrelieful rezultat în urma solidificării. Mărire X 16.000 În concluzie, pentru toate cele patru materiale studiate, se poate constata obținerea unui profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu o morfologie total diferită de cazul în care se utilizează lasere cu impulsuri de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Se constată o mai mare uniformitate și continuitate a aliajului topit și solidificat ultrarapid, în special pe pereții marcajului. „Decuparea” realizată ca urmare a topirii este mult mai omogenă și cu un grad de continuitate mai mare. Rezultă structuri de solidificare rapidă cu o creștere pe verticală, care s-au dezvoltat în „conglomerate” de particule sferoidale și cu o structură amorfă. De asemenea, se constată că fasciculul de inscripționare 171 creează o zonă îngustă de marcare, ce este însoțită, de-o
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
însoțită, de-o parte și de cealaltă a zonei topite, de oxizi cu depunere și depozitare fragmentară. Analiza de detaliu a zonei topite indică și pătrunderi ale fasciculului laser în adâncime [145], cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și de cealaltă a zonei topite, de oxizi cu depunere și depozitare fragmentară. Analiza de detaliu a zonei topite indică și pătrunderi ale fasciculului laser în adâncime [145], cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în adâncime [145], cu divizare clară pe zone de topire și solidificare ultrarapidă. Zona de solidificare este fragmentată în funcție de viteza de avans a fasciculului pe suprafața piesei. Zonele de topire copiază geometria spotului și păstrează caracterul secvențial și proprietatea de solidificare rapidă la trecerea spotului peste suprafața aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot diferenția semnificativ față de zonele tratate printr-o singură parcurgere. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Cu toate acestea, necesitatea stabilirii unui punct zero, inclusiv a unui zero absolut se impune și pentru măsurarea socialului. Tabelul nr. 2.2: Reprezentarea punctului zero Sisteme de măsurare De interval CELSIUS De raport KELVIN Zero absolut -273 0 0 Solidificarea apei 0 +273 Fierberea apei +100 +373 Prin urmare acestui nivel de măsurare îi sunt caracteristice următoarele elemente 1. cifrele care sunt asociate atributelor reprezintă valori reale numerice. Există unități de măsură, etaloane, fără a exista un punct natural de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
creșterea volumului și scăderea densității. Prin înghețare apa își mărește volumul cu 9%. Așa se explica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele când îngheață apa în ele și de ce se crapă pietrele de ger. Majoritatea lichidelor își măresc volumul de solidificare. Se știe că la +40C apa are rmax= 1 g/cm3 ceea ce se datorează faptului că apa este formată din (H2O)2; aceasta presupune existența a doua legături de hidrogen(fig.8). Apa în stare de vapori este formată din
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
la suprafață. Apa cu temperatura de până la 40C, având densitatea mai mare, se așează la fundul apelor adânci, ceea ce permite menținerea vieții acvatice. Cum îți explici faptul că iarna poți patina sau poți aluneca pe gheață? Un lichid normal, la solidificare își micșorează volumul, adică tinde spre o structură compactă, stabilă. Mărirea presiunii ar favoriza deci forma cristalizată și temperatura de topire ar crește. Pe un astfel de lichid nu s ar putea patina. Apa, însă, la înghețare dobândește o structură
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
temperatura de topire ar crește. Pe un astfel de lichid nu s ar putea patina. Apa, însă, la înghețare dobândește o structură mai puțin compactă, mai afânată (volumul se mărește). Cum mărirea presiunii favorizează forma cea mai compactă, temperatura de solidificare scade în momentul și locul acțiunii forței. Gheața se topește, dar după încetarea acțiunii forței, apa reîngheață. Așa se explică alunecarea saniei și patinelor pe gheață. Prin îngheț, am văzut că apa își mărește volumul cu aproape 10%. Partea invizibilă
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
a obiectelor. Tocmai descoperirea unor corelații care au atributul necesității și universalității distinge știința exactă de simpla inregistrare a unor succesiuni repetate ale acelorași fenomene în observația comună. Asocieri ale faptelor pe temeiul succesiunilor constante, cum sunt scăderea temperaturii și solidificarea apei sau zdruncinarea temeliei și prăbușirea unei clădiri, vor fi cunoscute drept corelații necesare abia prin intervenția principiului cauzalității. Prin urmare, pe terenul observației comune nu va putea fi depășit scepticismul lui Hume. Răspunsul dat de Kant lui Hume se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]