382 matches
-
sau de arhidemonul Uniilă și că din 7 ucenici doar unul singur ajunge să fie solomonar plin, la sfârșitul unui stagiu de pregătire ce durează până la vârsta de 20 de ani, desfășurându-se în condiții foarte dificile.În această școală solomonarii învăța toate limbile vietăților de pe pământ, toate farmecele și toate descântecele și după ce asimilează toate acestea se retrag într-o peșteră în care, așezați la o masă din piatră, scriu într-o carte toată știință.
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a mai scos o vorbă. A doua variantă spune că la capătul funiei a ajuns sus numai pălăria curajosului aventurier. Explicația la amândouă variante e aceeași: în aven își au sălaș solomonarii cu balaurii lor călători prin nori și aducători de ploi. În Avenul din Piatră Ceții nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar au fost identificate exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Avenul Piatră Ceții este greu
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a nascut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
maramureșean, în mijlocul căruia a trăit și a creat. Vida întreprinde constant un foarte rodnic efort de cercetare și aducere la lumină a mitologiei populare, colorând-o cu o țesătură simbolică în operele ""Omul apelor", "Omul nopții", "Omul pădurii", "Priculiciul minei", "Solomonarul", "Odihna"", etc. Pe această linie se înscrie și grupul statuar de la Moisei, precum și ansamblul intitulat Sfatul bătrânilor, amplasat în fața Palatului Administrativ din Baia Mare. În ""Monumentul de la Moisei"(1966)", cele 12 coloane dispuse circular, reprezentând figuri de maramureșeni sau măști din
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
a culege fapte de viață, biografii etc. Vânătorii erau numiți „duhovnici ai adormiților", întrucât ei extrăgeau viețile visaților și chiar propriile lor vise, fișându-le în ceea ce avea să devină Dicționarul khazar, construit, astfel, ca un conglomerat de artă a solomonarilor și ca o sinteză a vieții celor mai consacrați vânători de vise. Visații înșiși ajungeau să se viseze între ei, datorită unor rețele speciale de comunicare onirică - pentru vânătorii de vise aceste cupluri erau benefice, întrucât astfel izbuteau să intre
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
caracterului neîntâmplător al numirii personajelor: recurența numelui zeului grec Pan din numele eroilor eliadești (Pantazi, Pandele, Pantelimon), a numelui Andrei ("se cuvine să dea de gândit"), semnificația provenienței divine a prenumelui miresei lui Andronic, dar și referința patronimului ei la solomonar, "la identitatea serpentiformă a lui Andronic" și la predestinarea onomastică pentru nunta cosmică 16. Numele "niciodată inocent la Eliade" este decriptat din perspectiva complexului gnostic (diminutivarea numelui ca semn al înstrăinării în Nuntă în Cer, "Zacharias" din Pe strada Mântuleasa
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
șarpelui "echivalează cu perpetuarea unei vieți părelnice, neautentice"156), de unde și necesitatea ceremonialului de invocare și de exorcizare a târâtoarei. Autorul asociază numelui Dorinei patronimul Solomon care, printr-o "interesantă evoluție semantică", a ajuns comun sub formele a solomoni, solomonie, solomonar 157. Autorului poemei Cântarea Cântărilor și al Parimiilor, care dă numele acestor vraci, cronografele îi atribuie puteri supranaturale: "[...] A aflat firea a tot ce iaste pe lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a paserilor, a gadinilor, a peștilor, a orbilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
diavoli și cum îi va chema pre numele lor, așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierburile, care de ce leac era...acestea toate le-a cunoscut Solomon cu înțelepciunea sa"158. Trimiterea pe care o realizează patronimul Dorinei la solomonar și la "identitatea serpentiformă a lui Andronic", se datorează faptului că este "predestinată onomastic pentru nunta cosmică pe care o va trăi în umbra tainică a mânăstirii Căldărușani"159. Numele pământesc al protagonistului este și el marcat de fonemul în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de lumină chemat să înfăptuiască nunta 162. Andronic nu este o persoană, ci "o forță impersonală, un principiu, manifestarea unei forțe sacre"163, "ființă primordială, telurică, fascinantă pentru că reactualizează trăirile primordiale din oamenii care o contemplă"164. În mitologia românească, solomonarii/șolomonarii se caracterizează prin evlavie, înțelepciune (ei învață dintr-o carte "toată știința și învățătura, câtă se află în lumea aceasta"165 timp în care stau sub pamânt 166), trec cu succes prin încercări inițiatice; ei au putere asupra norilor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
166), trec cu succes prin încercări inițiatice; ei au putere asupra norilor și a balaurilor, puteri limitate în timp, însă, pentru că, după o anumită perioadă, rămân doar cu știința solomonărească, știință pe care o pot opune (contra-solomonarii) puterilor unui alt solomonar. Folosirea acestui mitologem, ca și a altora: șarpele-balaur (omul blestemat să fie șarpe timp de n ani și care, noaptea, revine la natura sa umană, încălcarea interdicției cu privire la natura serpentiformă, șarpele casei, credințe legate de moartea perechii șarpelui etc.), frumoasa
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care reușește să înghită piatra scumpă și să nu vadă vreme de șapte (nouă, în alte variante) ani, față de om, se transformă în balaur. El se ascunde apoi într-o fântână sau într-un lac/iezer de unde este scos de solomonari 170. (Scufundarea bărcii și moartea prietenului lui Andronic circumscriu un spațiu al amintirilor protagonistului și, dacă examinăm Jurnalul, și ale lui Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la Mănăstirea Snagov intră în lac
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o fântână sau într-un lac/iezer de unde este scos de solomonari 170. (Scufundarea bărcii și moartea prietenului lui Andronic circumscriu un spațiu al amintirilor protagonistului și, dacă examinăm Jurnalul, și ale lui Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la Mănăstirea Snagov intră în lac și este înghițit de ape, tras de un vârtej în mâlul apei. În lumea acvatică, populată de ființe nevăzute, prințul devine solomonar. Întors pe pământ, străbate orașele însetate, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade. Trimiteri evidente sunt și spre basmul solomonarului, în care un prinț venit la Mănăstirea Snagov intră în lac și este înghițit de ape, tras de un vârtej în mâlul apei. În lumea acvatică, populată de ființe nevăzute, prințul devine solomonar. Întors pe pământ, străbate orașele însetate, împreună cu balaurul Rolisten, care vine încărcat de apă, "ca un nor uriaș"171.) Transformarea șarpelui în balaur prin înghițirea pietrei este un element recent în basmele românești; ea ar putea fi relaționată cu credința
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998. Ruști, Doina, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Ruști, Doina, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Sala, Marius, Aventurile unor cuvinte românești, vol. I, II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Sebeok, Thomas A., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002. Simion, Eugen, Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 222. 169 Ștefan Borbely, op. cit., p. 139. 170 Marcel Olinescu, op. cit., pp. 233, 372; Elena-Niculiță-Voronca, op. cit., p. 162; Tudor Pamfile, op. cit., pp. 292-294; 216. 171 Doina Ruști, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
arborele, mormântul, hotarele, răscrucile și tradițiile sunt elemente considerate sacre. La hotarele satelor aveau și mai au loc rituri magico mitologice extrem de diverse: rituri de alungare a demonilor de boli, de apărare Împotriva strigoilor ce bântuiau nopțile, de blestemare a solomonarilor, de invocare a intemperiilor favorabile ogoarelor, de stabilire a legământului solemn al Călușarilor la Rusalii. Aceste practici există și astăzi, atenuate și schimbate În unele cazuri de creștinism, Însă originile sunt mai vechi. Lucrarea Își propune studierea unor fenomene de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
extazurilor șamanice. În continuare se face un studiu de dendromitologie, cu referire În special la brad arbore cosmic. Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de producere a ploii, precum și problema misteriosului personaj al mitologiei române, Solomonarul, personaj care prin atributele sale duce la unele paralele cu alte personaje. Ultimul capitol urmărește originea unor ritualuri magice și legătura acestora cu unele sărbători creștine. Primele manifestări magico mitologice Își au originea În epoca pietrei, dar nu se prezintă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
considerat duh curat, tânăr și gingaș, În vreme ce Vântul turbat este un duh necurat. Rosturile lor sunt de a goni sau de a mâna norii de aramă Încărcați cu zloate. Norii sunt comparați cu niște „Butii ciudate ale văzduhului pe care solomonarii cu ajutorul balaurilor le Încarcă cu apă pentru a le purta pe cer și a le Încărca sub formă de ploaie pe pământ.” Norii sunt Încadrați În mai multe categorii: unii mici, mărunți și aburii pe care se consideră că seara
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ploii care țin, de asemenea, de apă, Însă din perspectiva mitologiei creștine populare: furtul, noaptea, al unei cruci din cimitir de femei despletite și zvârlirea ei pe apă, ori furtul unei toace de lemn și aruncarea ei În fântână. 3. Solomonarul Așa numiții ktistai sau skistai, un ordin călugăresc al dacilor, pustnici abstinenți ce trăiau În creierul munților și aveau puteri supranaturale, călătorind pe nori, după Traian Herseni, stau la baza formării mitului solomonarilor. Numele acesta pare a proveni de la Înțeleptul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
lemn și aruncarea ei În fântână. 3. Solomonarul Așa numiții ktistai sau skistai, un ordin călugăresc al dacilor, pustnici abstinenți ce trăiau În creierul munților și aveau puteri supranaturale, călătorind pe nori, după Traian Herseni, stau la baza formării mitului solomonarilor. Numele acesta pare a proveni de la Înțeleptul Solomon, mare vraci, taumaturg, deținător al secretelor magiei, o semidivinitate meteorologică cu corespondent biblic. Iosif Flavius Îl consideră vrăjitor, căci cunoaște numele demonilor și exorcist, În timp ce În literatura arabă i se atribuie unele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
magiei, o semidivinitate meteorologică cu corespondent biblic. Iosif Flavius Îl consideră vrăjitor, căci cunoaște numele demonilor și exorcist, În timp ce În literatura arabă i se atribuie unele obiecte magice: covor, opinci, bici, oglindă, căciulă, un adevărat arsenal de care se slujea. Solomonarii, considerați a fi Învățăcei ai lui, sunt caracterizați fie ca daimoni, fie ca demoni, niște semidivinități meteorologice: „Solomonarii, În forma lor inițială, nealterată de creștinism, nu erau considerați că fraternizează cu diavolul, nici ca fiind dușmani ai spiței umane. Ei
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În timp ce În literatura arabă i se atribuie unele obiecte magice: covor, opinci, bici, oglindă, căciulă, un adevărat arsenal de care se slujea. Solomonarii, considerați a fi Învățăcei ai lui, sunt caracterizați fie ca daimoni, fie ca demoni, niște semidivinități meteorologice: „Solomonarii, În forma lor inițială, nealterată de creștinism, nu erau considerați că fraternizează cu diavolul, nici ca fiind dușmani ai spiței umane. Ei nu urmăreau și nu pedepseau pe cei răi.” Sub influența creștină, În tradițiile populare, mitul solomonarilor urmează două
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
semidivinități meteorologice: „Solomonarii, În forma lor inițială, nealterată de creștinism, nu erau considerați că fraternizează cu diavolul, nici ca fiind dușmani ai spiței umane. Ei nu urmăreau și nu pedepseau pe cei răi.” Sub influența creștină, În tradițiile populare, mitul solomonarilor urmează două căi: personajul mitic din daimon devine demon, instrument al răzbunării și transfigurare a legendei Solomonarului În legenda lui Sântilie, purtător și stăpân al norilor și ploii. Solomonarii au fost la origine oameni, aleși dintre copiii născuți cu căiță
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
nici ca fiind dușmani ai spiței umane. Ei nu urmăreau și nu pedepseau pe cei răi.” Sub influența creștină, În tradițiile populare, mitul solomonarilor urmează două căi: personajul mitic din daimon devine demon, instrument al răzbunării și transfigurare a legendei Solomonarului În legenda lui Sântilie, purtător și stăpân al norilor și ploii. Solomonarii au fost la origine oameni, aleși dintre copiii născuți cu căiță În cap, furați și aduși la școala de solomonie pe celălalt tărâm, Într-o peșteră inaccesibilă. Numărul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
pedepseau pe cei răi.” Sub influența creștină, În tradițiile populare, mitul solomonarilor urmează două căi: personajul mitic din daimon devine demon, instrument al răzbunării și transfigurare a legendei Solomonarului În legenda lui Sântilie, purtător și stăpân al norilor și ploii. Solomonarii au fost la origine oameni, aleși dintre copiii născuți cu căiță În cap, furați și aduși la școala de solomonie pe celălalt tărâm, Într-o peșteră inaccesibilă. Numărul lor este relativ mic, pentru că misiunea pe pământ cere o inițiere Îndelungată
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]