96 matches
-
următorii vecini: Prin apropierea hotarului sudic cu Todirești, Soloneț și Comănești, la distanța de aproximativ 1 km trece și linia de cale ferată Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
cale ferată Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
fiecare gospodărie. Suprafața totală a localității este de 2.483 hectare, din care vatra actuală a orașului Cajvana măsoară 752 hectare. Vatra orașului de astăzi are o formă compactă cu ieșiri tentaculare de-a lungul drumului județean DJ 178D spre Soloneț și Arbore, și drumuri comunale către Iaslovăț, Comănești, Botoșana și Codru. Rețeaua de drumuri comunale este legată de drumul județean DJ 178D, care parcurge ruta Suceava, Todirești, Cajvana, Arbore și apoi spre Solca sau Rădăuți, astfel încât este o bună legătură
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
, fiul învățătorilor Ioan Rachieru și Felicia Rachieru (n. Strilciuc), este un profesor universitar român, critic literar, eseist și prozator, născut la 15 septembrie 1949, în localitatea Soloneț, județul Suceava. După absolvirea Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava, în 1967, urmează cursurile Facultății de Filosofie - secția "Sociologie" - de la Universitatea din București (1967 - 1971). Este "doctor în sociologie" al Universității din București cu teza "Postmodernismul românesc și circulația elitelor
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale terasei. Însă unele soluri au fost identificate pe interdune și pe unele zone cu dune puternic aplatizate. Roca mama
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Grosul-Tolstoi, stepa a fost inclusă în “fâșia cernoziomurilor adevărate”. Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale și hidromorfe, solonețurilor și mocirlelor, teritoriul raionului a devenit un masiv agricol enorm, întretăiat doar de văi înguste. Cu toate că terenul este totalmente valorificat, datorită reliefului slab accidentat, eroziunea solurilor este relativ slab dezvoltată. Solurile moderat și puternic erodate ocupă doar 20 la sută
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
la sută din suprafața totală. În ultimii 40 de ani suprafața solurilor erodate s-a majorat doar cu 6000 ha. Suprafețele afectate de alunecări de teren nu depășesc 5 la sută din teritoriu. Mai puțin de 2 la sută ocupă solonețurile, solonceacurile și complexele de soluri salinizate. Peste 1 la sută ocupă solurile calcaroase - rendzinele scheletice. Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
sfert al secolului al XVIII-lea, neexistând o pisanie sau vreun alt document care să ateste anul exact al construcției sale. Analizând o însemnare pe un Octoih tipărit la Râmnic în 1776, Ioana Panait-Cristache presupune că biserica de lemn din Soloneț este anterioară bisericii din Todirești: ""Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
Să se știe că această carte anume Octaih, este cumpărată împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae ..."". Cum biserica din Soloneț are o pisanie în care este trecut anul 1781 ca an al construcției, rezultă că biserica din Todirești a fost construită ulterior anului 1781. Asemănările în privința tehnicii de construcție cu
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
împreună cu alte cărți anume un Triod, un Penticostar, o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae ..."". Cum biserica din Soloneț are o pisanie în care este trecut anul 1781 ca an al construcției, rezultă că biserica din Todirești a fost construită ulterior anului 1781. Asemănările în privința tehnicii de construcție cu biserica din Soloneț îi fac pe Gh. Bratiloveanu și Mihai
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
prăznuiește hramul Sf. Nicolae ..."". Cum biserica din Soloneț are o pisanie în care este trecut anul 1781 ca an al construcției, rezultă că biserica din Todirești a fost construită ulterior anului 1781. Asemănările în privința tehnicii de construcție cu biserica din Soloneț îi fac pe Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu să concluzioneze că ambele bisericii au fost înălțate, probabil, de aceeași echipă de meșteri și în aceași perioadă. "Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei" (Cernăuți, 1931) consideră anul 1782 ca an al construcției
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
domeniu unitar. Un grup de sate se aflau la Vest de Suceava și ele formau un bloc compact de 5 sate, la Tulova, Stroinți, Zaharinți și Litanăuți la obârșia Șomuzului sau pe Șomuz și Pârteștii, care se afla la gura Solonețului. Acest grup se continua spre Vest cu satele mânăstirii Humor. Într-o arie destul de restrânsă se aflau opt sate, în mijlocul acestora aflându-se curtea boierească de la Tulova. Se pare că unele sate erau foarte mici, ele contopindu-se până la urmă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin, mai sus de Nourești. La 25 aprilie 1475, Ștefan cel Mare întărește mânăstirii Humor “satele drepte și proprii ale acestei sfinte mânăstiri, anume satele: Dvorniceanii, sub Dumbrava Înaltă, și Stăuceanii, și Glodeni, și la obârșia Solonețului, satul anume Pârteștii și curtea lui Dieniș, și pe Jijia satul, anume, Călugărenii și... un munte, anume Ostra, și slatina de la Ostra, care acest munte și cu slatina, au fost de mult ale lor, și sub Bohotin o prisacă, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub formula curtea cuiva. Mânăstirea Humorului aparținea domeniului lui Oană Vornic. În 1415, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii „panului Ion vornic” un sat la gura Solonețului și seliștea lui Dieniș. Așadar, la 1415, este vorba de o seliște, adică de un loc unde a fost sau se putea întemeia un sat. La 20 ianuarie 1456, Petru Aron întărea Humorului satele ei, Pârtești și „seliștea lui Dieniș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Liceul Național din Iași, iar după conflagrație și-a continuat activitatea didactică în câteva localități transilvănene, cu excepția perioadei 1953-1962, când a lucrat în redacția revistei „Steaua” (Cluj). A debutat în 1931 cu versuri, concomitent într-o revistă locală, „Țara Fagilor” (Soloneț), și într-una bucureșteană, „Crisantema”. A continuat să colaboreze frecvent cu poezii și cu articole la „Crainicul cetății” (Burdujeni - Suceava), „Glasul studențimii”, „Chemarea”, „Cârma vremii” (de a cărei apariție se îngrijea), „Cuget moldovenesc”, „Arhiva”, „Prutul”, „Cetatea Moldovei” ș.a. În perioada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
, publicație apărută în comuna Soloneț, județul Suceava, ca lunar, de la 1 iunie până în octombrie 1931 și în mai-decembrie 1932, având subtitlul „Revista de literatură și folklor”. Director: Constantin Milici; redactor: Eusebiu Cămilar. Articolul-program (La început...) îndeamnă la cunoașterea și înțelegerea poporului prin „simțimintele lui, cristalizate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290066_a_291395]
-
au favorizat apariția unei game destul de variate de soluri reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă. În acest
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
, Adrian Dinu (15.IX.1949, Soloneț, j. Suceava), eseist, critic literar și prozator. Este fiul Feliciei Rachieru (n. Strilciuc) și al lui Ioan Rachieru, învățători. Urmează Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava și cursurile Facultății de Filosofie, secția de sociologie, a Universității din București (1966-1971). Funcționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano. Atmosfera de bunătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Europeană de Investiții și Administrația Națională a Drumurilor (A.N.D.) pentru finanțarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapă a III─a. *****) Inclusiv resursele necesare pentru contribuția părții române în anul 1999 la execuția obiectivului de investiții "Modernizarea drumului comunal Cacica─Solonețul Nou", care se va realiza și cu sprijin financiar acordat de către Polonia. ---------- NOTĂ: Cheltuielile se vor efectua în limita veniturilor încasate. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125784_a_127113]
-
soluri cenușii, sub forma unei fâșii aproape continui. În sudul și nord-vestul județului cea mai mare răspândire o au solurile brune podzolite asociate, pe versanți, cu soluri brune și brune erodate. Solurile aluviale, aluvial gleizate, adesea salinizate și asociate cu solonețuri și lăcoviști, caracterizează aproape toate luncile din jumătatea estică a județului. Datorită condițiilor fevorabile de relief și de sol, majoritatea terenurilor prezintă o largă și variată utilizare în agricultură, plecând de la culturi cerealiere, plante tehnice, legumicultură, culturi pomi viticole, până la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ieșirile, excursiile pe mapamond, dintotdeauna jinduite. Mă avertiza tătânele, acest Brucan personal, când, arând cu el ogorul de lîngă Pădurea Baronului, îmi ieșeau ochii ca la melc după țugul ce intra cu viteză, și pufăind, în gara Todirești, venind dinspre Soloneț: "O să te saturi de umblat cu el". N-am ajuns încă la vorba lui, dar mult nu mai e până atunci. Le-am ratat în junețe, voiajele formatoare. Iaca, le implementez acum, la vârstă matură. Obținând manu militari, prin șuturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]