212 matches
-
Samuel și Filip Ziff, Societatea „Moliftul” Herșcovici & Filderman, Societatea „Traian” (1920), Societatea „Atlas” (1919) și fabrica deținută de Ștrul Kendler (1918); fabrică de hârtie - „Letea”; fabrică de site - Ivanciuc Stanislav; fabrică de bere și malț - Ozias Herșcovici (1858); fabrică de somiere - Alexandru Mayer; fabrică de lenjerie - Leon Iacob & Avram Segal; fabrică de haine țărănești - Herșcovici & Natansohn; fabrici de lumânări (2) - „Lumina”A. Herșcovici și cea aflată în proprietatea lui Froim Natalia; fabrici de mezeluri, șuncă și jambon (2) - Constantin Gheorghițanu (1911
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe mijloc. Amenajare interioară 1/2 dulap de lenjerie, 1/2 șifonier de haine... Dimensiuni: lățime: 178 cm (exterior 189 cm), înălțime 140 cm, adînc de 60 de cm. PAT PE MIJLOC. Pentru lenjerie de 140 cm, necesită utilizarea unei somiere de dimensiune normală, 15 cm. Dimensiuni: lungime 200 cm, lățime 150 de cm. NOPTIERĂ. Asortată, 1 sertar, lungime 50 de cm, lățime 45 de cm, adînc de 35 de cm. COMODĂ. Asortată, 3 sertare. Dimensiuni: lungime 100 de cm, înălțime
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
colibă, d'Arrast nu văzu în prima clipă decât un foc abia mocnit, aprins chiar în mijloc, de-a dreptul pe pământ. Apoi desluși, într-un ungher, în fund de tot, un pat de aramă, fără așternut și cu o somieră stricată, iar în ungherul opus, o masă, pe care se înșiruiau vase de lut. Între masă și pat se afla un fel de poliță, pe care fusese așezată la loc de cinste o cromolitografie înfățișându-l pe Sfântul Gheorghe. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
primul pas, deși putea rămâne multă vreme în această stare pe care o aprecia cel mai mult. Umblând la sutienul femeii sentimentele se dezlănțuiră, scoțându-și frenetic, precipitat restul veșmintelor. Se ajutau reciproc, pregătindu-se până s-au prăbușit peste somieră. Așternutul scrobit mirosind a săpun fin îi dădu sentimentul intim al împlinirilor pierdute ... o trase spre el ! Îi simți tăria cum o pătrunse ispititor însă involuntar nu își stăpâni un vaiet, când umblă în ea. Îi răspunse în continuare surprinsă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
o pantă din pământ bătut, printr-un labirint de clădiri tot mai spectrale, până la un bloc în construcție încă, dar locuit deja. Traverse de metal goale pe care ar fi trebuit să fie terase, uși deschise în gol, astupate cu somiere răsturnate. — S-o luăm pe scurtătură, zise. Umblam printre stâlpii de ciment a ceea ce părea să fie un imens garaj părăsit și în sfârșit soarele ne lăsa în pace. Apoi am intrat într-un gang întunecat, acoperit de inscripții făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dacă n-ar fi fericită. L-a luat cu ea să-i șteargă părul ud și să-l încălzească cu o cafea. Dincolo de ușa de lemn vopsită în verde era o cameră mică, în care abia te puteai mișca, o somieră lată, o masă, un șifonier, un aragaz și o chiuvetă într-o nișă acoperită cu o perdea, un spațiu cât să încapă un duș în spatele altei uși. Pretutindeni erau răspândite păpuși, păsări și animale din lut ars violent colorate, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
duș în spatele altei uși. Pretutindeni erau răspândite păpuși, păsări și animale din lut ars violent colorate, într-o glastră se amestecau felurite flori de plastic ușor prăfuite. Pe un scaun, la un capăt al patului, era așezat un televizor. Deasupra somierei atârna o reproducere de gang, o țigancă focoasă lângă un pepene verde crăpat, înrămată și acoperită cu geam. Și-a dat jos paltonul, și-a scos cizmele și în timp ce îi pregătea cafeaua, s-a schimbat în spatele perdelei înflorate, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și-a mângâiat cu o mână barba nerasă. „Ehei, Patricia dragă, vasăzică așa“, a zis după un timp. Răsuflarea îi mirosea a băutură. Și-a lepădat cojocul pe preșurile de lângă pat, s-a așezat cu un oftat, făcând să scârțâie somiera, și-a lăsat pe ceafă căciula, continuând să se uite la cei doi, cu gura întredeschisă, respirând greu. Nu arăta nici bătrân, nici tânăr. Ochii îi erau roșii, fruntea brăzdată de cute adânci. Pulovărul gros avea gulerul ros și murdar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
câteva ori din cap făcând „țțî, țțî“. I-a făcut un semn Patriciei să se așeze lângă el, dar ea continua să rămână în picioare. „Stai aici femeie, îți zic!“ A întins o mână mare și a tras-o pe somieră, prinzând-o de după umeri. Și-a lipit buzele de gâtul ei, ea s-a smucit, așezându-se mai departe. „Ce, nu-ți mai plac?“, zise bărbatul. „Avem gusturi mai de soi?“ Se uita la el cu o expresie neagră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-mi place rânjetul lui. Râde de mine. Nu-mi place să râdă careva de mine. Asta mă râcâie, chestia aia mă râcâie undeva aici sub piept. Ascultă, domnu’...“ Întindea o mână nesigură spre Andrei Vlădescu, aplecându-se mult pe marginea somierei, într-un echilibru precar, îl apuca de haină trăgându-l spre el, să i se uite în ochi de aproape, suflându-i în față respirația duhnind a alcool. Andrei Vlădescu s-a scuturat, dându-se puțin înapoi, mâna grea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dându-se puțin înapoi, mâna grea și nesigură a căzut în gol și trupul mare, lipsit de sprijin, a alunecat în față, spre marginea mesei. Privirile bărbatului au înotat câteva clipe speriate, a întins mâna cealaltă să nu se lovească, somiera a scheunat îndelung, căciula i s-a rostogolit pe preșuri. A rămas o vreme încordat, mai mult pe vine, cu pieptul proptit în tăblia mesei, cu o mână pe lângă el și cealaltă întinsă pe masă, peste ceașca cu cafeaua vărsată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
era micuț, dar fata pusese pe el o planșetă albă de lemn și era foarte comod să lucrezi pe planșeta aceea, nu ți se loveau genunchii de nimic. Patul era de fier, asemeni celor din spital, de fapt o simplă somieră, dar peste ea avea o saltea de lână și o cuvertură dintr-un material simplu de in, cu mari dungi de culoare verde care dădea încăperii un aer tineresc, foarte aerisit, parcă sportiv. De-a lungul lui, în loc de noptieră avea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ți se întîmplă?" "Sarcina, zise, imbecilul ăla păros nu știu ce mi-a făcut, dar cred că o să mor!" Spusese aceste cuvinte parcă ar fi avut o revelație: astfel, deci, se moare? Se agăță cu amândouă mâinile de marginea de fier a somierei și începu să geamă în timp ce acum și gâtul și pieptul și subsuorile i se umpluseră de transpirație rece. "Victoraș, iartă-mă, mai bine ași fi născut, n-ași fi suferit mai mult... sânt pedepsită..." Gura i se învinețise, sdrobită de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
copil, la căldură. Dar trupul își cunoștea nevoile și, de cum slăbi controlul asupra ființei sale și-i oferi prilejul, el luă hotărâri în locul ei, numaidecât. Ripley se trezi tresărind și era cât pe-aci să se dea cu capul de somiera metalică. Lumina venind de la laborator ajungea sleită până la blocul operator. Ripley se uită la ceas și constată cu stupefacție că se scursese o oră. Destul timp pentru ca moartea să le fi vizitat deja, dar situația părea neschimbată. Nu era surprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
una de alta ciulind urechile și scrutând tenebrele. Pândeau foșnete, mici forme redutabile care poate că alergau spre ele pe podea. Nu auzeau decât bâzâitul caloriferului. Ripley trase aer în piept, înghiți, se îndreptă de spate pentru a prinde lamele somierei metalice și începu să o depărteze de perete. Picioarele patului scrijeliră solul, iar scrâșnetul metalic îi păru asurzitor în liniștea profundă. Când spațiul dintre somieră și perete fu suficient, ea se ridică grijulie, cu spatele lipit de perete, și întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
caloriferului. Ripley trase aer în piept, înghiți, se îndreptă de spate pentru a prinde lamele somierei metalice și începu să o depărteze de perete. Picioarele patului scrijeliră solul, iar scrâșnetul metalic îi păru asurzitor în liniștea profundă. Când spațiul dintre somieră și perete fu suficient, ea se ridică grijulie, cu spatele lipit de perete, și întinse mâna dreaptă spre vibratorul pe care-l pusese pe saltea. Degetele căutară pe cearșaf și cuvertură. Arma dispăruse. Femeia se ridică și se uită. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
putere de perete, în locul în care se găsea capul lui Ripley o secundă mai devreme. Aceea alunecă, căutând să se agațe de ceva și să găsească fața vulnerabilă care dispăruse. Cu un gest dement, Ripley își vârî degetele între lamele somierei și împinse patul. Monstrul fu prins doar la câțiva centimetri de fața ei. Picioarele creaturii se zbăteau furioase în timp ce coada sa musculoasă se lovea de arcuri și perete ca un piton exasperat. Ființa scoase un sunet ascuțit și asurzitor, aducând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
coada sa musculoasă se lovea de arcuri și perete ca un piton exasperat. Ființa scoase un sunet ascuțit și asurzitor, aducând și cu un urlet și cu un șuierat. Ripley o împinse în față pe Newt și se aruncă sub somieră, contorsionându-se. Când putu să se ridice, femeia apucă patul și îl împinse cu putere peste ființa captivă. Calculându-și cu grijă mișcările, răsturnă patul în așa fel încât s-o blocheze sub una din bare. Dădu înapoi strângând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
lume fascinantă și misterios oligofrenă, populată de televizor, un fotoliu și-onomatopeele fericirii: „Glop-glop!“; Gai-Luron dădea o nouă dimensiune șomajului intelectual, găsindu-i utilitatea supremă: somnul de douăzeci de ore (în slujba ei punea o armată de perne, puiuleți și somiere de dimensiuni și culori diferite, pe care le-achiziționa în cele patru ore de veghe); Castravetele Mascat plonja ca-n bazin în oglinda instalată pe treptele turnului său de ceapă (leguma îi servea deopotrivă ca locuință și desert). Mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Constanța?“ Am sărit în pat, cu Maria după mine. Aveam un pat solid, urât, turcesc, cu salteaua cât jumătate de cameră; puteai să urci și-un elefant pe el, tot nu ceda. Paturile astea noi nu se mai făceau cu somieră, nici cu droturi. Nu riscai să le găsești dimineața deșălate sau să-ți sară un arc sub fund; lipsea până și cadrul. Când te plictiseai de ele, nu umblai la saltea, să-i schimbi arcurile sau s-o înfunzi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bucăți de ziar, draperia trebuia crăpată, iar mobilierul îndepărtat din dormitor. Rămânea doar strictul necesar: ferestrele și dulapul de haine cu patru compartimente. Până și patul fusese demontat și înlocuit cu un cadru metalic și două saltele urcate pe-o somieră. Doar așa Maria se liniștea. Însă teama ei cea mai mare, aceea de-a nu ști cu-adevărat ce gândesc, strălucea acolo, foaie cu foaie, pagină după pagină. Deschideam uneori câte-un catalog de evaluare și, lângă bleumarinul întunecat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
altele, steriletul maică-mii (pe vremea aia, crezusem că e-un tacâm de bucătărie pentru oaspeți), celebra cutie cu nasturi (câteva sute, de toate formele și culorile, după cum am mai pomenit) și-un Neckermann ascuns cu grijă între saltea și somieră (prin episodul nemțesc am trecut cu toții, poposind îndelung în baie la paginile de lenjerie intimă). Singurele cuvinte care mișcau un clopoțel prin căsuțele cu amintiri erau Leon-Vodă, dar nu pentru că aș fi învățat istorie la școală. Auzeam câteodată numele pronunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care și-a luat diploma de inginer În proiectări, Îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca și el) că ea trebuie să doarmă singură cât timp lipsește el; pentru aceasta, născocește un mijloc ingenios: a legat un ou de somieră cu ață, legat așa pătrat, și-a pus castronu cu lapte și el a avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte. Se Întoarce acasă, găsește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care și-a luat diploma de inginer în proiectări, îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca și el) că ea trebuie să doarmă singură cât timp lipsește el; pentru aceasta, născocește un mijloc ingenios: "a legat un ou de somieră cu ață, legat așa pătrat, și-a pus castronu cu lapte și el a avut grijă că, dacă se culcă unu-n pat, n-ajungea ou-n lapte, dacă se culcă doi, ajunge ou-n lapte." Se întoarce acasă, "găsește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
măsură, verificare și control). Fabricarea de plute și bărci gonflabile din cauciuc se cuprinde în clasa 3512 (Construcții de ambarcațiuni sportive și de agrement). Fabricarea de saltele neacoperite din cauciuc alveolar se include în clasa 3615 (Producția de saltele și somiere). Fabricarea de articole din cauciuc pentru sport se include în clasa 3640 (Fabricarea articolelor pentru sport). Fabricarea de jocuri și jucării din cauciuc se include în clasa 3650 (Fabricarea jocurilor și jucăriilor). 252 Producția articolelor din material plastic 2521 Fabricarea
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]