3,694 matches
-
Traducerea de A. Donici și C. Negruzzi, Chișinău, 1988; Cornelia Cârstea, Antioh Cantemir, Craiova, 1984; Helmut Grasshoff, Antioch Dmitrievic Kantemir und Westeuropa, Berlin, 1966. 3 Publicată, cu un studiu introductiv, de către descoperitor: La Vie du Prince Dimitrie Cantemir,écrite par son fils Antioh. Texte intégral d'après le manuscrit original de la Houghton Library, "Revue des études sud-est européennes", ț. XXIII, 1985, no. 3, p. 203-221. În numărul următor, 4, al aceleiași reviste, autorul a dat o primă descriere a manuscrisului cuprinzând
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Bayreuth; uluita de suplețea cu care Peter Hoffman, celebrul tenor interpret al rolului Parsifal prinsese înăltându-se în zbor - pe scena - sulița mortală cu care vrăjitorul Klingsor ar fi reușit, în poveste, să-l ucidă, am aflat ca magnificul interpret al sonurilor celeste deținea titlul de campion la Decatlon! Pe deasupra, umplea toate vitrinele cu anunțuri publicitare ale concertului sau "Rock" și cu mapele discurilor unde apărea dezlănțuit într-o arena plină de fani. M-am vindecat atunci cu totul de înghețul în
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
cărturari Petru Creția și Virgil Stanciu, redau cu măiestrie tensiunea ideatică și ritmul originalului. Ca o opinie personală, am fi preferat ca distinșii cărturari, în loc să păstreze tale quale, din limba engleză, cuvinte (e drept, de sorginte latină, dar cu un son prețios) precum prescient sau congenial, să le fi dat echivalențe românești. Impresia de ansamblu a textelor este, în orice caz, de grandoare ideatică, de densitate extremă. Pentru Eliot, literatura europeană este subiectul fundamental: un pariu ontologic esențial în ordinea civilizației
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
acord cu autorul însuși, convins de valoarea atemporală a criticii literare autentice (în eseul Să-l criticăm pe critic), dacă opiniile și analizele sale mai pot oferi sugestii literaților de azi. Credem că da, întrucât multe din ele au un son profetic, specific unui scriitor dotat cu un fin simț al realității sociale. Astfel, multe din „diagnozele” sale par tablouri ale climatului literar contemporan: Eliot este foarte actual atunci când avertizează asupra pericolului reprezentat de pătrunderea în critica literară a unor influențe
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
de exemplu, despre formația filosofică și estetică a lui Maiorescu pagini de neîntrecut. Se oprește în pragul analizei textului, fie că e vorba de Criticele liderului junimist, fie că e vorba de poeziile lui Eminescu. Niciodată analizele nu vor fi son fort , dacă le exceptăm pe acelea stilistice din Arta prozatorilor români. Tocmai înclinația spre ideile generale îl va determina să se consacre unor studii precum Dualismul artei sau Estetica. De altfel, Vianu nu e un creator, ci un consolidator, spirit
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
și o vioiciune a ideilor. Faptul că mulți spectatori vor pleca rostind numele poetului Cărtărescu mi se pare un cîștig enorm. Într-un decor simplu, pînze pictate foarte suav cromatic, realizat de scenografa Velică Panduru, cu o muzică impregnata de sonuri ciudate, o muzică semnată de Iosif Hertea și cîntată live, pleacă la drum ceață lui Manoil și a lui Iaurta Chiorul. Din păcate, cea mai mare parte a distribuției numeroase creează o atmosferă, mai degrabă decît compoziții. Rostirea lasă mult
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
direct de la sursă, atmosfera literaturii simboliste. Cam pe atunci, ecourile ei se fac auzite și în România. Dar mai mult în poezie, avînd ca modele marii poeți simboliști francezi. Const. I.A. Nottara e o excepție. Nu se contaminează de sonurile lirismului simbolist ci, ciudat, de proză. Cu deosebire l-au influențat proza lui Huysmans (A rebours), I. Péladan, L. Bloy, Henri de Regnier. După o primă tentativă în 1897, cu romanul De vînzare, în anul următor revine în librării cu
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
din postfața datorită Lidiei Vianu, ce demonstrează că George Virgil Stoenescu a aparținut dizidenței și chiar rezistenței - va parcurge cele șapte stații ale acestui jurnal liric remarcând continuitatea de inspirație. Și aceasta într-o progresie incontestabilă către suprema puritate a sonului. Va fi, astfel, lectorul mulțumit de a fi întâlnit o certă personalitate lirică, se va încânta că din scufundarea cetății Ys și tainicele ritualuri ale unei cavalerii care i-au oferit poetului mantia și colanul s-a născut o înaltă
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
Enfants de la rue [...], Nairobi, Dakar, Enda, 1990; Marjuvia, A l'écoute des enfants de la rue en Afrique noire, Paris, Fayard, 1994; S. Tessier, éd. Langages et cultures des enfants de la rue, Paris, Karthala, 1995, și L'enfant des rues et son univers, Paris, Syron, 1995, etc. 4) Ricardo Lucchini (Universitatea Fribourg), Sociologie de la survie: l'enfant dans la rue, Paris, PUF, 1996. 5) Dans la rue avec des enfants, Programmes pour la réinsertion des enfants de la rue, UNESCO/ BICE, 1995.
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
revenait dans la conduite du raisonnement: le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était franchi". Exemplele de ceea ce am numit căutarea unui cuvînt mai propriu sau mai expresiv continuă: "vis-à-vis de son propre esprit" devine "à l'égard de son propre esprit", "une metamorphose concertée" este ponderat în "une metamorphose voulue"; alteori, frază este restrînsă pentru a căpăta mai multă forță: "une activité aussi raffinée, aussi delibérée..." devine în volum doar "une
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était franchi". Exemplele de ceea ce am numit căutarea unui cuvînt mai propriu sau mai expresiv continuă: "vis-à-vis de son propre esprit" devine "à l'égard de son propre esprit", "une metamorphose concertée" este ponderat în "une metamorphose voulue"; alteori, frază este restrînsă pentru a căpăta mai multă forță: "une activité aussi raffinée, aussi delibérée..." devine în volum doar "une activité aussi delibérée..." Dincolo de micile corecturi precum cele
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
în prima versiune și pasaje întregi mai extinse, măi vorbarețe, inutil explicative: "La realité, îl ne s'en soucie guère: îl sait qu'elle dépend des signes qui l'expriment et dont îl importe d'être maître. Îl y parvient. Son esprit, attaché aux mots, se délie de șes racines". Textul cursiv lipsește din volum, precum atatea altele, judecate fără îndoială pletorice sau inutile, urmînd "gustului" sau "pentru scurtături, pentru formele condensate" pe care il notează undeva, în Caiete. Frază următoare
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
pentru scurtături, pentru formele condensate" pe care il notează undeva, în Caiete. Frază următoare, luată, ca și exemplele anterioare, din primele două pagini ale formei inițiale, este probabil considerată că prea explicită: "L'artiste conscient, lui, suit une démarche analogue. Son esprit s'affranchit également de șes racines. A l'inverse des artistes naïfs, de ceux qui șont encore nature, îl va du moț au vécu: l'expression constitue la seule experience originelle dont îl soit capable". Cioran o reduce în
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
le juger, chaque époque possède șes critères. Est-il constitué par la précision, l'abondance ou la désinvolture? Qu'y a-t-il de commun entre celui d'un Saint-Simon, d'un Voltaire, d'un Chateaubriand ou d'un Valéry? Chaque écrivain possède son rhytme propre; ce rhytme détermine l'irréductibilité de șa manière. C'est que la manière d'un écrivain n'est pas sans avoir des rapports avec să physiologie". Acest lung pasaj, explicativ și el și inutil încărcat de citarea unor
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
un instrument de salut, une ascèse et une thérapeutique" (p. 123). Nu este însă o regulă și, uneori, textul revizuit adaugă în loc să suprime. Puțin mai înainte, pornind de la lungile perioade ale frazei lui Saint-Simon, Cioran explică în versiunea din revista: "Son souffle, la cadence de șa respiration, son halètement lui imposa ce mouvement fluide et ample qui force la solidité et la barrière des mots. Îl y avait chez lui un côté orgue și différent de ces accents de flûte qui
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
une thérapeutique" (p. 123). Nu este însă o regulă și, uneori, textul revizuit adaugă în loc să suprime. Puțin mai înainte, pornind de la lungile perioade ale frazei lui Saint-Simon, Cioran explică în versiunea din revista: "Son souffle, la cadence de șa respiration, son halètement lui imposa ce mouvement fluide et ample qui force la solidité et la barrière des mots. Îl y avait chez lui un côté orgue și différent de ces accents de flûte qui, d'ordinaire, caractérisent le français. D'où
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
Cum se vede istoria biblică povestită de Evanghelistul Matei? O punte lungă, îngustă, ușor înclinată (ca și cum ar veni de departe) leagă sala de decorul fix din scenă: un spațiu închis de un fundal, balcoane suprapuse unde corul (poporul) rămâne, în sonurile uverturii și ale primului cor un grup de bărbați: ei urmează pe cel dintâi, un tânăr - singurul înveșmântat într-un costum de pânză albă: eroul dramei. Ei se îndreaptă spre acel loc unde se află mulțimea. Povestea patimilor se înfiripă
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
trăim în această lume". Discursul său teatral este, cu precădere în ultimele puneri în scenă - Furtuna și Cafeneaua - unul de tip sincretic în care actorul devine suportul gestului, cuvîntului, al plasticității corpului și spațiului, al unei anumite cromatici, al anumitor sonuri și fraze muzicale. Puțini sînt regizorii care au cheie la comediile lui Carlo Goldoni. Mai presus de toți, desigur, Giorgio Strehler ale cărui spectacole sînt tot atîtea studii teatrale, cercetări pe tărîmul dramaturgului italian. La noi, Vlad Mugur și Silviu
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
om eu îl acceptasem fără nici o critică; neuitînd obrazul trufaș al autorului și amenințător, de tiran, ochii lui goi... Și totuși, nu mai pot să accept omul lui Faulkner: el e o mască (trompe-l'oeil)... La volubilité de Faulkner, son style abstrait, antropomorfic, de predicator; altă mască (trompe-l'oeil). Stilul său încarcă, îngroașă gesturile cotidiene, le îngreunează, le copleșește de o măreție de epopee, făcându-le apoi să pice cu botul în jos, ca niște cîini de plumb. E
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
tatăl ei a reușit să evadeze din vagonul ce-l ducea spre lagărul de exterminare de la Drancy și a intrat în Rezistență sub numele de Pierre Hesnard. În lumea anilor '90, dominată de mass-media și instabilitate, recunoaște că își joacă "son petit rôle dans la commédie sociale". Modul ei de a citi este evident diferit de cel al lui Sebastian: "textele psihanalitice le-a devorat că pe române de formare, povestirile interpretate că metafizica, eseurile critice savurate ca niște povești, istoria
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
negare, ci doar cenușia lor umbră pe pagina". Aceasta metamorfoza se accentuează în ultima parte a cărții, poate cea mai interesantă, în care citate din Jurnalul lui Sebastian, tradus de Alain Păruit și publicat în 1998 la editură Stock și "Son petit journal" sînt prezentate simultan cititorului, invitîndu-l să participe la un joc interactiv (completat de altfel de trimiterile anterioare la Georges Perec, mai exact la românul La vie mode d'emploi). Prima încercare de traducere (înregistrată pe casete audio) a
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
mult sau mai puțin implicat - la experiențe șocante legate de sex și droguri, de tensiunile conflictuale dintre membrii formației. El devine într-un fel dependent de vedeta damnată, chitaristul egolatru, care refuză să i se confeseze. Interpretul Billy Grudup (Jesus' Son) - culmea! - pe scenă îl joacă pe Oedip într-un spectacol în care o are parteneră pe Frances McDormand. În film actrița (Fargo) este mama-profesoară-severă-și-grijulie care consimte tacit ca, după ce și-a văzut fiica luîndu-și zborul, să-și petreacă și fiul
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
departe de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră a cânta amorul și gloria, nu în zgomotul orașelor unde câte o privighetoare pribagă, în alee trase cu sfoara, sloboade niște sonuri tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat." În Cum am învățat românește, după ce respinge absurditatea buchisirii alfabetului pe dinafară și învață literele românești citind Istoria despre începutul românilor în Dachia de Petru Maior, elevul îi declară, în batjocură
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
de cea a regalului vlăstar revenit pe malurile Loarei (după ce, înfrânt cu oastea franceză la Azincourt, fusese ținut prizonier în Anglia, vreme de un sfert de veac). în Le Printemps, tonul e dat parcă pentru totdeauna: Le Temps a laissé son manteau De vent, de froidure et de pluie, Et s'est vętu de broderie De soleil luisant, clair et beau. Nu voi transcrie întreaga piesă de 13 versuri (primele două fiind repetate, cum o cere canonul rondelului, în strofele a
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
în memorie un citat celebru (l-am auzit, prima oară, din gura medicului de la Liceul "Frații Buzești", unde studiam pe atunci), extras din La Nuit d’Octobre a lui Alfred de Musset: "L’homme est un apprenti, la douleur est son maître. Et nul ne se connaît tant qu'il n'a pas souffert". Asocierea nu este câtuși de puțin întâmplătoare, ci, din câte cred, puternic susținută de structurile generative și de anecdotica textului. Punctul interior (titlu memorabil) se impune ca
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]