1,822 matches
-
ale celor două compoziții. Ele dezvăluie predilecția autorilor lor pentru climatul liric, pentru avânturi romantice și zvâcniri de umor. Aceste cvartete s-au bucurat în decursul timpului de interesul ansamblurilor noastre. Cvartetul de coarde nr.1 de Alfred Mendelsohn (1910-1966) - Sonata; Elegia; Fugă - nu înseamnă numai un tur de orizont asupra scriiturii moderne, ci și o deschidere asupra problematicii de mai târziu. Cvartetul de coarde op.4 de Mihail Andricu (1894-1974) marchează orientarea către adâncirea unui filon emoțional românesc și spre
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
fi neconfundat. Actualizarea acestei tendințe se va face odată cu ivirea cvartetelor de coarde semnate de Paul Constantinescu, Ion Dumitrescu, Marțian Negrea și, prin intermediul cvartetelor de coarde semnate de Zeno Vancea, Tudor Ciortea și Alfred Mendelsohn. Anul 1926 este cucerit de Sonata a treia „în caracter popular românesc” pentru pian și vioară, op.25 de George Enescu. În același an, Mihail Jora (1891- 1971) compune Cvartetul de coarde în mi minor, op.9. El a inaugurat o nouă fază în precizarea tipologică
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Cum nu am text acolo, [caracterul ei] e sugerat. Cum e sugerat? Prin faptul că am un citat în această piesă care e perceptibil mai mult sau mai puțin, dar e perceptibil - unde extrag o melodie folosită de Monteverdi în «Sonata sopra Santa Maria ora pro nobis». Deci Monteverdi scrie o lucrare dedicată Sfintei Fecioare Maria. Și de aia piesa mea se cheamă Axion, folosit însă în sens bizantin, și nu în sens occidental. Combinația este extraordinar de tentantă, pentru că nu
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
și mulți alții, au găsit oportun să-și exercite asupra lor întreaga fantezie creatoare și într-un spirit arhitectural adecvat evoluat, ei și antagoniștii lor: Filip Emanuel Bach, Rust și cei din școala dela Hanheim, au determinat transformarea suitei în sonată însă, cu toată neîngrădita complexitate ritmică - psihologică, în cadrul sistemului de măsuri, consacrat. Și acum vine rîndul părții celei mai interesante a acestei expuneri, în aparență divagante. Dela Beethoven, el și toți continuatorii lui direcți pînă la Vincent d’Indy, inclusiv
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
pe care l-am analizat puțin, în cîteva rînduri, corespunde unei egale complexități lăuntrice, adică sufletești și spirituale. Ea nu se poate găsi decît poate într-o fază foarte redusă în dansurile de dinaintea pronunțării tendinții „suitei” de a evolua în „sonată”; și e ușor de înțeles dedce: În ele, aproape fiecare „notă” reprezintă un „timp” și fiecare timp un „pas” de dans. Nu tot astfel însă stă lucrul și în ce privește muzica dansului romînesc. Ea e mai întotdeauna complexă. Mai mult decît
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
P I E DOMNULE MINISTRU, Cu privire la gradațiile speciale ce mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am onoare a veni cu următoarele precizări și completări: După terminarea studiilor la Conservatorul din București, și scrisesem, între altele: prima sonată în mi minor, pentru vioară și pian (1906), uvertura Nitokris, pentru orchestră (1907), am plecat la Paris unde, în decurs de 7 (șapte ani), dela 1907 până la 1914, am compus următoarele, mai de seamă: Lied-Scherzo, p. Piano, fuga vocală, Menuet
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
1906), uvertura Nitokris, pentru orchestră (1907), am plecat la Paris unde, în decurs de 7 (șapte ani), dela 1907 până la 1914, am compus următoarele, mai de seamă: Lied-Scherzo, p. Piano, fuga vocală, Menuet Scherzo pentru quartet de coarde (1908), prima Sonată, în sol minor (1909, p. pian), prima Simfonie p. orchestră (1910: premiul Moezonyi în 1922), opera Soria, text și muzică de acelaș (un laborator de truvaliuri armonice și modale) recenzată entuziast de Stan Golestan „L’Independance Roumaine” (1911), a doua
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
în sol minor (1909, p. pian), prima Simfonie p. orchestră (1910: premiul Moezonyi în 1922), opera Soria, text și muzică de acelaș (un laborator de truvaliuri armonice și modale) recenzată entuziast de Stan Golestan „L’Independance Roumaine” (1911), a doua Sonată în mi bemol, p. pian, Scherzo p. Orchestră (1912, premiul I Enescu în 1913, atunci înființat), Uvertura p. Orchestră (1913) p. quartet de coarde, Trois Sonets anciens p. voce și pian, Poeme p. voce și orchestră, text și muzică de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
în seara de 28 martie 1921, în sala teatrului „Modern”. Acompaniat la pian de Nicolae Caravia, marele nostru muzician a interpretat atunci pentru ploieștenii care, ca iubitorii de muzică din toate orașele și târgurile țării, se îmbulzeau să-l asculte, Sonata în mi minor de Veracini, Simfonia spaniolă de Lalo, la Preghiera de Martini-Kreisler, Moment muzical de Schubert-Kreisler, un Scherzo tot de Kreisler, pentru a sfârși cu Poloneză de Wieniawski. Atunci am simțit pătrunzându-mi în suflet fiorul nedeslușit al muzicii
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de recitaluri de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp ca să pregătească pentru un mic turneu în provincie și un program variat, cu piese de muzică din trei secole. Acompaniat de Nicolae Caravia a cântat:F. Veracini, Sonata în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp ca să pregătească pentru un mic turneu în provincie și un program variat, cu piese de muzică din trei secole. Acompaniat de Nicolae Caravia a cântat:F. Veracini, Sonata în Mi, G. Martini- F. Kreisler, Andantino și Preghiera; E. Lalo, Simfonia spaniolă; F. Kreisler, Rondino, variații pe o temă de Beethoven; H. Wieniavski, Poloneză în La. La cererea entuziasta și insistența a publicului Maestrul a mai cântat: F. Schubert
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
noastre, după îndemnul și pildă să, rodesc flori îmbelșugate, răspândind mireasma sănătoasă a ogorului românesc, iar Constantinescu pentru că a avut prilejul să-și vadă floricica îngrijita cu drag că de nimeni altul. La acelasi concert, s-au mai executat o sonata de Bach, aceea în La major, de Mozart, unica în felul ei prin conciziunea și gravitatea ei și în sfârșit, Sonata în do minor de Beethoven, acel monument măreț fără pereche în literatura violonistica. Enescu, în formă desăvârșită, ce a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
să-și vadă floricica îngrijita cu drag că de nimeni altul. La acelasi concert, s-au mai executat o sonata de Bach, aceea în La major, de Mozart, unica în felul ei prin conciziunea și gravitatea ei și în sfârșit, Sonata în do minor de Beethoven, acel monument măreț fără pereche în literatura violonistica. Enescu, în formă desăvârșită, ce a culminat în andantele din Sonata în re minor de Brahms, cântat că supliment, ne-a uimit odată mai mult prin îndemânarea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
La major, de Mozart, unica în felul ei prin conciziunea și gravitatea ei și în sfârșit, Sonata în do minor de Beethoven, acel monument măreț fără pereche în literatura violonistica. Enescu, în formă desăvârșită, ce a culminat în andantele din Sonata în re minor de Brahms, cântat că supliment, ne-a uimit odată mai mult prin îndemânarea cu care a știut să se încadreze în cele cinci stiluri, adânc deosebite ale lucrărilor executate. Ce vraja se ascunde în acest om, care
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
din urmă concert, Constantin Silveștri, în ciuda sărăciei repetițiilor, a întovărășit pe maestru cu rară pătrundere și înțelegere muzicală. Dar daca în prima parte a programului rotunjimea audiției nu a avut nimic de suferit, cu cât ar fi câștigat coheziunea în Sonata de Beethoven, cu un ceas de repetiții în plus!<footnote Mihail Jora, articolul: George Enescu - Orchestră „Pro Arte”, în ziarul „Timpul”, nr .561 din 23 noiembrie 1938, p. 2. footnote>. O altă sursă întărește afirmațiile lui Mihail Jora: Dându-i caracterul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cu concursul doamnelor Madeleine Cocorăscu, Muză Ghermani-Ciomac și al d-lor Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări splendide de mare artă clasică, romantică și modernă - cu compozitorii de frunte europeni, mai cu seamă în ce priveste sonata - și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură muzicală București 1980, p. 7. Articolul Anul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări splendide de mare artă clasică, romantică și modernă - cu compozitorii de frunte europeni, mai cu seamă în ce priveste sonata - și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură muzicală București 1980, p. 7. Articolul Anul Muzical 1938, apărut în „Curentul” 1 martie 1939. footnote> Tot Emanoil
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
acestui stil de muzică programatică”. Înfățișarea scenelor din Divina Comedie era Însă o preocupare mai veche a lui Liszt. Astfel, cu un an Înainte de conceperea simfoniei, compozitorul va termina o altă lucrare bazată tot pe opera lui Alighieri și anume sonata Dante (titlul complet: Apres une lecture du Dante: Fantasia quasi Sonata), Încadrând-o apoi În volumul Ani de pelerinaj. Considerată drept „cea mai mare realizare” din acest grup de piese și „una dintre cele mai formidabile compoziții ale lui Liszt
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Însă o preocupare mai veche a lui Liszt. Astfel, cu un an Înainte de conceperea simfoniei, compozitorul va termina o altă lucrare bazată tot pe opera lui Alighieri și anume sonata Dante (titlul complet: Apres une lecture du Dante: Fantasia quasi Sonata), Încadrând-o apoi În volumul Ani de pelerinaj. Considerată drept „cea mai mare realizare” din acest grup de piese și „una dintre cele mai formidabile compoziții ale lui Liszt”, sonata Dante este o lucrare substanțială pentru pian solo, reprezentând totodată
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
Dante (titlul complet: Apres une lecture du Dante: Fantasia quasi Sonata), Încadrând-o apoi În volumul Ani de pelerinaj. Considerată drept „cea mai mare realizare” din acest grup de piese și „una dintre cele mai formidabile compoziții ale lui Liszt”, sonata Dante este o lucrare substanțială pentru pian solo, reprezentând totodată una dintre cele mai dificile piese din repertoriul standard pianistic. Inițial de dimensiuni mici, Dante a fost revizuită de Liszt În 1849, atunci când a primit și titlul Împrumutat de la opera
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
pentru pian solo, reprezentând totodată una dintre cele mai dificile piese din repertoriul standard pianistic. Inițial de dimensiuni mici, Dante a fost revizuită de Liszt În 1849, atunci când a primit și titlul Împrumutat de la opera omonimă a lui Victor Hugo. Sonata Dante redă scene din Divina Comedie, Însă acestea nu sunt Într-o ordine strict cronologică, deși debutează cu o temă cromatică Înfățișând supliciul sufletelor În Infern. Cu toate că nu urmărește Îndeaproape lucrarea literară care Îi stă la bază, Dante dezvăluie o
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
debutează cu o temă cromatică Înfățișând supliciul sufletelor În Infern. Cu toate că nu urmărește Îndeaproape lucrarea literară care Îi stă la bază, Dante dezvăluie o muzică extrem de sugestivă, care impresionează cu ușurință publicul. De altfel, Întreg volumul din care face parte sonata Dante abundă În aluzii literare, Însuși titlul referindu-se la romanul lui Goethe, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister. Preocuparea lui Liszt pentru literatura romantică din acea vreme se reflectă În alegerea sa de a prefața majoritatea pieselor cu
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
clasă de obiecte (ca gen, categorie, specie etc.), căreia însă trebuie să-i atribuim valoarea unei expresii de continuitate. De exemplu, considerarea Vf ca moment/eveniment în/din evoluția unui gen formal. Se poate spune despre Vf a unei anumite sonate pentru pian că are un orizont exterior în cadrul genului de sonată. Conceptul de evoluție reperă în acest caz expresia de continuitate în raport cu genul sonatei. o Monodia acompaniată O serie de întrebări se pot formula cu privire la încadrarea unor nuanțe sintaxice particulare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
să-i atribuim valoarea unei expresii de continuitate. De exemplu, considerarea Vf ca moment/eveniment în/din evoluția unui gen formal. Se poate spune despre Vf a unei anumite sonate pentru pian că are un orizont exterior în cadrul genului de sonată. Conceptul de evoluție reperă în acest caz expresia de continuitate în raport cu genul sonatei. o Monodia acompaniată O serie de întrebări se pot formula cu privire la încadrarea unor nuanțe sintaxice particulare, derivate prin combinările celor generice, în raport cu registrele cantitative ale Vf. Bunăoară
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
moment/eveniment în/din evoluția unui gen formal. Se poate spune despre Vf a unei anumite sonate pentru pian că are un orizont exterior în cadrul genului de sonată. Conceptul de evoluție reperă în acest caz expresia de continuitate în raport cu genul sonatei. o Monodia acompaniată O serie de întrebări se pot formula cu privire la încadrarea unor nuanțe sintaxice particulare, derivate prin combinările celor generice, în raport cu registrele cantitative ale Vf. Bunăoară: cărui registru cantitativ al Vf îi referim nuanța sintaxică de „monodie acompaniată”? Pentru
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]