3,952 matches
-
poeme a trecut, nu însă și frumusețea lor (unele sunt de-a dreptul splendide, cum sunt cele de la paginile 53, 67 și 80, și nu-mi explic cum de au rămas pe dinafară atunci). De aceea, această carte numai cu sonete este un dar. Un dar pe care Mircea Cărtărescu îl face în primul rând fanilor, tuturor acelora care îi iubesc poezia până la recitirea și recitirea poemelor arhicunoscute. Pentru ei, Mircea Cărtărescu a ales să publice această carte, oferindu-le (în
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
dintre cititorii lui. Cu alte cuvinte, această carte nu vizează un succes de prestigiu, pe care oricum îl va avea, dar este un gest născut tocmai din generozitatea prestigiului. Mircea Cărtărescu ar fi putut foarte bine să nu publice niciodată sonetele ocolite odată și nu ar fi avut nimic de pierdut. Cu atât mai mult cu cât, în acest an, a fost prezent în librării cu alte două cărți: Pururi tânăr, înfășurat în pixeli... și, deja menționata, Plurivers, iar cu această
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
prezent în librării cu alte două cărți: Pururi tânăr, înfășurat în pixeli... și, deja menționata, Plurivers, iar cu această a treia carte oricum a riscat să-și atragă noi invidii mioritice. Literar vorbind, ce se (mai) poate spune despre aceste sonete? Bineînțeles, poartă aerul timpului în care au fost concepute și sunt rupte din creația de atunci a poetului. Sonetul „ești modestia întruchipată...” pare un preludiu la Aerul cu diamante al lui Florin Iaru, iar sonetul „știi cu ce seamănă noaptea
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
a treia carte oricum a riscat să-și atragă noi invidii mioritice. Literar vorbind, ce se (mai) poate spune despre aceste sonete? Bineînțeles, poartă aerul timpului în care au fost concepute și sunt rupte din creația de atunci a poetului. Sonetul „ești modestia întruchipată...” pare un preludiu la Aerul cu diamante al lui Florin Iaru, iar sonetul „știi cu ce seamănă noaptea asta?” te trimite cu gândul la Fata cu șosete de diamant, un poem care își trăiește acum a doua
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
mai) poate spune despre aceste sonete? Bineînțeles, poartă aerul timpului în care au fost concepute și sunt rupte din creația de atunci a poetului. Sonetul „ești modestia întruchipată...” pare un preludiu la Aerul cu diamante al lui Florin Iaru, iar sonetul „știi cu ce seamănă noaptea asta?” te trimite cu gândul la Fata cu șosete de diamant, un poem care își trăiește acum a doua tinerețe. Dar să facem referiri exclusiv la textele inedite! Reapare Annabel Lee, pantalonii și cămășile sunt
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
marca Pixar, Bucureștiul e scăldat din nou în jerbe fanteziste, iubita este un personaj chagallian... Găsim aici aceeași exuberanță lexicală și îmbinarea perfectă între inteligență și fantezia debordantă, puțin mai strunită datorită formei fixe restrictive a genului, deși, tehnic vorbind, sonetele nu sunt deloc ortodoxe. Retorica este, cum o știm, sincopată, dar muzicală; cumulativă, aluvionară și, în egală măsură, cursiv-prozaică. Frapează încă instrumentarul eterogen, simultaneitatea registrelor și tentativa de a turna în forma sonetului poemele unui lexic eteroclit plin de elementele
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
fixe restrictive a genului, deși, tehnic vorbind, sonetele nu sunt deloc ortodoxe. Retorica este, cum o știm, sincopată, dar muzicală; cumulativă, aluvionară și, în egală măsură, cursiv-prozaică. Frapează încă instrumentarul eterogen, simultaneitatea registrelor și tentativa de a turna în forma sonetului poemele unui lexic eteroclit plin de elementele civilizației tehniciste, industriale, de consum, precum și tonul ironico-parodic, sarcastic uneori. Semn că rezistența noastră în fața reprezentării unui nou lirism este încă destul de puternică. Nu lipsesc nici savuroasele referințe culturale, mai mult sau mai
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
noastră în fața reprezentării unui nou lirism este încă destul de puternică. Nu lipsesc nici savuroasele referințe culturale, mai mult sau mai puțin ascunse în text. Așa cum s-a vorbit și la apariția Poemelor de amor, erosul, în jurul căruia gravitează toată retorica sonetelor, este unul fantast, himeric, construit. Sonetele pot fi subversive pentru un cititor naiv care nu se oprește doar la degustarea spectacolului literaturii în sine. Cum frumos spunea Radu G. Țeposu, retorica e cea care sugerează o nouă omogenitate. S-a
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
este încă destul de puternică. Nu lipsesc nici savuroasele referințe culturale, mai mult sau mai puțin ascunse în text. Așa cum s-a vorbit și la apariția Poemelor de amor, erosul, în jurul căruia gravitează toată retorica sonetelor, este unul fantast, himeric, construit. Sonetele pot fi subversive pentru un cititor naiv care nu se oprește doar la degustarea spectacolului literaturii în sine. Cum frumos spunea Radu G. Țeposu, retorica e cea care sugerează o nouă omogenitate. S-a rostit deseori cuvântul avangardism, însă poetul
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
asfalt îmbrățișări fără rost, apos-veninoase / ca yin și yang chinuind un flipper bubos într-un șantan din fanar”. Și s-a vorbit îndeosebi de ironizarea poeticului dublată de valorificarea lirică a prozaicului, a banalului cotidian, iar acest tablou complet de sonete nu slujește altceva. Fie și numai versurile de deschidere a câtorva poeme, așezate unul după altul, pot fi definitiv relevante în acest sens: „am vrut să trec prin lumea asta perfectă nevăzut asemeni unui narator omniscient”, „momentele de iluminare sunt
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
noastră într-ale poeziei postmoderne a crescut. Și acest lucru i-l datorăm inclusiv lui Mircea Cărtărescu. În câteva cuvinte, un calup semnificativ de poeme cu același Cărtărescu pururi tânăr, înfășurat în mantia poeziei. Mircea Cărtărescu - Tudor Jebeleanu, Cincizeci de sonete cu cincizeci de desene originale, Editura Brumar, Timișoara, 2003. 106 p.
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
ci în chiar instabilitatea, agitația, ca să zicem așa, sintactică, a acestei poezii aflate mereu în căutarea comunicării cu lumea din afară, mereu problematică, precară, provizorie, conștientă de propria fragilitate. Faptul că și-a încheiat opera românească cu un ciclu de... sonete, după ce mai încercase, sporadic, această formă fixă e, poate, tot o probă a aspirației spre o anumită stabilitate și o mai bună articulare a expresiei de sine. Întâmpinat cu destule rezerve în epocă, scrisul lui Ilarie Voronca, n-a lăsat
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Călinescu la Ion Vinea este cît se poate de limpede de la debutul său în revista Simbolul din 1912: s-a vorbit de minulescianism, deși nu e nimic din faconda Romanțelor pentru mai tîrziu, putem de asemenea vedea în cele cîteva sonete înrîurirea lui Petică și Anghel, în alte locuri o atmosferă pillatiană ori reminiscențe macedonskiene. Foarte repede, Vinea abandonează maniera simbolistă. Un căscat în amurg din 1915 e deja plină de asociații insolite, mai curînd șocante decît sugestive, care le prevestesc
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
autoarei este acela de a oferi o imagine completă asupra a ceea ce a însemnat dandysmul, mai cu seamă spre mijlocul secolului trecut (este inutil aproape de amintit aici rolul jucat de tinerii români din perioada pașoptistă, ironizați de Eminescu în celebrul sonet Ai noștri tineri..., dar care au făcut trecerea de la anteriu, șalvari și ișlic la redingotă, pantaloni moderni și joben, declanșînd, practic, procesul de modernizare a României) și de a spulbera unele dintre confuziile care persistă încă în jurul acestor figuri insolite
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
o tentă poetică schiței mele aventuroase de dejun, am ascultat pe CD, de pe un audio-book, Levantul lui Mircea Cărtărescu (teatru radiofonic). Cum tot era calculatorul deschis, am pus și CD-ul cu versurile din noul volum al Anei Blandiana, la sonetul meu favorit, care începe cu versul "Suficientă mie nu mi-am fost niciodată" și se încheie cu dedicația: Numai tu, cititor nenăscut, ca un fiu...". La cafea, am citit din scoarță-n scoarță numărul 2 din Idei în dialog, pe
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
se dea drumul la ferestre" în urma dezgustătorului Iani, la fel cum Dinu Murguleț aerisește după vizita lui Tănase Scatiu, "să iasă mirosul de mitocan". Este un fapt de notorietate că abia după moartea poetului ies la iveală capodoperele din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară (1964) și se publică romanul Zahei orbul (1970), considerat de mai toți criticii "un eveniment editorial de excepție". Despre V. Voiculescu s-a scris mult, chiar foarte mult, dar parcă nu îndestul. Rămîne
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
turnură metaforică: "Mi s-a părut întotdeauna că prea mult din Ťrealitateať, din Ťadevărulť, din substanța unei cărți rămîne pe dinafara articolului de revistă, obligat să joace între limite date, ca un fel de Ťformă fixăť, miniaturală a criticii (ca sonetul, bunăoară, care, cu oricîtă virtuozitate ar fi practicat, nu poate ieși din cele paisprezece versuri!)". Apreciată astfel în condiția sa, cronica e urmărită și pe coordonata sa evolutivă. Revenirea speciei pe făgașul normal, în anii '60, apare analizată pertinent, în
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
mărturisită, necum împlinită, dar care răzbate pînă astăzi prin toate literele confesiunii. Privind-o pe Celesta Tenzi, cea din amintirea lui Emil Brumaru, este imposibil să nu te îndrăgostești de ea și să nu te gîndești pentru o clipă la Sonetele pentru Hélčne ale lui Ronsard. Dacă, la vremea respectivă, autorul ar fi convertit aceste rînduri într-o proză, cu siguranță, "desantiștii" lui Ovid S. Crohmălniceanu ar fi avut în el un foarte important precursor. Scriind despre Celesta Tenzi și aparițiile
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
nu ne-aducem aminte/ De ce-a fost urât, neplăcut./ Viața ne duce-nainte;/ Lasă-mă pe mine tăcut.// Eu sunt mai greu abordabil,/ Și lumea mă crede;-s poet./ Printre oameni trec un stimabil/ Din care-au citit vreun sonet.// Tu fii volubilă-ntr-una/ Ești mamă de sentiment./ Iubește-ți copiii ca puma/ Și nu-l neglija pe poet.// Să nu ne-aducem aminte/ De ce-a fost urât, neplăcut./ Viața ne duce-nainte.../ Ascultă, eu sunt un tăcut!" (Gheorghe Andrei
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
e ceva: Poate sunt și leneș. Presimt o furtună... Pe o foaie de hârtie, sfâșiată, putrezită, dactilografiată pe șest de El. A (Neli Arsenescu) de la Gazeta literară, dau, surpriză, de o poezie personală, în stil parnasian, livresc, vai! Iat-o: Sonet Lui Karin Săpând adânc primordiale clise Marea în zori un os pe țărm zvârlise Un os rotund de monstru vechi marin, Alb de talazuri spălat mereu lin. O, cât prin ape tainic rătăcise Ritmic bătut de dalta verde fin, Câte
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
Marius Chivu Atenție! Cronică explicită, conține cuvinte și versuri licențioase Nu știu cîte cărți de poezie românească au fost atît de așteptate precum această Infernală comedie a lui Emil Brumaru, ale cărei sonete, o parte scrise încă din 1978, au fost publicate parțial abia după '89 în Contrapunct și, mai tîrziu, în Plai cu boi. Antologia Poeme alese 1959-1998 scoasă de Editura Aula în 2003, reținea doar șapte sonete, mai puține cu trei
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
Emil Brumaru, ale cărei sonete, o parte scrise încă din 1978, au fost publicate parțial abia după '89 în Contrapunct și, mai tîrziu, în Plai cu boi. Antologia Poeme alese 1959-1998 scoasă de Editura Aula în 2003, reținea doar șapte sonete, mai puține cu trei decît Opera poetică, o altă antologie apărută în același an, dar cîteva luni mai tîrziu, la Editura Cartier din Chișinău. Iată că acum avem întregul volum, cuprinzînd nu mai puțin de 43 de sonete, dintre care
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
doar șapte sonete, mai puține cu trei decît Opera poetică, o altă antologie apărută în același an, dar cîteva luni mai tîrziu, la Editura Cartier din Chișinău. Iată că acum avem întregul volum, cuprinzînd nu mai puțin de 43 de sonete, dintre care - lucru totuși curios și oarecum frustrant - patru neterminate. Întrebarea ar fi dacă nu cumva aceste mici bijuterii porno-lirice, cum haios le numește poetul însuși, fără a-și fi pierdut strălucirea, nu sînt cumva publicate prea tîrziu. Că ele
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
ele nu au putut apărea înainte de '89 se înțelege, dar literatura erotică nu și-a adjudecat ea partea ei de glorie reușind, între timp, să doboare tabuurile!? Adevărul e că suntem încă o nație de cititori extrem de pudibonzi, iar aceste sonete care fac deschis elogiul sexualului vor îmbujora obrajii multora dintre cei care se vor încumeta să deschidă cartea. Tinerii prozatori și poeții fracturiști, la care s-a repezit multă lume acuzîndu-i de-a dreptul de pornografie - un pretext convenabil pentru
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
deschidă cartea. Tinerii prozatori și poeții fracturiști, la care s-a repezit multă lume acuzîndu-i de-a dreptul de pornografie - un pretext convenabil pentru a înfiera și respinge la grămadă întreaga generație de tineri scriitori -, fac acum, pe lîngă aceste sonete, figură de naivi puberi. Doar diferența de ton - grav la cei tineri, jocular la Emil Brumaru - le mai salvează impresia de impotență fantezistă și stilistică pe care o resimți prin comparația fragmentelor unde junii se ,rup" în frustețe și perversiuni
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]