100 matches
-
parcurs operele a sute de poeți de pe mapamond, scriind despre circa 300 dintre ei (despre cei mai buni, bineînțeles). Din interiorul acestei lungi experiențe afirm că Theodor Răpan merită cu prisosință să intre în Pantheonul marilor penițe lirice.” ( ... ) „Un nou sonetist bate la ușa performanței estetice a acestui delicat „gen fix” al Poeziei. În urmă cu câțiva ani, am descoperit un mai tânăr poet, care pur și simplu m-a fermecat. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimentul
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
descoperit un mai tânăr poet, care pur și simplu m-a fermecat. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimentul precoce pentru Sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de astăzi!” (George Astaloș). ● „Theodor Răpan, un om indrăgostit de poezia românească, un om drag poeziei românești. Plin de har, talentat, cult, truditor in domeniul scrisului, poetul bucură nu numai prin scrierile sale ci și prin interacțiunea socială
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
PRIN IUBIRE DIVINĂ Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Theodor Răpan FIIND (365 +1Iconosonete) Editura „Semne” București, 2013 Un adevărat regal de poezie ne-a invadat, în trecutul an 2013, dinspre sonetistul teleormănean, THEODOR RĂPAN (celebru, de-acum, prin Evangheliile sale cele patru, pline-depline, în aria lor semantică[1]!) Volumul actual și cel mai proaspăt, intitulat FIIND[2] (ca o mărturie și ca un IMN al Gloriei Re-Trăirii Sinelui, scăldat, din nou
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
constantă a filosofiei interioare și, apoi, a expresiei. Volumul FIIND (365+1[3] Iconosonete), al lui THEODOR RĂPAN, este, după socoteli îndelungi ale subsemnatului, a 17-a carte de autor (și trag nădejde să nu mă înșel!), a hăruitului nostru sonetist, de baștină româno-teleormăneană. O carte care este splendidă, spiritual, prin poemele sale, cu parfum florentino-valah (sonete șlefuite, vorba Poetului Pădurii Nebune/Deli Orman: „până la os!” - și, cu adevărat, foarte greu poți „vâna” vreun șchiopătat de ritm! - dar, niciodată, un amurg
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
Cireșar - Lacrimi de bazileu; VII - Cuptor - Ars amandi; VIII - Gustar - Fructul oprit; IX - Răpciune - Lampa lui Aladin; X - Brumărel - Orb în lumină; XI - Brumar - Evlavii; XII - Undrea - Acatistul iubirii; Și, în fine: Sonetul bisect! - pentru ritmul cuaternar al Terrei. Poetul sonetist THEODOR RĂPAN este un petrarchist autentic (dar nici pe sonetistul-sculptor nu-l dă uitării, pe „divinul” Michelangelo: „Cu Michelangelo nimic nu piere:/ În mine rugul, flacăra în tine!/ Fac parastas credinței, pe albine/ Trimit spre ceruri glas de-napoiere” - cf.
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
senzual, dar nu lasciv („Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!” - cf. Sonetul I): pe trunchiul său italienizant se altoiește, din izbucnire pătimașă în izbucnire pătimașă, un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
un sonetist din ce în ce mai eminescianizant, prin Vis/Visare și Pătimire-întru-Necuprins: „Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR RĂPAN: 1 - IUBIREA și FRUMUSEȚEA, ca factori DEMIURGICI (complementar!: „De tine azi sunt trist ca niciodată,/Zeița mea cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las splendorilor furată? - cf. Sonetul III) - ca
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
Resurecțională, a Iubirii: „Păzește-mă, am lira-n toropire,/Să strig, nu pot - sonetul meu răzbate!/ La miezul nopții facă-se dreptate:/ Sub praporii-nvierii fi-voi mire!” - cf. Sonetul CCXLVI. Ceea ce-l face foarte român și uman, pe acest sonetist de excepție, este atitudinea sa profund creștin-ortodoxă, iconodulă. Deși, nu neapărat dogmatic-convențională - ci, chiar, posibil de regăsit în folclorul cu arome antic-dacice! - spre exemplu, atât de eminesciana reinterpretare a mitului solaro-selenar, adică, mai exact: apollinico-artemizian, al Dalbilor Pribegi!: „Lumina din
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
iubire este/se face, de fapt, cu V.I.T.R.I.O.L.-ul alchimiștilor, căci produce înflorirea, prin gestul ritualic al „rostogolirii”: „Din mâna ta voi bea otrava toată ( ... Rostogolindu-mă în gol deodată ( ... )/Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul!” Ciudat! Uneori, sonetistul petrarchist THEODOR RĂPAN devine, pentru puține, dar semnificative clipe, barochist levantin („Apusul se topește-n mahmudele,/Oglinzile îngână spovedanii,/ La balul tău veniră curtezanii -/Cătușele-ntristării-mi sunt inele!” - cf. Sonetul XXIII), dar și romantic întârziat, poesc („Zadarnicul înfige colți
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
germană, prin intermediul poetului și traducătorului Josef Johan Soltesz. Traducerea a fost realizată înainte ca realizatorul ei, trăitor la Satu Mare, să fi trecut la cele veșnice", ne-a spus poetul Ioan Moldovan, directorul revistei Familia, menționând că Pașcu Balaci este un sonetist cu o bogată înfăptuire lirică în acest gen pretențios și oarecum căzut într-un con de umbră astăzi. „Se poate spune că personalitatea scriitorului se definește prin cultivarea a două genuri: teatrul și poezia (aceasta mai ales în forma fixă
PAŞCU BALACI DESPRE „MISTERUL LUI IISUS” de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342440_a_343769]
-
destin”(Florica Gh. Ceapoiu) și fac parte din Antologia Sonetului Românesc, lucrare în trei volume, realizată în mod excepțional de distinsul poet Radu Cârneci, publicată între 2007-2009, la Editura Muzeului Național al Literaturii Române, ce cuprinde peste 450 de poeți sonetiști, pe o perioadă de 200 de ani, de la renascentistul Gheorghe Asachi încoace. Partiturile muzicale ale celor trei sonete aparțin compozitorului, actorului, poetului, traducătorului și interpretului vocal-instrumental, Florian Chelu Madeva, care, din iubire pentru sonet și muzică a recurs la o
POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ŞI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372874_a_374203]
-
ADRIAN MUNTEANU-SCRISOARE DESCHISĂ .LA MILANO VOI FI SINGUR ! ( MESAJE PENTRU ADRIAN MUNTEANU : FELICITĂRI lui ADRIAN MUNTEANU,sonetistul român,premiat chiar în patria lui Petrarca ! Domnule Munteanu,nu veți singur la Milano !.Prietenii Revistelor Confluente Românești,Armonii Culturale,Hai,România!,ProLitera,Radio ProDiaspora, Radio Metaforă. Miorița SUA,Gazeta Românească -Italia vor fi cu inima alături de Dumneavoastra.Ne mândrim
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
că ne reprezentați cu cinste tara.HAI,ROMÂNIA ! Georgeta Resteman (Cipru ), Marin Mihai (Spania), Simona Botezan (Washington D.C-SUA) Ioana Voicilă Dobre Mihai Leonte Octavian Păun (Radio Met a foră SUA) ..și lista rămâne deschisă ... ***AȘTEPTĂM MESAJELE DV. PENTRU SONETISTUL ROMÂN ADRIAN MUNTEANU ! *** mesaj de la jurnalistă,ing.,broker Simona Botezan (Washington D.C.) : Felicitări! Vreau să mă alătur celor care v-au scris deja că nu sunteți singur... Am trimis scrisoarea dumneavoastră și colegilor de la "Gazeta Românească" din Italia. Sper că
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
m-au anunțat că am fost ales să mi se decerneze, într-o conferință de presă care va avea loc în 28 octombrie, ora 10, marele premiul al acestei ediții inaugurale a Târgului Internațional de Carte, premiul european NUX. Un sonetist român premiat chiar în patria lui Petrarca! „onoarea de a celebra cultura română în Europa ”, și îi invitau să devină, în mod gratuit , parteneri ai manifestării. Singura lor obligație, mai mult morală, era aceea de a populariza evenimentul, de a
SONETISTUL ROMAN ADRIAN MUNTEANU-LA MILANO VOI FI SINGUR ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346447_a_347776]
-
1940]; Bugeacul, Iași, 1941; Vifor subt stele, București, [1943]. Repere bibliografice: Ion Sân-Giorgiu, Sonetele lui George Cuza, CML, 1940, 54; Gh. A. Cuza, CGM, 1940, 6-8 (semnează Toma Vlădescu, Radu Dragnea, D. Florea Rariște, Teofil Mareș ș.a.); I. Gr. Periețeanu, Sonetistul Gh. A. Cuza, UVR, 1940, 24; Predescu, Encicl., 247; Nichifor Crainic, Gh. A. Cuza sonetist, G, 1943, 4; Perpessicius, Opere, X, 176-177; Ion Șiugariu, Viața poeziei, Timișoara, 1999, 115-118. V.D.
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
George Cuza, CML, 1940, 54; Gh. A. Cuza, CGM, 1940, 6-8 (semnează Toma Vlădescu, Radu Dragnea, D. Florea Rariște, Teofil Mareș ș.a.); I. Gr. Periețeanu, Sonetistul Gh. A. Cuza, UVR, 1940, 24; Predescu, Encicl., 247; Nichifor Crainic, Gh. A. Cuza sonetist, G, 1943, 4; Perpessicius, Opere, X, 176-177; Ion Șiugariu, Viața poeziei, Timișoara, 1999, 115-118. V.D.
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
lua în seamă, pentru că”...și-și motivează atitudinea. Plăcându-i sonetele lui Emilian Marcu, scrie ca să vadă toți, „În grădina lui Emil / Totul e labil, labil” iar pentru el - „Dedic și dăruiesc acest strigăt în pustiu, prietenului meu, Emil Marcu, sonetist de excepție, drept chirie pentru spațiu acordat minții mele, în grădina casei sale. C.H”; lui Nicolae Turtureanu, comentariu „Note din timpul lecturii” la „Jurnal postmortem”, ceea ce aș fi scris și eu când i l-am citit, transpunându-mă : „Tu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
-nvârte” - Tu, orb ca Homer; „Din momentul când ai început să cânți ți-ai asumat / infernul / din momentul când ai început să-ndrugi primele cuvinte / rimate / cazanele cu smoală au devenit îngrozitor de banale” - Către Orfeu). La fel ca în cazul sonetiștilor italieni ai Evului Mediu și ai Renașterii, în versurile lui U. iubirea devine soluție soteriologică, numeroasele poeme construite în jurul acestui nucleu tematic venind să reducă anxietatea provocată de excesul imaginilor centrate pe reflectări ale cataclismelor (Stele albe se-aprind, Visul
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
vrea o declarație nerostită de reîntoarcere la literatură. Poeziile, datate între 1998 și 2003, sunt frumoase, corecte formal și aduc în schema lor clasică sentimente, meditații, contemplații vechi și mai noi. Autorul lasă impresia că intră în concurs cu alți sonetiști, iubind, cam ca Shakespeare, sau exhibând dragostea, cu ochii la Emil Brumaru, însă cu mai multă pudibonderie. SCRIERI: 1100 de zile risipite, Cluj-Napoca, 1975; Soarele de pe Ararat, Cluj-Napoca, 1981; Colina zorilor, Cluj-Napoca, 1987; La steaua singurătății, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
eu oare? De ce mă lași acuma? Te smulgi și te dezlegi? Tăiat în jumătate și-n pulberea zdrobirii, / Cum am să port eu singur poverile iubirii?” Când se împlinește prin înfrângerea cărnii, prin asceză, prin transsubstanțiere, „gloria iubirii”, în înțelegerea sonetistului inspirat de Shakespeare, „nu este îmbuibarea, / Ospețe de săruturi, orgii de-mbrățișări, / Ci dorul lung și taina-mpletită cu-așteptarea”; iubirea „nu stă-n trup, stăpână a cărnii și-a plăcerii”, ea e „sfințită de marea-i înălțime”. Este o mistică
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Octavian Soviany, Lirica evanghelică a depersonalizării, CNT, 2002, 12; Sergiu Ailenei, Revolta dobitoacelor, CL, 2002, 3; Elvira Sorohan, [V. Voiculescu], RL, 2002, 33, 44; Dan Manolescu, Portret al poetului Vasile Voiculescu, Buzău, 2002; Codruța Stânișoară, William Shakespeare și Vasile Voiculescu, sonetiști, Craiova, 2002; Nicolae Oprea, Magicul în proza lui V. Voiculescu, Pitești, 2003; Florentin Popescu, Viața lui V. Voiculescu, București, 2003; Cornel Ungureanu, Geografia literaturii române, azi, I, Pitești, 2003, 117-134. D. Mc.
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
prin plasarea deliberată în ireal, o încercare de expurgare a răului existențial și artistic reprezentat de presiunea ideologiei oficiale. Destinul lui P. se frânge neașteptat, în plină maturitate creatoare. După 1991 este redescoperită o latură ignorată, și anume ipostaza de sonetist. Spectator al lumii, din avanpostul mirării naive autorul se îndreaptă către o poezie specială, dialogând cu un homo universalis, căruia îi comunică o viziune heraclitică asupra existenței. Sensibilitatea scrutează tot mai acut răul universal, orizontul e tot mai întunecat, sub
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
LCF, 1988, 39; Ulici, Lit. rom., I, 302-304; Florin Muscalu, „Dumitru al peșterii”, „Revista V”, 1998, 4; Geo Vasile, „Dumitru al peșterii”, LCF, 1998, 4; Popa, Ist. lit., II, 302; Viorel Dinescu, „Paharul însângerat”, „Antares”, 2002, 55-57; Constantin Ciopraga, Un sonetist: Dumitru Pricop, CL, 2003, 1. N.I.
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
al sonetului, pe care îl cultivă cu consecvență, fie că celebrează iubirea, cântă marea și miraculoasa forfotă acvatică sau descrie exuberante ori melancolice peisaje meridionale, invocând pretutindeni umbre și întâmplări de odinioară. O culegere târzie, Zvonul anilor (1943), reface traseul sonetistului care își scrie versul „în surdină”, cu o fascinație aparte pentru „glasul apelor”. P. exersează și arta epigramei, vizând de cele mai multe ori personalități sau evenimente ale timpului, ca în placheta Urzici (1910 ) sau în alte stihuri din celelalte volume. SCRIERI
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
pân‐la tine! (Din Almanahul copiilor/1983, p.37) COANA OTILICA șl BÂRLADUL 86 Cu vreo treizeci de ani în urmă, student fiind, mai treceam pe la conuʹ Mihai, pe la casa cu căței, de pe strada Eminescu din Iași, pe la marele nostru sonetist Mihai Codreanu. ‐ Măi băiete, îmi zicea, fără să mă vadă, cunoscându‐mă de multe ori numai după călcat. « șe‐ ai zâși dacî te‐aș trimete până la Coana Otilica șâ‐ i șitești seva? ‐ Cum să nu, maestre?! Acu mă duc, că
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]