59 matches
-
-mi stăpânesc și un zâmbet fugar. Până la urmă, ce putea fi atât de rău Într un cuvânt!... Era din nou În picioare, În atitudinea lui teatrală, de pozeur, vizibil marcat. Trase aer adânc În piept, strânse pumnii și rosti puternic, sonorizând aerul În felul său, cu care Începusem să mă obișnuiesc: mmoaaarrteee... Cuvântul, grav În deschiderea sa, devenea la mijloc larg precum o apă fără margini, ca mai apoi să se Înnoade Într-un zăngănit de consoane, ca niște săbii Încrucișate
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Uah! (Se așază înapoi pe rogojină, sprijinit de zid, scoate o oglindă mică dintr-un buzunar și începe să se privească atent; își schimbă rând pe rând expresiile, de la ură la tandrețe, de la grotesc la melancolie, în tot acest timp sonorizând prin onomatopee.) Uahhh... Uuuu... Ihâââ... Sssst... Eheee... Iiii... Țțțț... Buah... Izbucnește într-un râs hilar.) Ce... nebun! (În oglindă.) Nebuniile! (Se lipește cu fața de oglindă.) Ehe-he... (Se privește admirativ.) Nebuniile! (Duios.) Nebunaticule! Se sărută pe sine de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Pentru oraș, berea însemna, cu vorba reporterului citat, „o frumoasă și însemnată industrie”. Povestea ei va continua și după plecarea lui Bacovia la București, căci, crescînd numărul populației, se vor înmulți restaurantele (unele cu grădini de vară), braseriile, bodegile. “Muzica sonoriza orice atom” Era, adică, pătrunzătoare, răscolitoare. Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de concerte, muzica „clasică”, „grea”. Versul „Muzica sonoriza orice atom” nu e inspirat de vreo simfonie wagneriană, ci, aproape sigur, de un cîntec la modă. Gustul și atitudinea lui Bacovia față de muzică sînt ale celui care receptează din plin dimensiunea lirică, emoțională a acesteia, deși, chiar în poezia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
caterincile, flașnetele. A rămas vioara, partenerul său în singurătate, instrumentul care îl leagă de trecut și au apărut acordeonul, ghitara, naiul. „Fonografelor publice” le-a luat locul „Radio” ul. Deși compusă din „sunete lirice, bucuroase”, „frumoasă”, muzica nu-i mai „sonorizează” orice atom, ci îi calmează sufletul rămas încă trist. Fapt semnificativ, s-a schimbat și felul său de a vorbi despre ea. Bacovia adoptă acum un limbaj profesional, ușor pretențios: „bonduri de ghitară”, „cadență andante”, „completări base”4) etc. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tainelor, atomul./ El poate omenirea în cîteva secunde/ S-o-ntinerească nouă pe veci ori s-o scufunde”9). Cel de-al doilea caz îl ilustrează Bacovia, care scoate ceva memorabil din cuvîntul „atom” în cunoscutul vers din „Largo”: „Muzica sonoriza orice atom...”, generalizare de efect, deschidere largă către micro și macrounivers, manifestare de maximă acuitate a sensibilității, amestec subtil de reverie calmă și suferință discretă 10). Arghezi și Bacovia folosesc și cuvîntul „moleculă”. Autorul Cărticicăi de seară, în joacă, pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1999, p. 50. 2. R. Port., ,,O vizită la fabrica de bere «M. Fodor & Co»”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și la alți scriitori din secolul lui, pluralul lui „atom’’ e „atome”: „Sunt [morții n. m.] din atome nevăzute/ Țesuți” („Cu morții”, op. cit., p. 22) 9. Cîntare Omului, ESPLA, 1956, p. 65. 10. Opere, p. 46. Singurul precedent pentru „Muzica sonoriza orice atom” pare a fi această frază de Al. Macedonski: „Și în acel moment, poate că nu se afla atomă să nu cînte”. („Cartea de poezie”, Opere, 6, Ediție îngrijită de Elisabeta Brîncuș și Adrian Marino, Ed. Minerva, 1973, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fel de muzică putea fi aceea scrisă sau cîntată de el. Bacovia a compus melodii, „adecvate” (credea cineva), pe versurile lui Ștefan Petică și pe versuri proprii; a fost, carevasăzică, lucru pe care nu l-am subliniat în glosa „Muzica sonoriza orice atom”, un folkist avant la lettre. Un băcăuan (Gh. Gheorghiță, „Influențe în poezia lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de asemenea - spun
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]