922 matches
-
ridicol, a vorbi în atare situație despre o rezistență, fie ea și prin cultură, dar ea a fost aproape singura lumină, oricât de firavă, din acei ani ai întunericului. O altă utopie, a literaturii, începea să dubleze realitatea tot mai sordidă a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic, în afara artei. în acest spirit profund utopic s-a format noua paradigmă literară a generației postbelice, o paradigmă neomodernă a stilului înalt, pur și grav, în care ironia
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
fi de "citit" în acest roman? Se forțează din nou suprainterpretarea de atitudine, adică ceva de genul tânăra generație alienată, victimă a societății, nonconformistă, care este precum vorbește, dezinhibată, provocatoare, ratându-și existența prin inacțiune și complacere într-un mediu sordid, o generație fără vlagă, fără repere, cu un prezent "varză" și cu un viitor incert. Romanul lui Dan Țăranu se vrea acel tip de proză la finalul căruia nu rămâi cu nimic, acest nimic intenționând să fie tocmai Sensul lui
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
fauna grotescă a politicii dîmbovițene (în frunte cu "fostul poet de curte al Dictatorului", Corneliu Vadim Tudor, ajuns lider al unui partid ultranaționalist, cel care promisese să "curețe țara de evrei, țigani, alte minorități și homosexuali" " vezi pp. 231-232), peisajul sordid (amestec de megalomanie și sărăcie cruntă, dominat de clădirea faraonică a Palatului Parlamentului), corupția și goana bezmetică după cîinii vagabonzi apar obsedant în gîndurile autoarei. Bucureștiul copilăriei și tinereții ei a fost de mult făcut una cu pămîntul de buldozerele
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
jegoase, cei care folosesc rău limba română, naționalismul european, alegerea între UE și NATO, patrioții de paradă, preoții ortodocși cu vederi înguste, Catedrala Mântuirii Neamului, tutuiala generalizată ș.a.m.d. Adnotând și comentând realitatea (cu actanții ei cu tot) grotescă, sordidă, absurdă sau suprarealistă de-a binelea, Andrei Pleșu face figura unui moralist modern. Dar nu acesta este meritul esențial. Într-o societate care nu duce lipsă de situații pe care, în lipsa unui termen mai potrivit, le vom numi simplu negative
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
de la universități de mare prestigiu. Pervertirea valorilor, iresponsabilitatea și incompetența s-au impus, ce e drept, cu binecuvântarea, directă sau indirectă, a multora dintre români. Și nu mă gândesc doar la semi-analfabetul pentru care forma supremă de socializare e crâșma sordidă de cartier și rafinamentul în materie de băutură tescovina. Mă refer la așa-numita elită culturală, la artiștii și creatorii ce constituie mândria oricărei națiuni. Or, bătălia respingătoare pentru ordine și medalii, înghesuiala jenantă la finanțări acordate de ciocoimea de
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
realist-socialist Aurel Baranga), vădesc o stare de spirit sfidătoare, o rebeliune excentrică împotriva lumii în care trăia. Bunelor sentimente și bunelor maniere burgheze li se dă cu tifla atît prin expresia total neconvențională, șocantă, cît și prin atracția către aspectele sordide ale societății, către declasați. Marginalii populează viziunea rebelă a junelui bard. Cerșetorii, prostituatele, hoții, asasinii și sinucigașii apar drept victime ale unei ordini sociale inicve, urmăriți de polițiști și jandarmi, pe schema unei antiteze accentuate, melodramatice. Acest mizerabilism e nutrit
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
alegerilor din 1946), iar literatura a fost obligată să devină o copie palidă a minciunii oficializate. Altfel spus, scriitorii din obsedantul deceniu au fost obligați să descrie la modul realist (nonfictiv?) o realitate devenită ficțiune pură. O ficțiune cinică și sordidă, cîtuși de puțin estetică. Revenirea esteticului în literatură, la mijlocul anilor '60 a fost șansa scriitorilor și, odată cu ei, a cititorilor, de a evada din ficțiunea grotescă a vieții cotidiene. De aici tirajele fabuloase pe care ajunseseră să le aibă romanele
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
pe care o face asupra Prințesei Diana. Camera este pavoazată cu fotografii ale Prințesei în diferite ipostaze, John Smith trăiește cu voluptate travestiul, toaletele Dianei sînt peste tot, poartă o perucă blondă, se machiază...O Prințesă virilă, într-o cameră sordidă. Foarte bună soluția scenografului Dan Titza. Unde cred eu că este reușita spectacolului. În provocarea actorului Sandu Pop de a se descoperi. În registrele și atitudinile diferite pe care le are și pe care le joacă diferit pe parcursul secvențelor monologate
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
atât de mult romanii, a intenționat să schimbe capitala imperiului și să se mute definitiv la Alexandria! Nero se simțea stăpân absolut; era convins că nimic nu i se mai putea opune, din moment ce se bucura de popularitate în rândul "plebei sordide", cum o numește Tacit; era sigur că teroarea instaurată este suficientă pentru descurajarea oricărei tentative de complot împotriva sa. Și totuși situația nu era chiar atât de favorabilă pe cât credea; succesele reale sau imaginare repurtate l-au îmbătat și l-
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
s-a apucat să privească strada, cea mai bună soluție să nu-și arate fața vreunui copoi care-ar fi mers cu același tramvai. Cât de cenușie era Barcelona lui o mie nouă sute patruzeci și doi. Părea toată o închisoare sordidă. Oamenii mergeau grăbiți, nu se priveau, cu capul ușor plecat, de parc-ar fi fost frig, și nu era. Și-a adus iar aminte de femeia cu buze roșii din tren și i-a trimis un sărut cu gândul. Mai
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
a publicat pe Nabokov și pe Henry Miller. Junky este povestea autobiografică a tînărului dezabuzat dependent de droguri care intră în diverse combinații în suburbiile New-York-ului. Periplul unui junky de la un distribuitor la altul, fuga de razii, traiul în mediul sordid, slang-ul și practicile junkerilor, tovărășia cu indivizi dubioși, suspecți de a fi informatori, păcălirea farmaciștilor pentru a lua pe rețete false morfină, chinurile sevrajului (,marfa îți ia tot și nu îți dă nimic, în afară de asigurarea împotriva sevrajului"), trecerile scurte
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
e mai intensă cu fiecare minut care trece și al cărui deces e inevitabil, te face să te gândești la genul de film românesc auto-condescendent în care totul evoluează spre rău, iar soarta personajelor e pecetluită din prima secvență, decorurile sordide dând tonul. Bun, dar asta știi încă din titlul filmului. Există suficient umor negru în scenariu pentru a compensa cruzimea tramei, iar personajele, oricât de episodice, sunt superb interpretate. Amuzant e că juriul de la Cannes și alți câțiva critici de
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
decât niște mulaje de ghips dintr-un muzeu al ororilor. Cum poate trăi un redactor la o publicație culturală, ca să dau un singur exemplu, cu cinci, șase milioane de lei? Din ce-și plătește chiria, hrana, cărțile? Pentru o garsonieră sordidă, în cine știe ce cartier bătut de Dumnezeu al Bucureștiului, plătești, în clipa de față, minimum o sută de euro. Îți mai rămân, din ipoteticul salar de mai sus, vreo cincizeci de euro pentru a te îmbrăca, a circula de-acasă la
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
acest mod, deși, ca migranți la a doua generație, au aceeași problemă ca pakistanezul din Ae fond kiss. Nu că regizorul Fatih Akin ar miza totul pe personaje. Singura constantă se plasează la nivelul mizanscenei, decorurile sunt mereu înecate în sordid și murdărie. Sibel din Gegen die Wand e fostă actriță de filme porno versus Atta Yaqub din Ae fond kiss, fost manechin. Dar ea joacă excelent, în timp ce el face un rol la fel de emotiv ca o cărămidă. Tot în cadrul acestui festival
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
roman Cutia de ghete, apărut în 1990, dar compus evident în plină "epocă de aur". Ultimii ani ai ceaușismului apar de puține ori înfățișați cu atîta forță ca în paginile acestei narațiuni crude și disperate. Tatăl care transportă, prin Bucureștiul sordid al anilor ^80, cadavrul pruncului său nou-născut într-o cutie de ghete, unicul sicriu la care avusese acces, devine simbol al existenței românilor în cea mai întunecată perioadă a istoriei lor contemporane. O imensă frustrare și o imensă ură răzbat
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
pleașca - așa cum s-a întâmplat recent - a câte unei răpiri de ziariști în Irak, putem fi siguri că "teleaștii" români vor scruta cele mai obscure unghere ale patologicului pentru a nu pierde nici o câtime din mirosul aducător de profit al sordidului. Cum ieșim din acest coșmar livrat de televiziuni la ore fixe? Cum mai salvăm ceva din omenescul din noi, după ce deversăm, mai ceva ca la inundații (altă sursă mereu binevenită de exerciții macabre!), animalicul și drăcescul existenței noastre? Soluția nu
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
presupus a fi elegante, sexy, la modă. Amalgamul e sufocant și devine încă un strat de înlăturat pentru a ajunge la adevăr. Lumina - de la lanternă, de la niște becuri chioare - e puțină și nesigură: lumea aceasta e un provizorat pândit de sordid. În spectacolul lui Mircea Cornișteanu realul se încarcă de semnificație, povestea devine lentila microscopului pentru a studia lenta corupere a omenescului, dar și ocheanul întors prin care privitorul se identifică cu imaginea celuilalt. Ironia și compasiunea, uimirea și tandrețea compun
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
orașul cu pricina. „Varșovia în care hălădui eu e limbajul meu privat.” Lumea pe care cuvintele Elenei Pasima o plăsmuiesc este, de cele mai multe ori, una imundă, precum cea a Crailor de Curtea Veche, o lume a contrastelor în care promiscuitatea sordidă se împletește cu estetismul diafan, elitist, o lume pentru care nu cred că există o mai potrivită caracterizare decât cea pe care autoarea însăși o sugerează la un moment dat: starea de greație. Din bogăția scriiturii romanului se desprind descrierile
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
George Radu Îi sunt recunoscător copilăriei mele că mi-a dăruit marea. S-ar fi putut să copilăresc pe cine știe ce coclauri sordide, în mijlocul șesurilor, într-un oraș cu case mici și murdare, cu străzi care nu urcă și nu coboară, cu ceruri apăsătoare care te urmăresc toată viața. Există orașe unde hotarul dintre pământ și văzduh ucide închipuirea, unde anotimpurile nu au
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
autoarei. Le avem azi și în versiune românească. Ridicate pe suport biografic, aceste romane refac punțile cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată și în poeziile de început. Este lumea bucureșteană a periferiilor, pasionată, vitală, patetică, uneori crudă, alteori sordidă. Relieful fantastic al întâmplărilor aduce sugestia că există un sens ascuns al lucrurilor și o forță deasupra care dictează toată desfășurarea și tot cursul destinelor omenești. Măcar ceva și despre Jurnal suedez, marele jurnal al Gabrielei Melinescu , din care au
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
pe-atunci, n-o să vă vină să credeți, stimată doamnă, ce era aici: un salon cu oglinzi venețiene, un pian Blütner, și chiar o mică scenă de teatru! * ... Povestea casei ar putea fi o sursă de inspirație mai bună decît sordidul nostru cotidian, căruia, îi acordați prea multă atenție, după umila mea părere! Chiar nu v-a trecut prin minte să scrieți un roman istoric? S-ar vinde bine și cenzura e mai puțin atentă la astfel de subiecte. Imaginați-vă
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Împreună cu Marion și cu Orjen plecau spre cine știe unde. Aaron Juda Hartman rămînea singur În noroi și În soare, spunea:Iată, grecii ne privesc!”. Pretutindeni vibrează tensiunea ce și-a păstrat rezonanțele istorice, pe alocuri mitice. Autorul mizează Însă pe experiențe sordide, forțând imaginația și poate chiar răbdarea cititorului În Îmbinări stilistice sortite eșecului. Dovadă stau imagini precum cea În care Demétrios privește „o muscă subțire și ageră”, care „se așază pe ochiul lui Fric, Își Înfige trompa În albul lui”, sau
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
nicio precizare) încât nu mai poate nimeni să se dumirească despre cine este vorba”. Cu un surâs amar, abia mijit în colțul ochilor săi, din care te fulgeră revolta mocnită, autoarea se face a transfera vina, de pe umerii autorităților pe seama sordidei ulicioare... Atitudinea polemică trece, pe nesimțite, în tonuri pamfletare de rafinament indubitabil. Făcându-se că nu acuză pe cineva anume, Maria Toacă nu numește, evident, pe niciunul dintre contemporanii ei care mistifică (fie și numai prin omisiune) istoria, ci dă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
obscure prestații. Scopul lui major: să meargă bine revista; singura spaimă: aceea că Secolul și-ar putea înceta apariția. Pericolele, în acest sens, percepute de el ca reale, deși de multe ori imaginare, îl consumau total. După cum lipsa de scrupule, sordidul, mitocănia agresivă îl răvășeau până la criză cardiacă. Clătinându-se, ducea atunci mâna la piept, apoi scormonea febril în nelipsita punguță cu hapuri și amenința că va renunța, că se oprește aici, să vină alții mai tineri, el e cardiac, prea
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
îți trebuie, înainte de toate, o reputație literară considerabilă pe care să o poți ulterior ... „sinucide." Scrise sub semnul nevrozei și al atmosferei deprimante a Bercenilor bucureșteni, prozele cuprinse în acest volum urmăresc întâmplări mărunte, relatate minimalist în toate detaliile lor sordide, truculente, de un „realism" adesea urmuzian. Asemenea avangardiștilor de odinioară, punctul forte al lui Jean-Lorin Sterian îl constituie nu atât producția literară în sine, cât secvențele programatice sau extratextuale, cum este, de pildă, tabelul cronologic care familiarizează cititorul cu biografia
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13814_a_15139]