1,218 matches
-
-mi bate în slove de cer. Vântu-mi aduce cereștile cânturi... Și deodată toate deșertăciunile pier. Mă las cufundat în speranțe de vis Ca un vultur spre bolta albastră, Cu Tine de mână-s ca în paradis, Și sunt fericit că sosit-am acasă. În brațele Tale mă simt ocrotit De-atâtea răutăți, judecăți și orgolii Cu Tine de mână-s un om împlinit În urmă rămân ale lumii strădanii. Cu Tine de mână Isuse, Preabun, Sunt puternic în dragostea sfântă, Oamenii
MURMURUL TOAMNEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382245_a_383574]
-
un non-vot, pentru că nu mă identific cu absolut nici unul dintre ei. Și aici nu mai e vorbă de ideologii, ci de persoane. Îi cunosc destul de bine pe cei care ne populează coșmarururile încă din anii '90, iar despre cei nou sosiți știu de asemenea ce hram poartă. Drept urmare, am să-mi cruț energia și nervii și, lipsit de orice iluzie, am să mă concentrez pe lucruri mai plăcute. Altruismul și bunele intenții au ajuns în România boli rușinoase, în rând cu
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
neplăcut pe care îl recunosc bine acum - N, 36). De cealaltă parte, B. Nedelcovici, ajuns la Paris în 1987, descoperea dărnicia afectivă a vechilor surghiuniți, personalități generoase, deschise sufletește, dispuse a-l primi cu multă simpatie, alături de disensiunile dintre cei sosiți târziu în străinătate încă nevindecați de toate bolile din țară, indivizi stăpâniți de un complex de inferioritate care se transformase în complex de superioritate (megalomanie) și o dorință de afirmare cu orice preț, poate firească în condițiile exilului, în care
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
mărfurilor se efectuează de unitatea intermediară, la primirea documentelor de decontare întocmite de furnizor pentru mărfurile efectiv expediate, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferențe constatate la primirea, recepția și decontarea mărfurilor de către beneficiarii finali. Articolul 155 (1) Mărfurile sosite din import se livrează beneficiarilor interni de către întreprinderile de comerț exterior importatoare, cu respectarea clauzelor stipulate în contractele interne și externe încheiate sau cu aprobările date de organele competențe. ... (2) Întreprinderile de comerț exterior vor factura beneficiarilor mărfurile sosite din
LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979 pentru modificarea şi completarea Legii finanţelor nr. 9/1972. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106538_a_107867]
-
Mărfurile sosite din import se livrează beneficiarilor interni de către întreprinderile de comerț exterior importatoare, cu respectarea clauzelor stipulate în contractele interne și externe încheiate sau cu aprobările date de organele competențe. ... (2) Întreprinderile de comerț exterior vor factura beneficiarilor mărfurile sosite din import, pe baza declarațiilor vamale de import, a documentelor de transport pe parcurs extern și în condițiile stabilite prin contractele interne. ... (3) Beneficiarii de marfuri din import au obligația să accepte sau să refuze plata mărfurilor după primirea și
LEGE Nr. 2 din 6 iulie 1979 pentru modificarea şi completarea Legii finanţelor nr. 9/1972. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106538_a_107867]
-
și în sintagma husen de gară, formată pe tiparul amplificărilor ironice (ca și fraier cu cioc, fraier cu sonerie) și în care pare să se ghicească un fapt social real: rolul de victimă perfectă atribuit de hoții de buzunare provincialilor sosiți în gară. Ar mai exista și un feminin husănoaică (înregistrat de T. Tandin, în Limbajul infractorilor, 1993), care nu pare, însă, tocmai frecvent: nu i-am găsit, deocamdată, nicio atestare în internet. Originea termenului husen a fost explicată convingător de
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
Producător: Kovács Gábor, Pataki Ági (Filmpartners, MTM-SBS Rt.) Distribuția: Rudolf Péter, Reviczky Gábor, Gáspár Sándor, Szarvas József, Horváth Lajos Ottó, Csuja Imre, Kamarás Iván, Szabó Erika, Pikali Gerda, Ruttkay Laura O scobitoare, o împușcătură, un doctor amărât și o limuzină sosită exact la țanc - sunt ingrediente suficiente pentru ca Lali să ia hotărârea vieții sale: va lăsa totul în urmă dispărând pur și simplu. Mușteriul neașteptat al Tigrului de sticlă, Feri, avocat faimos la Budapesta - cu toate că nu intenționa - va rămâne la bufet
Săptămâna Filmului Maghiar la MȚR. Vezi programul by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80780_a_82105]
-
și să ia măsurile necesare pentru vămuirea în termen, în vederea introducerii imediate în circuitul economic a mărfurilor importate. Articolul 18 Pentru vămuirea la import, unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior sînt obligate să declare și să prezinte mărfurile sosite, depunînd totodată documentele de vămuire. Unitățile importatoare răspund de întîrzierea vămuirii mărfurilor, datorată neprezentarii în termen a documentelor. Articolul 19 Vămuirea la import constă în efectuarea controlului vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport, în verificarea documentelor de vămuire și
LEGE nr. 30 din 22 decembrie 1978 Codul vamal al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106520_a_107849]
-
de radio-emisie-recepție, cu excepția celor a caror deținere este autorizată potrivit legii; ... e) înscrisurile, tipăriturile și imprimările, de orice fel, care nu sînt admise de lege; ... f) medicamentele în ambalaje dezoriginalizate, sosite prin colete; ... g) efectele uzate de îmbrăcăminte, încălțăminte, lenjerie, sosite că dar prin colete; ... h) alte bunuri care nu sînt admise prin reglementările legale. Articolul 56 Este prohibita scoaterea din țară de către persoanele fizice a următoarelor valori și bunuri: a) sumele în lei, valutele străine și titlurile de valoare, cu excepția
LEGE nr. 30 din 22 decembrie 1978 Codul vamal al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106520_a_107849]
-
această artă. În atmosfera cucernică a bisericii de lemn de la Topla, cea mai veche din Banat (1746), călugării vor veni în această vară să ofere o mostră a talentului lor. Obiectele de artă lucrate aici vor fi expuse pentru vizitatorii sosiți, ca de altfel în fiecare an, din toate colțurile lumii. Profesorul Popescu își amintește de o delegație militară chineză care a admirat ore în șir nestematele create de vestiți artiști populari cum sunt Ionică Stepan din Biniș și Alexandru Perța
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
rând, într-un interval foarte scurt, mama și o mătușă. Complicațiilor administrative (căci, cum spune Mureșan ingenios, „omul e o ființă care nu se poate îngropa singură”) li se mai adaugă una: fiul descoperă în cutia poștală o scrisoare abia sosită și întru totul deconcertantă. O scrisoare adresată mamei de către mătușă. „Morții”, constată prietenul îndoliat, „au început să-și scrie unii altora” (p. 214). De aici, o serie de considerații asupra genului epistolar, văzut ca o formă de sincronizare tacticoasă a
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
oficiu poștal la fiecare reședință de ținut, condus de sameș, care să aibă în subordine un factor poștal pentru înmânarea scrisorilor; purtarea corespondenței sosite într-o geantă de piele; ținerea la oficiile poștale a unor evidențe pentru scrisorile prezentate și sosite și condică separată, pentru predarea spre expediere către căpitanii de poștă din localitate; aplicarea pe scrisorile prezentate a unei ștampile având la mijloc denumirea orașului și împrejur data zilei de prezentare; în cazul în care taxele erau achitate în momentul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisorile interne erau mai mici, înlesnind populației comunicarea. Regulamentul a stabilit pentru prima dată, taxe poștale la publicațiile periodice, la căsuțe poștale și la livrete de recipise. La cerere se putea obține o căsuță specială în care se păstra corespondența sosită, până la ridicare de către destinatar. Noua lege telegrafo-poștală o completa pe cea de la 1 ianuarie 1865. În primul articol se prevedea: “Statul își rezervă dreptul sau monopolul telegrafo-poștal; acest monopol constă în transmiterea de corespondență prin telegraf și transportul scrisorilor, ziarelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la Berna. De asemenea, legea din 1880: mărește greutatea la imprimate și stabilește dimensiuni pentru probele de mărfuri; interzice introducerea obiectelor prețioase în scrisori simple sau recomandate; mărește valoarea mandatelor poștale prezentate și autorizează oficiile să le achite pe cele sosite, prelungind totodată termenul de achitare; calculează după calea parcursă, distanța până la destinație pentru mesagerii; admite la prezentare telegrame cu indicația “urgent”, cu adeverire de primire, iar pentru acelea adresate în localități unde nu este oficiu telegrafic, expedierea de către cel mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1906); achitarea mandatelor telegrafice, în tot timpul programului de lucru la telegraf(1907); posibilitatea achitării la prezentare a taxei de factaj la mandate și netaxarea corespondenței expediată de școlile secundare pe adresa părinților(1908); predarea obiectelor recomandate și a mesageriilor sosite, altor persoane, cu procură legală din partea destinatarului(1911); ridicarea de către minori a corespondenței sosite la post restant, numai în prezența părinților, tutorelui etc.; posibilitatea sigilării cu plumb, a coletelor cu și fără valoare declarată, de către comercianți, prin folosirea unor dispozitive
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze și să le expedieze prin conductorii poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a mărit la 500 lei. Prin lărgirea atribuțiunilor, agențiile speciale, cu instalații telegrafice, au început din 27 februarie 1909, să primească mandate telegrafice, iar din iunie 1912, pe lângă serviciul de colete interne, să efectueze și pe cel de colete externe sosite, cu valoare și ramburs. În scopul urmărit mai de mult, ca toate localitățile să beneficieze de un serviciu poștal rural și numărul curselor deservite prin factori poștali să sporească, deoarece în majoritatea cazurilor se deserveau numai de trei ori pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de afaceri, volumul important de corespondență provenit de la autoritățile de stat, precum și diversificarea prestațiilor, solicitau tot mai mult serviciile poștale, obligând organele competente la o cât mai bună organizare, atât în privința prezentării și expedierii trimiterilor, cât și a distribuirii celor sosite. Trebuia însă rezolvată problema spațiilor, pentru a asigura condiții optime de muncă salariaților, dar și pentru o deservire civilizată. O perioadă îndelungată Oficiul Fălticeni a funcționat în imobile închiriate, mai puțin corespunzătoare desfășurării activității. Primul local de poștă la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
funcții, unele în baza calificării de specialitateăoficiant, telegrafist, contabil etc). Formau personalul operativ de exploatare: factorii poștali locali și rurali, distribuitorii de telegrame, conductorii, oficianții și telegrafiștii. Toate operațiunile privind prezentarea trimiterilor și remiterea destinatarilor la sediul oficiului, a celor sosite, depunerile și restituirile CEC, evidențele abonaților radio și încasarea taxelor, serviciul incasso, precum și prelucrarea corespondenței, mandatelor și mesageriilor în vederea expedierii, se executau de 6 oficianți. Publicul avea acces la toate serviciile, în fiecare zi, între orele 08-12 și 15-18 sau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la domiciliu, orașul Fălticeni era împărțit în sectoare de distribuire, bine delimitate. Orașul era străbătut de numeroase străzi și ulițe. Cele mai multe erau drumuri înguste, nealiniate și nepietruite. De la prima uliță a târgului, construită în anul 1788, s-a ajuns
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
când vor fi create condițiile necesare în acest scop. La toate oficiile aflate în mediul rural erau, la 15 iulie 1948, în total 36 de salariați, cei mai mulți(15) factori poștali rurali. Fiecare oficiu era condus de către diriginte. Pentru distribuirea trimiterilor sosite existau 6 factori locali, din care, 2 la Of. Lespezi. Oficiile Boroaia, Dolhasca și Mălini, aveau câte o telefonistă. Of. Dolhasca, avea în plus un șef de vagon, iar Of. Boroaia un magaziner CAM. La fiecare oficiu era și un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
circa 12.000 de locuitori, adică un abonat la aproximativ 140 de locuitori. Convorbirile erau deservite prompt. Nu se înregistrau întârzieri care să depășească limita admisă. Primirea comenzilor de convorbiri telefonice urbane, interurbane și internaționale, primirea avizelor și mesajelor telefonice sosite, deservirea tuturor convorbirilor de plecare, tranzit și sosire etc., era asigurată de către 7 operatoare de trafic(telefoniste). Se lucra în trei schimburi, după programul: 06-14; 14-21 și 21-06. Oficiul nu avea operatoare de bonuri, sarcinile respective erau îndeplinite de către șefa
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
clădire, situată în centrul orașului. Aici a funcționat, câtva timp, un ghișeu complex de prezentareărecomandate bucată cu bucată, telegrame, mandate telegrafice, post restant, avizate etc), cabine telefonice și telegraful. În altă clădire din apropiere se executa cartarea corespondenței prezentate și sosite. Forța de muncă Serviciile se executau de salariați cu funcții specifice locurilor de muncă. O dată cu volumul tot mai mare de prestații a crescut și necesarul forței de muncă. Numărul total al salariaților din raionul bilanțier a crescut de la 158 în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rând, după obiceiul nostru. Mi-a spus să nu-mi fac griji, are dânsul grijă de toate. Am discutat frumos aproape o oră. A doua zi ne-am pregătit de înmormântare. Când am ajuns la cimitir, mașina mortuară era deja sosită. Venise și preotul și se îmbrăca într-o cameră special amenajată pentru preoți. Apoi a fost scos sicriul și purtat de doi domni îmbrăcați decent în negru, cu cămăși albe, impecabile. Au depus sicriașul la marginea gropii și a urmat
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
spor migratoriu negativ, cu valori mai mult sau mai puțin apropiate. Valorile negative ale sporului migratoriu imediat după revoluția din 1989 se explică parțial prin plecările în stăinătate, profitând de vremurile confuze în care ne aflăm. Discrepanța între numărul persoanelor sosite și plecate apare și din cauza stabilirii tinerilor în orașele mai mari din vecinătate sau mai îndepărtate. Deși valorile bilanțului migratoriu sunt negative ele nu sunt alarmante pentru că, trebuie spus că, după 1990 și-au făcut apariția unele reședințe de vară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]