324 matches
-
de bohème depășea caracterul juvenil-parodic, vizibil, de pildă, în cazul „pahucilor” lui Urmuz. Aici, jocul adulților este purtat în numele unei mistici a artei, reamintind de „ocultismul monden” lansat de Péladan, magul care și-a făcut un crez din regăsirea valențelor soteriologice ale artei, obturate de hiperrealismul și utilitarismul științelor secolului al XIXlea. Moda artistului boem tocmai fusese lansată de excentricul și prolificul Péladan, care propunea o art de vivre ce amesteca estetismul cu hedonismul, moralitatea cu homosexualitatea, filosofia ocultă cu epicureismul
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
de Cântec ard stindarde mute,/Fântânile, sleite, îmi beau Clipa”) - și 4 - TIMPUL/NEMURIREA - de fapt, Exorcizarea de Timp-Istorie, prin Patimă-Pătimire și Artă/Neprihana Ablutivă a Artei Nemuritoare - și, evident, prin „preaplinul iubirii”, de sorginte divină, deci cu enorme valențe soteriologice („Mă simt de iarnă prins ca-ntr-o capcană,/Zăpada nemuririi se afundă,/ Văpaie sunt! Văpaia naște undă:/ Ah, inimă, neprihănită rană!”). Sau: „Vai, Doamne, cât mai e până departe?/Azi , cum să-ngădui chinul ce-ntârzie/Regretul? Doar căința
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau azi socoteală/ Spre a-nlumi nimicul, o himeră!”) - Logos-ul este singura Armă
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Armoniile Paradisiace - „repară” relațiile Poetului cu Biblia, de data aceasta, pe linie neotestamentară!): „Nu stă-n Scriptură, dar, conform uzanței,/ Completul știe - întrebați și luna:/Un singur vinovat e, Tu, Femeie!” - cf. Sonetul CCLIII. Și, astfel SONETUL devine principalul instrument soteriologic al umanității! - el conținând și Iubire-Armonie, dar și Puritatea Marianico-Hristică, Resurecțională, a Iubirii: „Păzește-mă, am lira-n toropire,/Să strig, nu pot - sonetul meu răzbate!/ La miezul nopții facă-se dreptate:/ Sub praporii-nvierii fi-voi mire!” - cf. Sonetul
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
romantic-eminesciană, dar și dürer-iană („De dor nebun ascund Melanholia//Jertfire sugrumată” - cf. Sonetul XIV), ca și thanaticul - sunt sublimate (în excelentul Sonet XVIII), prin Iubire Dionysiacă (cel puțin, așa este indicată de către autor...), în Albinele Hyblei Olimpiene, cele având funcție soteriologică și psihopompă (ca și Calul, care inițază întru „roata” Moarte-Înviere, prin intermediul Somnului/ Visare, „lavina de-ntuneric” - în: „înflorirea migdalului” marianico-hristic: „De vii la mine, potcovește-ți calul!/Cin’ să mă tragă-n fugă azi pe roată?/ Lavină de-ntuneric, neaflată
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
și non-ipocrit, factorul antispiritual, al Căderii Adamice, „sexul”!) - prin acordarea, din nou, a lumii întregi, la Soteriologia Iubirii! SONETULUI i se restaurează, prin renascentiști, deci și prin Duhul renascentist al lui THEODOR RĂPAN - după moda/rețeta petrarchiană (binecuvântată Terapie!), valențele soteriologice, prin Magia Armonică, dar și prin aceea a Rigorii-Logos - dar, mai ales, prin SIMBOLISTICA (direct cosmico-divină!) RESURECȚIONALĂ, a cifrei 12: 4 X 3 încifrează, de fapt, semnificația adâncă a reîmpăcării Dumnezeului-Demiurg, cu Omul, a Pământului (4) cu Cerul (3). și
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
averea rudelor. Mai mult, ambiția auctorială îi i-a sfîrșit cu Tractatus, filosofului nemaipăsîndu- i după aceea de soarta textelor sale, în virtutea unei indolențe crase în privința lui habent sua fata libelli. În fine, suntem în fața unor tribulații morale cu bătaie soteriologică: neputîndu-se salva pe sine, Wittgenstein își pune în intenție să salveze logica, într-o cărticică plină de funcții, desene, tautologii și expresii sibilinice, în spatele cărora se simte un spirit cu aplecare spre latura nelogică a vieții. Logica e doar cortina
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
lectură comprehensibilă își câștigă admiratorii naivi printre ofițerii poliției secrete, ceea ce demonstrează șăgalnici puterea de corupție a cinematografului. Ben Affleck intenționează și o astfel de deplasare de accente, atrăgând atenția asupra tranformării filmului în fapt de viață și în instrument soteriologic într-o cultură care trăiește din miezul lui moralist.
Hollywood et Co by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3882_a_5207]
-
simbol, precum cercul, fântâna, copacul, crucea, șarpele, steaua. În poemul Nașterea (din volumul Odihnă în țipăt), obsesia simțurilor - parte din interogația mai vastă asupra alcătuirii ființei - se exprimă tot prin amenințarea sfâșierii la capătul unei durate previzibile. Aluzia la martiriul soteriologic al lui Iisus pune și mai dureros în lumină condiția Omului, încă din clipa când el vine pe lume : „Iată trec pragul ființei / și ca lupii ce tabără prada / sar asupra mea simțurile. // Iată îmbrac incendiul / cărnii mele / și respirația
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
pentru că ea are prin excelență un caracter antropologic. Aceasta trebuie să fie funcția metafizicii, de a oferi soluții liniștitoare pentru totalitatea experienței noastre în legătură cu sensul existenței noastre și a tot ceea ce ne înconjoară. În acest sens, metafizica este o încercare soteriologică a celor care nu au reușit să se mântuiască prin trăirea sfințeniei. Astfel, ca teolog, propune imaginea creștinismului metafizic. El afirmă: „nu văd vreun interes al speculației metafizice, în afară de necesitatea aceasta de a ne găsi noi un loc în existență
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică?!... - Este deplin corigentă din păcate, de la A la Z, de la Ortodoxie la Catolicism și de la Α la Ω!... 7. - Avem noi, astăzi, bine structurată și articulată o teologie a Sfintelor Taine și, în special, a Sfintei
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382315_a_383644]
-
îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui temperament filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
semnul durerii, care-s cărțile, învățătura și practica asociate în scopul de a pune la punct o terapie, o medicație, o medicină a sufletului, deci a trupului: există ceva mai adevărat ca justificare a unei viziuni filosofice decât obiectivul ei soteriologic? Orice s-ar spune, gândim pentru a trăi, a supraviețui... Epicur trăiește cu pâine și cu apă, poate chiar și cu un sfert de litru de vin pe zi. Unui discipol care-i oferă de-ale gurii pentru o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
existența în școala lui a unei teorii a cunoașterii, a unui îndemn la asceză, a unui principiu existențial și a constituirii unei învățături practice... Dacă a te bucura de momentul prezent este de-ajuns, la ce bun tot acest arsenal soteriologic care, din nefericire, rămâne în petice și fragmente? Dacă acest corpus teoretic există, e dovada că Cirenaicul lua în considerare atât viitorul, cât și devenirea, spre deosebire de animalul incapabil să se desprindă de clipa prezentă, cu care discipolii din Cirene au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
un motiv de seninătate în perspectiva părăsirii acestui pământ. -9- Abilitarea esteticii. Philodemos păstrează epicurismul și, în același timp, îl depășește. El păstrează fondul, esențialul: materialismul hedonist, fizica etică, monismul ontologic, filosofia imanentă, înțelepciunea terapică, eshatologia ataraxică, practica comunitară, teologia soteriologică. Și precizează un anumit număr de chestiuni: astfel, Philodemos nuanțează dimensiunea austeră și ascetică de la început, ducând înțelepciunea Grădinii către un hedonism mai puțin riguros, mai puțin monahal, ca să folosim un termen nelalocul lui aici... Și, în acest scop, modifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
constituie în același timp o concluzie a existenței. Diogene din Oenanda, bătrân, obosit, bogat, bolnav, dar înțelept grație doctrinei lui Epicur, suferă de dureri de stomac și verifică temeiul practicii filosofice: epicurismul ca terapie a sufletului și a trupului, înțelepciunea soteriologică, mântuirea prin gândirea dublată de o practică filosofică a vieții. La ora trecerii de cealaltă parte, Diogene își celebrează starea, bătrânețea, precizând că aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de medicina stoică, logica epicuriană exaltă meritele stării în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCȚIA SOTERIOLOGICĂ A CREAȚIEI” - RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Prin ce lumi peregrinează sufletul nostru când gândul se afundă în tainicele stari creative? Cum ne
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
arhetipală cu fiecare carte pe care o adulmec printre răsuflări febrile, agasate de ropotul dulce al cuvintelor ce se aleargă într-un act de reconstrucție a artei”. Cartea devine în imaginarul Andreei Dănilă formă de viață, refugiu din fața realității, stadiu soteriologic al ființării: ”Și dacă ar fi să-mi construiesc o casă, mi-ar plăcea să fie din cărți... să se înalțe carte pe carte, de jur împrejur numai cărți. Ziduri de cărți, paturi de cărți, să le ating, să le
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
privesc, le aranjez sau le deschid. Iar mai apoi, într-un climax al trăirilor, să se identifice cu mine în timpul lecturii, al relecturii sau... în orice timp!” Prof. drd. Adina Sorohan Referință Bibliografică: Andreea-Maria Dănilă: „Femeia de zăpadă” sau „Funcția soteriologică a creației” - Recenzie de prof. drd. Adina Voica Sorohan / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
în lege de Stat și nici Biserica în organizație politico - socială. În altă ordine de idei, Biserica este în lume. Mădularele sale sunt membrii societății. Raportul Bisericii cu societatea este esențială, fundamentală. Ea trebuie să-și exercite rolul spiritual și soteriologic nu doar răspunzând problemelor axiologice și eshatologice ale omului contemporan îndeosebi, ci și îngrijându-se cu orice preț de protejarea și promovarea demnitatății tuturor persoanelor umane precum și coeziunea societății. Prin aceasta nu trebuie să înțelegem că Biserica se substituie Statului în
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
transfer difuz de semnale, dintre cele două instanțe psihice, este de natură ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
vieții cât și puritatea credinței (cap. 24, p. 153). O atenție deosebită trebuie acordată mai ales pentru faptul că vin mulți în biserică pentru a urmări talentul oratoric al preotului ca la un recital, fiind mai puțin preocupați de valoarea soteriologică, mântuitoare a învățăturii (cap. 25, p. 156). Așadar predicatorul trebuie să contracteze această pornire defectuoasă necăutând a dobândi un succes „de galerie” și slavă deșartă (cap. 26, p. 157). Este necesar a se îmbina aceste două calități ce nu sunt
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
duhovnicesc a Bisericii ecumenice . Iar Pastorala Sfântului Vasile are un caracter hristocentric. Ori această Pastorală nu este nimic mai mult decât exprimarea desăvârșirii vieții în Iisus Hristos. De aceea ea se însoțește de exprimările cele mai înalte ale dogmei hristologice, soteriologice și nu în ultimul rând eshatologice. Pastorala din Biserica veche avea ca misiune principală îndrumarea credincioșilor de către preotul - păstor spre desăvârșirea lor duhovnicească, prin urmarea lui Iisus Hristos, și potrivit exemplului viu al preotului-păstor, și salvării în Iisus Hristos . Pentru
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
de baracă „fiu risipitor al Aceluiași Tată Ceresc” deci al Bisericii, cu alte cuvinte frate de-al nostru, și unde Biserica - cu „Liturghia Sa de după Liturghie” este chemată a lucra cu aceleași intrumente sau, mai bine spus, cu aceleași măsuri soteriologice și eshatologice, desigur după ce, prin intermediul acestor slujitori - de talia Părintelui Constantin - a reușit să radiografieze un astfel de spațiu, în care unii dintre noi ajung să mănânce „roșcovele porcilor”, fapt pentru care ne rugăm ca acest spațiu al maidanului să
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]
-
om are numai iluziile că vrea să se mântuiască. De acum în colo, se luptă cu iluziile mânturii lui. Acest fapt de a avea voința mântuirii „fără însă de a dori într-adevăr” constituie o provocare puternică a autoconștiinței noastre soteriologice! Este posibil să avem convingerea că vrem să ne mântuim și totuși, în realitate, să nu avem o astfel de voință? După Sfântul Maxim este posibil ca voința sau intenția noastră pentru mântuirea în Iisus Hristos, să nu fie întotdeauna
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]