178 matches
-
la unul cu existență contingentă) nu este o idee de Dumnezeu. "Vezi și articolul principal Cur deus homo". Prin cartea aceasta, Anselm e primul care a consacrat o lucrare de teologie dedicată mântuirii: astfel creează un nou domeniu în teologie: soteriologia. În același timp, dezvoltă dogma ispășirii. După Anselm, păcatul e o ofensă grea împotriva lui Dumnezeu, care îi dă dreptate acestuia din urmă de a se mânia împotriva omului. Prin păcat, omul răpește cinstea lui Dumnezeu. Or dacă Dumnezeu se
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
elementară în Timișoara și mai apoi studiile medii la Liceul “Constantin Diaconovici Loga" din Timișoara, între anii 1946-1953. Între anii 1953-1957 a urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București, alegând ca subiect pentru teza de licență "Hristologia și soteriologia Sfântului Atanasie cel Mare". Între 1957-1960 a urmat cursurile de doctorat la același Institut, cu specialitatea Patrologie și specialitatea secundară Istoria bisericească universală. La data de 5 iunie 1973, a susținut teza de doctorat cu titlul: "Doctrina hristologică a Sfântului
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
Alexandria. Cele mai importante articole cu conținut teologic ale autorului, publicate sub numele "Traian Sevici", sunt: 1. "Aspecte dogmatice ale concepției augustiniene după ,Manualul către Laurențiu”", publicat în revista “Ortodoxia", anul XI, 1959, nr. 2, p. 234-249; 2. "Hristologia și soteriologia Sfântului Ioan Damaschin după canoanele Învierii, Înălțării și Cincizecimii", publicat în revista “Ortodoxia", an. XI, 1959, nr. 4, p. 567-593; 3. "Valoarea prieteniei în viața și opera Fericitului Augustin", publicat în revista “Ortodoxia", an. XII, 1960, nr. 3, p. 374-
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
acum la a 11-a treaptă”41. În zborul sufletului, credinciosul este deschis la influențele rele, având libertatea să se scufunde sau să se înalțe. Sfântul Macarie pune accentul atât pe unicitatea locului rugăciunii în ascetismul macarian, cât și pe soteriologia progresivă și pe potențialul de a zbura în prezența lui Dumnezeu chiar dacă legăturile cu trupul pământesc sunt încă prezente. În ceea ce-l privește pe Sfântul Grigorie al Nyssei, el consideră că omenirea și-a pierdut „aripile nemuririi” pe care le
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Singurele cerințe sunt ca fiecare să se pocăiască de bună voie de păcate, să accepte plata păcatului său de către moartea lui Cristos și să declare că Isus este Domnul (vezi Ioan 3:14-18 și Fapte 10:34-43). Cu toate acestea, soteriologia baptistă cuprinde aproape toate vederile de la calvinism la arminianism. Unele biserici baptiste liberale (Alliance of Baptists, ) accepta homosexualitatea, insa cele mai multe (Southern Baptist Convention) o resping. Din cauza stilului congregațional de guvernământ bisericesc, doctrina despre următoarele probleme variază mult într-o biserică
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
m-au influențat, nu stilistic, ci ideatic. Un loc aparte vor deține, desigur, Hegel, și parțial Nietszche (citiți pe-atunci pe sub mână)însă asta e altceva. Principala traumă terrormentis, deterministă ! - este a unei patologii transsistemice, ale lui zoon politikon, o „soteriologie neagră”, în oglinzi stihiale, catacombice...La chute dans le temps? Căderea sacrului în profan? Erasmus, Montaigne, Umberto Eco și alții vor trebui recitiți. Știința poate fi de folos unor astfel de obsedante, obseDANTE!,dileme vechi-noi, add absurdum. Deliruri ale subcutanelor
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
temeiuri metafizice într-o lume în care acestea par că și-au pierdut valabilitatea. Într-o lume secularizată, Biserica nu mai este percepută de către societate ca trup mistic al lui Hristos, ci exclusiv ca o instituție, printre atâtea altele, iar soteriologia religioasă este înlocuită de false soteriologii care se diluează în multitudinea de scopuri sociale. Apare un clivaj între conștiința de sine a corpului eclezial și perceperea acestuia din exterior. În plan ecleziologic Biserica se definește în această etapă prin "confesiune
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care acestea par că și-au pierdut valabilitatea. Într-o lume secularizată, Biserica nu mai este percepută de către societate ca trup mistic al lui Hristos, ci exclusiv ca o instituție, printre atâtea altele, iar soteriologia religioasă este înlocuită de false soteriologii care se diluează în multitudinea de scopuri sociale. Apare un clivaj între conștiința de sine a corpului eclezial și perceperea acestuia din exterior. În plan ecleziologic Biserica se definește în această etapă prin "confesiune", termen care reunește identitatea fiecărui individ
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
forma celor două împărății: împărăția luminii, a binelui, în fruntea căreia stă Dumnezeu, și împărăția întunericului, a răului, în fruntea căreia stă Satana; fiecare împărăție are câte o serie de eoni. Pe baza acestui dualism este construită întreaga cosmologie, antropologie, soteriologie și eshatologie maniheică. (n.s. 1, p. 89) footnote>, pe care, dacă ai numi-o puroiul Bisericii, n-ai păcătui față de ceea ce i se cuvine”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omil. a II-a, IV, în PSB, vol. 17
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
inițiatice, cunoscute sau secrete. Acestea indică predilecția pentru o anumită substanță a conținutului. Se pun În valoare autorii antici și medievali care vorbesc de gnoză, ordine cavalerești, magie albă și magie neagră, astrologie și alchimie, golemul ebraic și piatra filozofală, soteriologie și gnoseologie. Vizionarea Întregului material esoteric, situată Într-o perspectivă mai amplă de hermeneuitici a istoriei umane, se transformă esențialmente Într-o experiență de cunoaștere, asumată individual. Enciclopedia, Înțeleasă ca o acumulare cantitativă de cunoștințe, este subsumată saltului calitativ; prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
asemeni unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material ca definiție a morții. Un asemenea material de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. -6- Moartea morții. în opoziție cu fabula din Phaidon al lui Platon care susține nemurirea sufletului, imaterialitatea acestuia, dualismul, separația dintre trup și suflet, pe principiul distincției nete dintre inteligibil și sensibil, dintre cer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
rotund, bidimensional, tridimensional, reflector, dedublat, persoană și personna, raisonneur și alter ego, temă, remă, ramă, tramă, de holomorfism, hipotext, hipertext și paratextualitate, de contratitlu, de motivarea operei de artă, compozițională, anticipativă, realistă, estetică, de motivul indumentului, de cronotop, interfață, acronie, soteriologie, topos, exitus ș. a. Autorii citați pentru a susține cu argumentul autorității și prestigiului cele susținute, justificîndu-se indirect gradul înalt de conceptualizare sunt: W. C. Booth, Rousset, Starobinski, Proust, W. Kayser, Stanzel, R. Barthes, Joop Sintwelt, V. I. Propp, Antti Aarne, M.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
asemeni unui suflu; sufletul ca sediu al sensibilității; legătura intimă dintre suflet și trup, de fapt, continuumul material în discontinuitatea structurilor atomice; despărțirea sufletului material de trupul material ca definiție a morții. Un asemenea material de construcție permite o adevărată soteriologie, în special în problema morții. -6- Moartea morții. în opoziție cu fabula din Phaidon al lui Platon care susține nemurirea sufletului, imaterialitatea acestuia, dualismul, separația dintre trup și suflet, pe principiul distincției nete dintre inteligibil și sensibil, dintre cer și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
21. W.K.C. Guthrie, Orpheus and Greek Religion: A Study of the Orphic Movement, London, 1952. 22. Vezi articolul meu „L’ascension de l’Îme dans les mystères et hors des mystères”, În U. Bianchi și M.J. Vermaseren (ed.), La Soteriologia dei culti orientali nell’Impero romano, Brill, Leiden, 1982, pp. 276-302. 23. Bianchi folosește termenul „misteriosofie”, inventat de savantul italian Nicola Turchi, pentru a defini acest tip de speculații care Înfloresc În jurul misterelor grecești. 24. În privința motivelor din care mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
foarte tîrziu (pe la jumătatea secolului al III-lea?), a existat cu siguranță. CÎt despre gnoza pre-creștină, la capătul unei analize laborioase a tuturor dovezilor existente, Edwin M. Yamauchi conclude: „Un gnosticism cu o teologie, o cosmogonie, o antropologie și o soteriologie bine articulate nu poate fi clar identificat Înaintea erei creștine”6. Cu alte cuvinte, chiar dacă a existat probabil - după cum vom vedea - un „proto-gnosticism” samaritean sau iudaic, un gnosticism În toată puterea cuvîntului n-a apărut Înainte de sfîrșitul secolului I, ori
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
elaborat al acestei polemici Îl reprezintă tratatul Pistis Sophia, datînd dintr-o perioadă tîrzie și ale cărui raporturi cu maniheismul așteaptă Încă să fie studiate. În Pistis Sophia, teoria spiritului contrafăcut apare limpede drept legătura principală dintre cosmologie, antropologie și soteriologie. Antimimon pneuma Își face mai Întîi apariția În capitolele 111-115 din Cartea a II-a a scrierii Pistis Sophia. Spiritul contrafăcut provine aici din viciile Arhonților cosmici și Împinge sufletul către satisfacerea acelorași impulsuri vicioase, care sînt pentru el asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1961. F.M. Cornford, Plato’s Cosmology: The Timaeus of Plato Translated with a Running Commentary, Kegan Paul, London, 1937. I.P. Culianu, „L’Ascension de l’Îmé dans les mystères,” in Ugo Bianchi and M.J. Vermaseren, eds., La Soteriologia dei culti orientali nell’Impero romano, Brill, Leiden, 1982, pp. 276-302. — Psychanodia I: A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Brill, Leiden, 1983. —, Expériences de l’extase, de L’Hellénisme au Moyen Âge
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sectoare aflate într-o aparentă dihotomie"62. Ștefan Borbély interpretează proza eliadescă din perspectiva gnozei (tot la o astfel de grilă apelează Liviu Petrescu și Marta Petreu când analizează Nouăsprezece trandafiri: Orfeu din proza citată devine eroul central al unei soteriologii, un Salvator amnezic), Lăcrămioara Berechet face apel la estetica tantrică, Sabina Fânaru definește printr-o relație dialogică legătura dintre creația științifică și cea literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numele locotenentului de roșiori care trece călare spre casă, în amurg, frumos ca un luceafăr, este o metaforă simbolică; personajul apare ca un "un substitut sinonimic al cavalerului unei regalități sacre, un cavaler spiritual, eroul în spirit (Maha-vira) inițiat în soteriologia erosului, un trubadur căutător al Gralului, exaltând în arcanele unei religiozități cosmice, misterul mântuirii prin împărtășirea din tăcerea mistică a femeii"356. Numele celui care istorisește povestirea locotenentului, Onofrei, reproduce, prin intermediar slav, grecescul Onoúphrios, corespondentul latinescului Onufrius. Etimologii au
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și poezie (în Istoria religiilor se arată cum, în concepția tradițională, arta, poezia reprezintă "mijlocul privilegiat nu numai de a comunica o metafizică și o teologie, ci și pentru a-l trezi și mântui pe om"593), poezia fiind o soteriologie și o tehnică politică; această schimbare trebuie să înceapă de la oamenii de rând, care petrec noaptea în grădini și restaurante. Importantă este nu numai poezia, ci și curtea lui Dionis, "adică ritualul al cărui sens s-a pierdut sau s-
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
menține, în schimb, ca în forma de origine, grafemul h. Prenumele reproduce un vechi nume personal grecesc, Hierónymos, alcătuit din hieros "sfânt, sacru" și onoma "nume", la origine nume cu valoare mistică 615, așa cum și viziunea asupra spectacolului devine o soteriologie, o tehnică a mântuirii, o pregătire neîntreruptă pentru moarte. Fără să poată numi semnificatul sacru, Ieronim îl împărtășește celor care se pregătesc de moarte, în "imagini și parabole". (Luchian, care simte apropierea morții, îl întreabă de mai multe ori despre
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comportă o semnificație simbolică, ilustrează un simbolism primordial, transistoric, universal"703. Această descifrare a semnificațiilor simbolice secrete ale evenimentelor istorice "poate constitui o revelație, în sensul religios al termenului", "țelul tuturor artelor"704. Spectacolul devine "o nouă escatologie, sau o soteriologie, o tehnică a mântuirii"705, o tehnică de evadare, de accedere la libertatea absolută, deoarece spectacolul se întoarce la funcția sa de sacerdoțiu epifanic și descifrează revelarea Spiritului Universal în orice eveniment 706. Secretul acestei dramaturgii constă și în tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai mult motive să fie precaut față de Jung cu cât, în urma publicării noii ediții Yoga (1954), includerea unei expresii personalizate („imitație simiescă” a inconștientului față de conștient, folosită pentru asimilarea proceselor onirice sau patologice cu cel, conștient, al configurării mandalelor în soteriologia tantrică) avea să-i atragă reacția violentă a lui Jung - cf. scrisorile dintre Eliade și Jung, în Litteraria Pragensia 7 (1997), nr. 14, pp. 16-41, mai ales scrisorile din 19, respectiv 22 ianuarie 1955. LIIItc "LIII" 1. Simbolic sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de a proteja integritatea ființei umane în care se întrupează Logosul divin, ei făcînd o distincție netă între prima și cel de-al doilea, deoarece mîntuirea ființei umane presupune asumarea în întregime a acesteia de către Logos, cu suflet și trup. Soteriologia lui Chiril pune în schimb accentul pe transformarea ființei umane care, renunțînd la păcat, devine fiu al lui Dumnezeu; pentru el, acest proces presupune o foarte strictă asumare a dimensiunii umane - pe care Chiril o numește de obicei în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mult chiar, sînt în spiritul teologiei lui Apolinarie din Laodiceea (cf. vol. II, t. 1, pp. 83-86), a cărui formulă „o singură natură a Logosului întrupată” este adoptată de Chiril fără rezerve, pentru că el crede că vine de la Atanasie. Pentru soteriologia lui Chiril este esențial ca Logosul să devină ființă umană (și nu să se pogoare într-o ființă umană), fără a înceta să fie Logos; concepția sa ontologică despre mîntuire presupune o identitate de natură între Cristos, Dumnezeu și ființele
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]