7,742 matches
-
care doar gurile strâmbe ale balaurilor din basmele copilăriei mai huruie dorind să scoată flăcări. Un colț de lume năpăstuit de jivine și încurcat în tradiții și cântări păgâne. Pământ hărăzit neputinței sub un cer la fel de întunecat precum creasta munților spână, așteptând o altă înălțare ce va mai fi poate peste sute de ani. Rătăcitori, unii care-și zic oameni mai stau la umbra imaginară a unei istorii rămasă sub ziduri de neputință. Istorie, prezent și zidul dinainte. Urlete de fiare
ILUZII de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383987_a_385316]
-
dintre ucenicii lui Petru. „Și ai grijă să nu răcești.“ Simon Își făcu vînt, precum cocoșul, cu ambele picioare deodată, dînd din mîini neajutorat și ridicînd un nor de praf. „Cucurigu!“, Îi strigă un mucalit. Era un tînăr cu obrazul spîn și cu ochi șireți care, atunci cînd rîdea, păreau două tăieturi piezișe. Simon se uită În direcția lui și zise: „Nu-i deloc ușor, fiule! Pămîntul atrage orice corp, pînă și o pană, darmite o ruină umană de patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
două experiențe cu Fata din Andros și Harap Alb sunt, de fapt, singurele care seamănă a teatru în adevăratul sens al cuvântului. Au mai fost roluri care mi-au plăcut, de ce să-l mânii pe Dumnezeu, dar ca Simo sau Spânul nu am mai avut. Păstrez o bună amintire Ancăi Ovanez și lui Feste din A douăsprezecea noapte, o altă experiență despre care nu am chef să vorbesc acum, dar care ar merita povestită o dată, fie și pentru a putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
iernat, la pășunat, În noul an, să-și ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe mușchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi, torcând verdeață: Când lângă sân, un rigă spân, Cu eunucul lui bătrân, Veni s-o-mbie, cu dulceață: - Enigel, Enigel,Ți-am adus dulceață, iacă. Uite fragi, ție dragi, Ia-i și toarnă-i în puiacă. - Rigă spân, de la sân, Mulțumesc Dumitale. Eu mă duc să culeg Fragii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
răcoare Lin adormi, torcând verdeață: Când lângă sân, un rigă spân, Cu eunucul lui bătrân, Veni s-o-mbie, cu dulceață: - Enigel, Enigel,Ți-am adus dulceață, iacă. Uite fragi, ție dragi, Ia-i și toarnă-i în puiacă. - Rigă spân, de la sân, Mulțumesc Dumitale. Eu mă duc să culeg Fragii fragezi, mai la vale. - Enigel, Enigel, Scade noaptea, ies lumine, Dacă pleci să culegi, Începi, rogu-te, cu mine. - Te-aș culege, rigă blând... Zorile încep să joace Și ești
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Oase-nchise-afară-n frig; Lir-liu-gean, lir-liu-gean, Râs al pietrelor de-a dura Pe trei trepte de mărgean! ÎNCHEIERE Stinsă liniștirea noastră (și aleasă), Isarlîk încinsă, Isarlîk mireasă! Dovediții, mie, doisprezece turci Între poleite pietre să mi-i culci: Inima - raiaua, osul feții spân, Țeasta, nervii torși în barbă de stăpân, Clatină-i la Ciprul Negru, în albeață De sonoră vale într-o dimineață! Vis al Dreptei Simple! Poate, geometria Săbiilor trase la Alexandria, Libere, sub ochiul de senin oțel, În neclătinatul idol El
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
luminile regale din secole păgâne în încercarea aspră de-A Fi și de-A RĂMÂNE o patrie de Albe, o patrie de grâne nevoia de unire se preumbla prin sate heraldică-mpăcare cu munții și cu marea caizi perfizi și spâni însângerară zarea sfințitei glii române jertfită prin tratate apolodori servili măsoară iarăși apa satrapilor târzii să le întindă pod o funciară vrere reașezară matca în davele străbune cu iz de voievod ninge la Alba de Întâi ale iernii își sapă
DOR ROTUND de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361504_a_362833]
-
copilăria în dud. Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum l-am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să-mi cânte copilăria. Sângele dudului alerga
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
apoi la serviciu, pe lângă toate dorurile Țepeștiului și familiei, era dorul de Ursei. Acest dialog prin simțuri, acest dialog surdo-mut cu acest animal a fost esența, seva din care eu mi-am alimentat copilăria. Moartea cheală, rece, neagră, urâtă și spână, în acea noapte ne-a surprins și mi l-a luat pe Ursei. Jale mare în sufletul meu. Am zis să-l mai țin o zi în curtea casei, curtea unde a fost stăpân până aseară. M-am gândit să
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
primită de pomană cine mai știe când și de la ce răposat. Se scărpina cu mâna stângă în vârful capului, mai avea câteva fire de păr roșcovan și dacă ar fi insistat, n-ar fi avut mult pană să devină un spân numai bun de speriat morții. Adică să-i întoarcă de la groapă! În mâna dreaptă ținea sticla de rachiu pe care tocmai o primise de la colegul lui. A scuturat-o de câteva ori, privind cu interes mărgelele care se ridicau deasupra
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
trei lucruri care s-au scrijelit în inima spre neființă, spre neuitare: drapelul, stema și icoana. Mai târziu am învățat că s-a scris o poveste și am început să o iubesc, am început să îndrăgesc personajele și să urăsc spânii ce le provocau o suferință pe care puteam doar să mi-o imaginez. De atunci a trecut ceva timp, anii copilăriei s-au pierdut într-o ceață densă, însă povestea a rămas. Mi-am dat seama că istoria nu e
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
ordinea zilei? Cu mișulei și gigei? Pe acest fond, apar făcătorii/făuritorii de noi partide. Noii scamatori, ai scoaterii iepurelui imaculat din joben, ar fi liderul coagulator de traseiști, provenit chiar din neamul criminal al FSN-ului. Tânărul balaoacheș, ușor spân, cu urme grele de plagiat prin barbă, dar cu un tupeu nemăsurat. Celălalt anunță intenția creării unei fundații! Schemă știută, încă din 1990, fundație care se va transforma în partiduleț. PAC, MAC, RAC... Asta după ce ratat un moment extrem de favorabil
TABLETA DE WEEKEND (188): VRĂBIILE MALAI VISEAZA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368778_a_370107]
-
om nici să-mi facă o injecție, pentru că știu că nu are nici o treabă cu medicina. Avem exemple în istorie și literatură de oameni cu mai multe fețe de care trebuie să te ferești. În literatura noastră populară avem omul spân, dar și acei oameni care mint, care fac tot felul de rele sub o anumită mască pentru a-și atinge scopul. Eu nu am fost niciodată un astfel de om, ci din contră, am spus franc ceea ce am avut de
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, ULTIMA PARTE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363685_a_365014]
-
își pregătește cu aceeași grijă valizoiul de lemn pe care îl vopsește în baiț maro și îi repară încuietoarea, locul calului înaripat este luat de trenul care îl va duce spre orașul universitar, unde îi va ieși în cale și Spânul roșu - oare nu roșii sunt toți cei care se agață de hainele lui, nesclipitoare dar curate, în încercarea de-al transforma în „omul nou?” - și împărații Roșu și Verde - nimeni alții decât magistrații profesori -, și furnicile și albinuțele - așa văd
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]
-
eram în jurul unui sicriu. Nu puteam scoate un cuvânt iar eu mă uitam cu coada ochiului la socrii mei, (veniți și ei în vizită, să-și vadă nepotul) să le „examinez” expresia fețelor. Socrul meu avea fața roșie (fiind mai spân la față) iar soacrei mele îi ieșiseră ochii din orbite. La un moment dat o aud pe mama care mi s-a părut cea mai calmă și lucidă la ora aceea: - Nu mai stați așa, că n-a murit nimeni
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
și prilejul de a cumpăra tot ce era mai frumos și mai scump). „Așa că, vezi tu, un hoț nu e în mod obligatoriu...un cerșetor.” Pfffff...ce viață aiurea avem! Dacă ar fi ca în povești...să-l vezi pe Spân și pe Omu' roș'... Mă despart de colega mea, urându-ne toate cele bune, de Paște, și o vacanță liniștită. Narcisele zâmbesc năstrușnice, în ambalajul festiv. Le mai desfac...să respire. Îmi amintesc, cu drag, cum mergeam, cu ani în
PE MUREŞ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355370_a_356699]
-
să aprecieze trecutul patriei. 15. 21. iulie 1968 Cu mare dragoste am vizitat această sfântă biserică ,poate de pe urma în viață fiind în etate de 70 ani ,iar fiind în veacul demolării acestui edificiu deci ne luăm rămas bun cu aceasta. Spân Dumitru, Satu Mare Str.Botizu ,125. 16. 21 iulie 1968 Subsemnații Dragotui pictor și Maria am vizitat această insulă care ne-a impresionat mult și considerăm că reprezintă o bogăție a țarii. 18. 19 iulie 1968 . Cu ocazia vizitei în Ada
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Iartă-l, Doamne, pe-al meu soț, care acuma-i dus de acasă, să caute-n 'mprejurimi, o Mărie mai frumoasă... După ce a umblat mai mult, printre bălării și spîni, a venit, spăsit, la mine, să-l curat de mărăcini! El mi-a spus încet, candid: "Ce vezi tu nu-s mărăcini, tot ce se spune de mine șunt, așa... niște minciuni! Eu, de-acuma înainte nu am să mai
TITINA NICA-ŢENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOŢ (POEZIE) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346244_a_347573]
-
25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Plouă rar... Pe trotuar, Din asfaltul de cleștar Aburi ies ( fără sens...), Doar se vor întoarce iar... Doi țigani, veterani, Se ascund... Grăbiți?...Tiptil!... Răcoriți?... Amețiți De rachiu, sub coviltir. Un bătrân chel și spân Mânios se uită-n sus, (- Plouă des, fără sens, Am făcut aseară duș...). Tac... Privesc... Mă crucesc!... Doua țațe șed în drum, Nu e rost de adăpost, Când e clinci de bârfă, acum. Râd... Mă mir.... Ce delir!.... Ies și
PLOAIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352840_a_354169]
-
valorile vieții. Contopit cu timpul ar reuși să desăvârșească forma iubirii: „Dacă timpul amintire/ Despre toate ar avea -/ Poate des mi-ar sta în fire/ Să te port în mintea mea.// Daca anii- păsări sure -/ N-ar zbura prin veacul spân,/ Sufletu-ar putea să îndure/ Numele să ți-l îngân// Însă timpul- gri plămadă -/ Zboară, întins, pe drumul său,/ Printre vise, dor și sfadă -/ Am pierdut numele tău.” (Dacă timpul...) Întrebări mistuitoare vin ca o avalanșă peste gândurile poetului, cufundându
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
și înghețată din vafe. Au bunici, bunicuțe, ce-n nopți târzii le spun povești, ori le citesc poezii. Ele stau în hamac și auzi doar un oftat când Harap -Alb, prințul cel bun, este păcălit, o știm din poveste, de spân. Cei mititei, de nerăbdare dau semn, își încalecă căluții de lemn, le dau jeratec și la fel ca-n poveste, zboară prin lume să mai vadă ce este. Bineînțeles că se-ntorc iute înapoi că-i frig, tare frig afară
CE FAC FURNICUŢELE IARNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358393_a_359722]
-
de la Joi Mari plină cu vin din care măi sărea năstrapii. - Mărie! i-a zâs mumii ca să fie atentă. Cătălină, mi-a zâs mie ca să-l ascult. Bine c-ai plecat de la scopitul ăla! Eu l-am văzut că-i spân, dar am crezut că dacă vrea să se însoare și-l are naș pe Răducan, îi bun și de muiere! Auzâsăm și eu că la ăi care nu-s buni de așa ceva nu le crește barbă și rămân ca cocoșii
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
să fii un actor desăvârșit. Domnul profesor avea un handicap, era o persoană cu deficiență fizică, nu avea mâna stângă. Într-un moment de spontaneitate mentală, m-am dus cu gândul la Harap Alb, “și să te ferești de omul spân”. Mi-a ieșit în cale, voi folosi toate metodele de comunicare elev-profesor știute. A fost bine, numai că nivelul meu de cunoștințe nu a contat, si ce dacă știam să conjug verbele, să fac eseuri, compuneri când alții abia legau
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
Autorului Iubitul ei cerșea cate-o bere la bimbara. Pe margine de șanț, glumele se țineau lanț. și tot ce pe drum trecea îl prăfuia, dar el nu vedea decât berea aceea tâmpita ca si blonda-i iubita. Plecată prin Spânii la muncă îi tot dădea de furcă uitând să-i răspundă la telefon, bietului om... Și el visa euroi, cohorte de bani, mașini în convoi si-mbatranea în nevoi cu bere, puhoi! Referință Bibliografica: IUBITUL DOINEI / Ioana Voicilă Dobre : Confluente
IUBITUL DOINEI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343789_a_345118]
-
spre dorita libertate. Oricâte piedici, încercări, opreliști Făceau din unii buni, din alții răi, Vedeam cu ochii minții noi priveliști, Grădini, păduri, sau munți tăiați de văi. Sub glas la fel de blând, generații De prichindei și-au etalat uimirea, Când cosânziene, spânii, împărații, Ori feți-frumoși le'nrourau privirea. Dar, toate-s duse,'acele vechi fantasme, Le rătăcim printre'ntâmplări reale. Pierduți sunt azi, eroii mei din basme Și vocea blândă'n spații siderale. *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Acel A fost
ACEL A FOST ODAT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344021_a_345350]