68 matches
-
de corp, pânzeturi, care vin în contact cu pielea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe, grupuri de substanțe și preparate periculoase Pudra din scoarță de săpunarița (Quillaja saponaria) pentru săpun și derivații săi ce conțin saponine Pudra din rădăcina de spânz verde (Helleborus viridis) și spânz negru (Helleborus niger) Pudra din rădăcina de steregoaie albă (Veratrum album) și steregoaie neagră (Veratrum nigrum) Benzidina Nr. CAS: 92-87-5 Nr. EINECS: 202-199-1 și/sau derivații săi o-Nitrobenzaldehida Nr. CAS: 552-89-6 Nr. EINECS: 209-025-3 Pudra de lemn (rumeguș) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Condiții de
HOTĂRÂRE nr. 347 din 27 martie 2003 (*actualizată*) privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216984_a_218313]
-
articole textile, precum îmbrăcăminte, lenjerie de corp, pânzeturi, care vin în contact cu pielea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe, grupuri de substanțe și preparate periculoase Pudra din scoarță de săpunarița (Quillaja saponaria) pentru săpun și derivații săi ce conțin saponine Pudra din rădăcina de spânz verde (Helleborus viridis) și spânz negru (Helleborus niger) Pudra din rădăcina de steregoaie albă (Veratrum album) și steregoaie neagră (Veratrum nigrum) Benzidina Nr. CAS: 92-87-5 Nr. EINECS: 202-199-1 și/sau derivații săi o-Nitrobenzaldehida Nr. CAS: 552-89-6 Nr. EINECS: 209-025-3 Pudra
HOTĂRÂRE nr. 347 din 27 martie 2003 (*actualizată*) privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216983_a_218312]
-
de corp, pânzeturi, care vin în contact cu pielea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe, grupuri de substanțe și preparate periculoase Pudra din scoarță de săpunarița (Quillaja saponaria) pentru săpun și derivații săi ce conțin saponine Pudra din rădăcina de spânz verde (Helleborus viridis) și spânz negru (Helleborus niger) Pudra din rădăcina de steregoaie albă (Veratrum album) și steregoaie neagră (Veratrum nigrum) Benzidina Nr. CAS: 92-87-5 Nr. EINECS: 202-199-1 și/sau derivații săi o-Nitrobenzaldehida Nr. CAS: 552-89-6 Nr. EINECS: 209-025-3 Pudra de lemn (rumeguș) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Condiții de
HOTĂRÂRE nr. 347 din 27 martie 2003 (*actualizată*) privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216983_a_218312]
-
atât la om cât și la animale pentru „vătămătură”, tăieturi și răni. Se recoltează înainte de Rusalii. In iulie strâng pelinul pentru fiere și astmă. Ca leac de inimă folosesc „baierile irumii”. Tăltinoaia și slăbănogul sunt bune pentru a opri hemoragiile. Spânzul e bun pentru orice boală la animale, folosindu-se rădăcina introdusă în mușchi sau în partea exterioară a urechii. Toate plantele de leac sunt uscate pe pod, la umbră. Mai demult îmbrăcămintea locuitorilor se confecționa din pânză de cânepă și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
acolo, de asemenea, arienii domină și Martin este din nou izgonit. Împreună cu un preot, el își găsește adăpost pe o insulă pustie, Gallinara, nu departe de portul Albenga, unde se hrănește cu rădăcini și ierburi sălbatice. Martin se otrăvește cu spânz și este cât pe ce să moară. În 360, cu canoanele sinodului de la Niceea, trinitarii își recâștigă definitiv influența politică, iar Ilarie se întoarce la episcopia lui. Martin este informat despre eveniment și, la rândul lui, se întoarce la Poitiers
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
ruginiță), Asplenium trichomanes (strașnic), Asplenium ceterach, Draba lasiocarpa, Sesleria rigida (coada iepurelui), Dianthus petraeus, Seseli rigidum (buruiana vântului) și Melica ciliata (mărgică), care marchează eterogenitatea substratului, alături de plante transgresive din asocierile de padure din apropiere, cum ar fi: Heleborus odorus(spânz), Geranium robertianum (năpraznică) etc. Arbuștii Syringa vulgaris cu Fraxinus ornus sunt rezultatul colonizării primare a versanților stâncoși, unde au o compoziție relativ constantă, pe când vegetația învecinată a suferit modificări importante cauzate de evoluția climei și de procesele de auto-geneză caracteristice
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus communis), Smîrdar (Rhododendron Kotsckyi), Azalee pitică (Loisleuria procumbes
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
fuchsii, Dactylorhiza incarnata"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin ("Linum uninerve"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae", "Lilium martagon"), muma-pădurii ("Lathraea
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in galben de Banat ("Linum uninerve"), albină ("Ophrys scolopax ssp. cornuta"), bujor bănățean ("Paeonia mascula"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis tridentata"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), pribolnic ("Orchis simia"), trandafir ("Rosa stylosa"), salată de
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp și se face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară. Dragobetele are rădăcini foarte vechi. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului. În anumite sate ale României, din pământ se scot, de Dragobete, rădăcini de spânz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este, de asemenea, obligatoriu ca de Dragobete bărbații să se afle în relații cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbații nu au voie să necăjească femeile și nici
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
cu un ac și legarea lor cu un fir foarte gros din lână, pentru aplicare și nu trebuie îndepărtat până când aceștia cad și trebuie întotdeauna să rămână unul; și când pacientul se recuperează, acesta trebuie să urmeze un tratament cu spânz.” Hemoroizii au fost descriși și în Biblie. Celsus (25 BC - AD 14) a descris procedurile de ligatură și excizie și a discutat posibilele complicații. Galen a susținut tăierea conexiunii arterelor la vene, afirmând că reduce și durerea și răspândirea cangrenei
Hemoroid () [Corola-website/Science/322034_a_323363]
-
Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), buruiană-de-cinci-degete ("Potentilla recta"), iarbă deasă ("Poa nemoralis") sau firuță ("Poa angustifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica ("Draba nemerosa"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pochivnic ("Asarum europaeum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), angelica ("Angelica archangelica"), vioreaua ("Scilla bifolia"), violă dacica ("Centaurea retezatensis"), brebenei ("Coryadilis solidă"), trei-răi ("Hepatică nobilis") și rogozuri cu specii de "Carex acutiformis, Carex paniculata, Carex pendula" sau " Carex diandra". Aflat în arealul sitului, Geoparcul Dinozaurilor „Țară Hațegului
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene heuffelii") sau iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis glomerata"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz comun ("Helleborus purpurascens"), ochincea ("Gențiana cruciata"), gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța ("Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), trânji ("Neottia nidus-avis"), poroinic ("Orchis
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]