91 matches
-
în regiune: S.U.A., Marea Britanie, Israel, Rusia. Alți centri de putere urmăresc extinderea sau menținerea unor interese economice adjudecate anterior în Irak, între care Franța, Germania, Italia, China, Japonia, India. 3.2.2.2. Repartiția spațială și dinamica conflictelor interne A. Spațializarea conflictelor interne (intrastatale) Elementele prezentate anterior evidențiază o repartiție spațială diferențiată a factorilor de risc, identificându-se areale și state în care predomină diferite tipuri de cauze declanșatoare ale conflictelor interne. Analiza distribuției acestora la scara întregului domeniu arab dă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
proprietatea altuia, se bucură de uzulfruct pentru un timp, ceea ce presupune respectarea anumitor reguli, dintre care, elementare sunt: recunoașterea limitelor proprietății, drepturile proprietarului și îndatoririle non-proprie tarului. În schimb, scriitorul se plimbă (fără ghilimele, în textul revistei ceea ce ar confirma spațializarea generată de intertextualitate) în toate zonele literaturii cu o dezinvoltură nepermisă criticului: el nu declară nimic, poate dialoga cu alți scriitori fără să-i numească, se folosește de bunurile altora de parcă ar fi ale sale. Raportul dintre autorul intertextualizat în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și pentru repetarea mitului. Blocul temporal. În intertextualitate, lectura devine tabulară, asocierea hipotextului cu hipertextul nu se realizează în afara acestui tip de citire. Se produce contemporaneizarea unor momente istoric diferite, ceea ce echivalează cu proiecția lor în unul și același plan: spațializare. "În orice poem valabil sunt efecte de corespondență și simetrie, raporturi care tind să fie percepute ca și vizual. Și această vizualizare relativă (s.n.) tinde să facă din poemul modern un fascicul de coexistență, un obiect. Timpul nu joacă aici
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
un labirint. (...) Mandala concentrează, ea ferește de distragere sau de împrăștiere" (Eliade: 1994, 63). Intertextul înseamnă construirea Centrului, axul său valorează cât un axis mundi. Această linie dreaptă se desenează pe verticală, dar și pe orizontală, dacă vom accepta ipoteza spațializării timpului sacru, în planul blocului temporal. 2.3.4. Reintegrarea într-un timp primordial Un ultim semn al prezenței mitului rezidă în reintegrarea in illo tempore. "Canoanele mitologie ale oricărei civilizații revin asupra posibilității de repetare a timpului" (Durand:1992
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intertextuală: este anulat timpul profan, cronologiei îi este opusă contemporaneizarea. Ce se întâmplă cu spațiul? Mai nimic. Mutarea nu comportă strămutare, ceea ce trimite la un deficit spațial al transferului [cititorului dinspre hipertext către hipotext]. În compensație, intertextualitatea produce efectul de spațializare a timpului. Lectura tabulară descrie un zig-zag în desenul căruia transpare spirala blocului temporal. Astfel este îndepărtată amenințarea deficitului spațial al deplasării intertextuale: prin spațializarea timpului. S-ar putea ca spațiul și timpul din construcția prozastică eminesciană să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deficit spațial al transferului [cititorului dinspre hipertext către hipotext]. În compensație, intertextualitatea produce efectul de spațializare a timpului. Lectura tabulară descrie un zig-zag în desenul căruia transpare spirala blocului temporal. Astfel este îndepărtată amenințarea deficitului spațial al deplasării intertextuale: prin spațializarea timpului. S-ar putea ca spațiul și timpul din construcția prozastică eminesciană să nu fie decât false localizări. Pe urmele Ioanei Em. Petrescu, suntem ispitiți să considerăm că realitatea în care se mișcă "sărmanul" Dionis este doar o proiecție: a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
literară pentru mecanismul intertextual), în timp ce noi am încercat să reducem această distanță, considerată mai ales sub aspect temporal, de fapt, să o anulăm, în virtutea principiilor de funționare ale MER. Diferența din medierea literară acționează prin spațiere; diferența intertextuală (diferirea) produce spațializare, prin lectura tabulară. În imposibila regăsire a semnului cu originea citim ideea în virtutea căreia intertextualitatea ar transcrie literar un verb inexistent (încă): "a nesfârși" [infinir]. Paradoxul repetării rezidă din a combina un efort depus pentru desăvârșirea formală cu o exigență
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
predilect la Eminescu, ilustrează cel mai bine conotația intertextuală a "studiului de caz" cu directorul de teatru. 4.3. Intratextualitate transgenerică. Al treilea model cosmologic, einsteinian Am văzut într-un capitol anterior cum se produce, prin intertextualitate, un efect de spațializare care anulează conjugarea verbului la trecut, prezent și viitor. Vom promova în prezentul capitol o dimensiune unitară blocul temporal. Sintagma fizicii recente se dovedește relevantă atât pentru conceptul din teoria textului, cât și pentru comprehensiunea viziunii eminesciene asupra timpului. De
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru care este în același timp secreția și principiul de pîrguire interioară". Iar această pîrguire se însoțește de o formă de risipire identitară a spațiului care urmărește, paradoxal, reconfigurarea unității originare. Rătăcitor într-o lume în metamorfoză, Fondane resimțea această spațializare ca afectivă, căci orice loc de identitate a unui subiect este un spațiu simbolic, oniric, angoasant sau securizant. Nu e vorba de spațiul fizicii și geografiei, dimensional și măsurabil, pe care Gilles Deleuze îl numește spațiu striat (Mille plateaux). Identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un cadru particular, dat de noțiunile-cheie din schemele sale discursive; scriitura, până acum văzută dintr-o perspectivă predominant filosofică, este mai curând istorică, socială și dinamică, fiind asociată cu puterea, cu practica și cu evenimentul. Mai mult, demersul "arheologic" determină spațializarea scriiturii, pentru a expune limitele dintre discursurile diferitelor societăți. Dacă reprezentanții grupului Tel-Quel au asociat scriiturii textul, Foucault studiază acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stări conflictuale/tensionale) și ponderea diferitelor categorii de stări conflictuale (războaie anticoloniale, conflicte interne, conflicte interarabe, conflicte cu state vecine nearabe, conflicte arabo-israeliene), desfășurate în perioada 1950-2008 (vezi Tabelul nr. 42 și fig. 81 de la Cap. 3.2.6.1. Spațializarea generală a conflictelor/tensiunilor). - atributele teritoriale stabilite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic: arii pivotale (Arabia Saudită, Egipt, Maroc), arii periferice interioare (Algeria, Libia, Tunisia), periferii de contact (Irak, Kuwait, Bahrain, Qatar, E.A.U., Oman, Iordania, Siria, Liban, Teritoriile palestiniene
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul geopolitic arabofon au cunoscut o spațializare și o dinamică diferențiată, cu implicații asupra configurării cadrului relațional și echilibrelor regionale. În domeniul raporturilor politico-diplomatice se remarcă diferențieri interarabe în privința dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak) și cele mai noi, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul geopolitic arabofon au cunoscut o spațializare și o dinamică diferențiată, cu implicații asupra configurării cadrului relațional și echilibrelor regionale. În domeniul raporturilor politico-diplomatice se remarcă diferențieri interarabe în privința dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak) și cele mai noi, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
organismele internaționale (regionale și mondiale) marea majoritate a statelor arabofone au manifestat o apetență de aderare ridicată; doar statele afectate de diferite evenimente conflictuale au înregistrat unele sincope pe această linie (Algeria, Irak, Liban, Libia) sau chiar tendințe descendente (Somalia). Spațializarea integrării în structurile regionale denotă o propensiune pentru organizațiile afro-asiatice și asiatice, deși un număr 10 state au manifestat preferințe aproximativ egale pentru organisme din toate spațiile limitrofe. Relevant este că 80% din întrunirile organizațiilor panarabe s-au desfășurat pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
autour de chambre, pentru că lasă imaginația să zburde în voie, fără să pretindă inserția în contingent, spectacolul dezagreabil al adaptării la mediu. Bine că din fragmentele memoriei se poate construi o lume paralelă, sieși suficientă, condesând bucățile de timp (procedeul "spațializării timpului" nu-i deloc nou) într-o geografie ideală, în spațiu... literar. De aceea, s-a observat adesea, ca să vorbească firesc despre realitate scriitorul trebuie mai întâi s-o poată uita. Îi rămâne în schimb posibilitatea reconstituirii în amintire. Lovinescu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a privi de sus, a divide și a controla constituie o abordare a spațiului care ignoră atît timpul, cît și densitatea trăirii-în-el. În opoziție cu asemenea moduri de a vedea spațiul, furnizîndu-i o istorie unui peisaj înseamnă o modalitate de spațializare a memoriei care remediază uciderea spațiului-trăit. În Texaco, recuperarea fictivă sau alegorică a Martinicăi de către Chamoiseau, urbanistul convertit spune, în momentul cînd renunță să distrugă orașul pentru a construi drumul "Vestul în expansiune": A șterge Texaco de pe fața pămîntului, cum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Să știi că această diagramă a Materiei primordiale reprezintă realitatea de la a cărei substanță Dumnezeu dă existență lucrurilor existente superioare și inferi oare. Ea este, așadar, Matricea (umm) care cuprinde tot ceea ce există.“ Reprezentările concentrice pun accent nu atât pe spațializarea mesajului în trepte ale unei geografii reale, cât pe transcenderea unor dimensiuni, ca lumi interioare, secvenția litatea nefiind descrisă prin raportare la spațiu, ci ca parcurgere în timp, sub categoria concomitenței, a sincronici tății treptelor. Reprezentările axiale vor pune accent
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în trepte ale unei geografii reale, cât pe transcenderea unor dimensiuni, ca lumi interioare, secvenția litatea nefiind descrisă prin raportare la spațiu, ci ca parcurgere în timp, sub categoria concomitenței, a sincronici tății treptelor. Reprezentările axiale vor pune accent pe spațializarea trecerilor în trepte, care, de regulă, pot fi asimilate sau așezate în corespondență cu spații ale unei geografii reale. Trecerile își vor urma una alteia, consecutiv. Spațiul și timpul își păstrează întru câtva îngemănarea din sfera mundanului. Se poate avansa
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Chirnoagă sugerează adâncimea spațiului cu ajutorul formelor labirintului, care se prelungește spre linia de orizont. Este o modalitate inspirată de a da amploare labirintului sau lumii văzute ca labirint. Hokusai, în xilogravurile sale, folosește cu succes elementele de arhitectură, utilizând o spațializare cu forme tratate axonometric, care etalează imaginea în spațiu menținând o proporție egală a oamenilor și a formelor de arhitectură în primul plan al imaginii. Adâncimea imaginii o obține prin micșorări perspective și cromatice, armonioase, sensibile care spațializează imaginea. * * * Uneori
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
și alăturate în spațiu 28. În relație cu povestirea, descrierea nu se situează totuși în opoziție ci, mai degrabă, în prelungire, descrierea constituind frontiera internă a povestirii 29. Genette problematizează particularitățile descrierii având în background cercetarea mai amplă a fenomenului spațializării în literatură. Efectul de spațializare sesizabil într-un text literar provine fie din spațializarea elementară a limbajului 30, fie din resursele stilistice ale figurilor retorice 31. Privită din perspectiva spațializării, descrierea se revelează ca o formă de reprezentare a obiectelor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
În relație cu povestirea, descrierea nu se situează totuși în opoziție ci, mai degrabă, în prelungire, descrierea constituind frontiera internă a povestirii 29. Genette problematizează particularitățile descrierii având în background cercetarea mai amplă a fenomenului spațializării în literatură. Efectul de spațializare sesizabil într-un text literar provine fie din spațializarea elementară a limbajului 30, fie din resursele stilistice ale figurilor retorice 31. Privită din perspectiva spațializării, descrierea se revelează ca o formă de reprezentare a obiectelor și personajelor unei povestiri, ale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în opoziție ci, mai degrabă, în prelungire, descrierea constituind frontiera internă a povestirii 29. Genette problematizează particularitățile descrierii având în background cercetarea mai amplă a fenomenului spațializării în literatură. Efectul de spațializare sesizabil într-un text literar provine fie din spațializarea elementară a limbajului 30, fie din resursele stilistice ale figurilor retorice 31. Privită din perspectiva spațializării, descrierea se revelează ca o formă de reprezentare a obiectelor și personajelor unei povestiri, ale cărei funcții sunt, în genere, două: o funcție pur
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
particularitățile descrierii având în background cercetarea mai amplă a fenomenului spațializării în literatură. Efectul de spațializare sesizabil într-un text literar provine fie din spațializarea elementară a limbajului 30, fie din resursele stilistice ale figurilor retorice 31. Privită din perspectiva spațializării, descrierea se revelează ca o formă de reprezentare a obiectelor și personajelor unei povestiri, ale cărei funcții sunt, în genere, două: o funcție pur ornamentală, subliniată și în retorica tradițională, și o funcție simbolică, explorată în romanul realist 32. Studiul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
diferențele lor, rămîne neschimbată o parte: faptul însuși de a-și reprezenta sarcina, de a o potrivi, de a o izola și de a o localiza în spațiul altor sarcini. Într-un cuvînt, reprezentarea pune în acțiune un proces constant, spațializarea, chiar dacă utilizarea acestui proces este diversificată prin indivizi aparte, ținînd cont de importanța și specificitatea sarcinii. Ceea ce este de remarcat este exterioritatea reprezentării sarcinii: eu o am în fața mea, ca pe un peisaj, o consider ca pe un obiect situat
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
crede-mă, de bucurie scriu! iese melodrama ca uleiul pe apă, protoformulă artei, Pietrișu, Victoria din Samothrace împinge grilajul de fier din ușă și înaintează cu pașii zeiței în trening roșu, restricție de viteză, linia răsturnată, halta Costești-Iași ratele de spațializare din culme, reper subsecvent șoseaua se prelinge după gară, hăurile, bioluminescente, cele mai multe lucruri nu au nume, voiam să spun și mamei că sîntem peștii care ne tîrîm pe funduri de mîl! izbucnește fanfara, cum să cînte surla văilor de noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]