4,641 matches
-
cu stigmatele �n palme pe una din mîini, era crestată Medalia pentru Spadă și Credință din Al Doilea Război Mondial cum era în tăuri pîn' la brîu, "Să-ți văd mîna iubită", i-am zis " Aici este crucea, aici este spada iar, în asta,-i arcul cu săgeata al cărui vîrf e oțelit în veninul de viperă" "Unde-ai văzut așa stigmate"-l întreb "Sunt din toate războaiele în care-au răpus ai noștri din urmă, pînă sub anul 100 după
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
războinic impietrit, stând de strajă cu câinele său Încremeniți În veacuri. Stăpânul Înalt, drept, cu plete cenușii lungi până la pământ și barba deasă trecând dincolo de brâu, cu sprâncene dese și stufoase acoperindu-i aproape privirea, se sprijină cu dreapta-n spadă și cu mâna stângă dusă streașină la ochi, pare a se uita În zări către trecut, acolo unde amintiri aproape șterse se ascund În negura veacurilor trecute. Câinele uriaș, lățos, cu blana verde, stă așezat cuminte la picioarele stăpânului său
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
e străfulgerat, inexplicabil, de imaginea prințesei egiptene K., viețuind într-un coșciug vernil, aflat la Muzeul Vaticanului, de imaginea unghiilor ei mov, a cărnii lemnoase, a straielor ce n-au apucat încă să se facă lut), resturi de care și spade, podoabe de argint, pandantive de aur. Muma bătrână nu vrea să știe de nimic, crede că totu-i amăgire, că o ispitește Ciuma ce i-a răpus pe toți nouă feciorii, încât nu deschide decât după ce Voica își scoate inelul
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
roză? Cu gură de prunc cu gură de prunc printr-o răsuflare de muribund lizieră de lizieră mai urcînd o treaptă căutătorul căutînd fiind unul și același mersul pe luncă, egal mersul pe apă. doar în dăruire se limpezește tandrețea. spadă sub lună ce sinteză, doamne, ce sinteză gura de prunc într-o răsuflare de muribund Ce însingurare înscrie foșnetul pasului printre frunze, lumea mînuitoare, beteagă de nerăgaz și cîinii se gudură, iar
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
declari anunțul ănaintea rândului tău, dacă joci anapoda, dacă ăți pisezi adversarul cu cine face cartea, care-i atout-ul, cine e primul și celelalte, - zece puncte amendă. Cine trișează este pus cu capul pe butuc și decapitat cu una din spadele nobiliare ale Scutierului Titus Popovici. |n cazuri excepționale, condamnatul este ămpărtășit, lăsându-i-se timp și pentru a rosti scurt Tatăl nostru, fără accente jeluitoare... Dacă strănuți, dacă te scarpini necuviincios, dacă vei căsca neducând una din cele două mâini la
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
futut-o cu stimă! Ce părere aveți de Mielușon care scrie lucruri fundamentale despre Rimbaud și Baudelaire și este autorul și regizorul scenariului filmului muzical Tararira?! * , în care D’Artagnan și Athos și Porthos și Aramis să-și fluture o dată spadele cu dezinvoltură. Cuvinte dulci și fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
școală? cînd un scriitor simte făcînd parte dintr-o școală, nu mai are talent." Dar libertinajul acesta doctrinar este o poză. Delavrancea schimbă, cu bună știință, o tabără literară pentru alta, însușindu-și ideologii pentru care va încinge, nu o dată, spada de redutabil polemist. Tăia răni adînci în sufletul adversarului" spune Iorga. Contactul pasager cu Junimea unde citește în 1886 nuvela Trubadurul nu-l împiedică, un an mai tîrziu, să intre în redacția României noi, condusă de B.P. Hasdeu. De aici
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
plicul, cu foaia pe care cred că erau trei-patru rînduri, la redacție. Ce ciudat. Doar cu ziarul în mînă, uitîndu-mă, nu exagerez, ceasuri întregi la pagină, nu citind-o, m-am simțit "scriitor"! A fost ca o investitură, ca o spadă lăsată pe umărul meu. Parcă țin minte că asta v-am și scris atunci: că, în sfîrșit, mă simt scriitor. Nu bănuiam că peste aproape zece ani voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet! Cu stimă și
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
capră mă-mbată ades Ne-nțeles fii, Bine-nțeles. Spre primăvară L-acea noapte poleită cu petarde și cu stele zăcând toate una-ntr-alta stea lucind după luceferi, poleind în glumă ziua nesătulelor muiere am tocmit cu viers și spadă tot al nimbului abis și târziu, întorși acuma, înăuntru către rană, numa'oaste poci să dărui plaiului de pe tavan, și-n tăcerea ce e stinsă să nu între mâna ta aprinsă și paharul meu de apă cât să poată să
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
-mi smulgă inima să-și facă mărgele din ochii mei. aici mi-au jurat iubire spaima nebunia și câțiva bărbați. ea i-a pedepsit. nu intra aici, călătorule. foarte iscusit trebuie să fii, tămăduitorule. ca să poți rămâne îți trebuie crucea spada cartea crucea spada. cum o să desparți tu apele de uscat coșmarul de zori cum o să mă vezi tu prin norișorii de tutun cum o să-i faci tu norișori de tămâie. ai ajuns. mare curaj ai avut. acum dimineața e o
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
să-și facă mărgele din ochii mei. aici mi-au jurat iubire spaima nebunia și câțiva bărbați. ea i-a pedepsit. nu intra aici, călătorule. foarte iscusit trebuie să fii, tămăduitorule. ca să poți rămâne îți trebuie crucea spada cartea crucea spada. cum o să desparți tu apele de uscat coșmarul de zori cum o să mă vezi tu prin norișorii de tutun cum o să-i faci tu norișori de tămâie. ai ajuns. mare curaj ai avut. acum dimineața e o bilă de sticlă
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
ochi de zei Mesaj, într-o doară, către urmași Când lumea, într-o zi, va fi să fie Din nou croită până-n amănunt Și se vor meșteri cu măiestrie Câte de trebuință-n viață sunt, Să nu fiți triști când spada o să cadă, Nu luați nimic, plecați cu mâna goală, Până-n tărâmul viscolului mut, Mai bine să dormiți cu vântu-n poală Și toate să le luați de la-nceput, Decât să știți mereu că ceva strânge, Că nu știu ce e larg în cheutori
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
S-au despărțit în soartă, plângând, de două ori: O dată-n gest și fire, ca fete și surori, Apoi se risipiră, în târg, cu două cete, Uitând să se mărite, neștiind să se desfete. Cu sânii trași în zale și spadă sub cătrință, Fecioara-mparte-n lume extaz și suferință. Cealaltă-i precupeață, cu vad și cu cântar, Talerul ei nu fură dar nici nu dă în dar. O, ce nu știe mâna de veșnici studioși, Profeți, artiști, istorici, strategi mai
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
parfumul Același timp de nepierdut Ce decanta rugina-n aur... Contrast Să fie iadul un revers Al nostalgiei de-a fi singur Stăpân pe toate câte sunt? Puterea umbrei stinge fala Celui mai crunt învingător, Care rămâne să contemple Căderea spadei în etern. însă învinșii lumii bat Din aripi, lepădându-și lanțul, Și-o iau agale către rai Ce va vedea la capăt orbul? Ce dar primi-va cel lipsit? E-atâta aer și e veșnic... Parcă nicicând n-am respirat
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
tronul de mărire stă un orb sălbatic din barbara lui citire renaștem hieratic slovă după slovi de fulger orbul ne așază încât nunta lămurește lumea într-o frază stele crâncene pogoară duhurile-n candeli: Crist în piscuri ne însoară cu spade de-arhangheli METANOIA BUREȚILOR „noi - bureții din rigolă târguim din luni gondolă noi bureții burețim și pe toți vă mucezim” alelei - bureți de soartă scrieți-mi pe pântec hartă descrețiți în mațe-o poartă burta s-o simțim deșartă colo
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
scrisoarea bălării de vorbe goale - puradei tiranici năvălesc în teatrul lumii - și se cred oceanici... niciun trandafir nu crește în calea urgiei inorogii năpârlit-au cornul nostalgiei velerim și veler Doamne - sânge scurs în noapte dragostele cruciate: bordeluri de șoapte... spade și deliruri sfinte șopârlesc de zor raiul palmei templiere: sacru abator... cinici - diavolii-mi descântă între lacuri oarbe vine Prințul însuși - àpoi - stihu-n hău mi-l soarbe parastas de foi de varză prăznuiesc sobòlii crivățul nuntește-n barba-mi coaște
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
incipientă, forte, figurează o sinecdocă („pars pro toto”) - „doi colți însângerați”, o imagine nocturnă, terifiantă, a sfârtecării - în exterior, a sfâșierii - în interior. Cei doi colți pot fi metafore pentru armele cu care au luptat protagoniștii. Ar putea trimite la spadă, de pildă, pentru tranșarea unui conflict din Evul Mediu, în care dragostea, pe viață și pe moarte, se conjugă cu onoarea, apărată prin luptă, pe viață și pe moarte; ori ar putea reprezenta, la fel de bine, condeiul, dacă s-ar limita
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
armură. Oștenii tulburi, care stau deoparte, Privindu-ne, din tulburea lor moarte, Din viața lor hieratică și dură. O rasă sunt, o stirpe. Cine-i știe Pierduți prin târguri, sate și orașe, Clătindu-și nevăzutele panașe, Strângând în pumn o spadă sângerie? Dar ei se recunosc: După privire! După privirea-n care visul încă Păstrează ctitoria lui adâncă De poezie și de-mpotrivire, Păstrează prea-himerica-i cetate, În care el, viteazul, trubadurul, În care el și eu vom fi de-a pururi
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
încondeierea pervertirii lor, preferința pentru camaraderia prostituatelor, constituind argumente suficiente în susținerea acestei afirmații. 23. La Mateiu I. Caragiale, avem primii homosexuali și lesbiene, și aceasta într-o perioadă în care moda romanelor romanțioase, de mistere sau de capă și spadă, abia trecuse”. 24. Iată, aș zice în fugă, ce-nseamnă să stăpânești o teorie a personajului în devenirea lui, nu numai pedestră, prin echivalențe,dar mai cu seamă prin afirmarea sa tipologică, de la Eugenio d ‘Ors citare (tip, arhetip, ectip
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
oră, ca o gardă la platul Buckingham”; „Eu merg mai departe, imaginar și fără pericol prin mucavaua cu flori de matase și franjurii care se prind de gâtul meu slab că disperatul de creangă unui castan fragil, comestibil”; Sunt o spadă fără podoabe, fără vesminte de purpura, doar un lut în care apă dulce și sufletul cresc că în oul pajurei două aripi”. În această forță de a rămâne mereu proaspătă și mereu nouă stă puterea de artista a Melaniei Cuc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o viață zăcea în miezul omătului Cînd miraje revărsate din Palatul Topkapî fremătau mirese fără miri între coperți de vocale-mpușcate printr-o mare convinsă de lună spre rug alergau Foșnetul aripii de metal De neînțeles limbajul omenesc ci doar zîmbetul spadei în Muzeul Civilizației Anatoliene din Ankara Aisberguri avortate în deznădejde au decapitat zori Din cînd în cînd erau îngăduite partituri cu ecoul înșurubării în oglinda lacului fără fund Un desiș de viespi unelte deasupra căldării goale trase pe traversele căii
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]