194 matches
-
ca un nemernic oarecare. Răsună râsul aspru al italianului. — Poate. Dar sunt un nemernic viu. Pe când domnia ta ești mort și Îngropat, căpitane Alatriste. — Nu În noaptea asta. Adversarul păru să-și reconsidere situația. Aruncă o privire trupului inert al celuilalt spadasin. Apoi se uită spre locul unde mă aflam eu, căzut, lângă cel de al treilea zbir, care abia de mai mișca pe pământul gol. Pesemne că era grav rănit de Împușcătura mea, fiindcă Îl auzeam gemând Încet și cerând spovedanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care se țineau la distanță, În mulțime. — Te urmăresc pe dumneata, căpitane? Întrebă Încet, dând impresia că vorbea de cu totul altceva. Sau pe mine? Alatriste, cu fereală, aruncă o iute ocheadă spre perechea aceea. Păreau a fi potere, sau spadasini năimiți. Simțindu-se observați, se Întoarseră pe jumătate, fără grabă. — Aș zice că pe mine, don Francisco. Dar cu domnia voastră și cu versurile domniei voastre, nu se știe niciodată. Poetul se uită Încruntat la stăpânul meu. — Să presupunem c-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
stăpânul meu. — Să presupunem c-ar fi vorba de dumneata. E ceva grav? — S-ar putea să fie. — Ei comedie! În cazul ăsta nu ne rămâne decât să ne batem... Ai nevoie de ajutor? — Deocamdată, nu... Căpitanul Îi privea pe spadasini mijindu-și puțin ochii, ca și când vroia să-și Întipărească mutrele lor În minte. Și-n plus, domnia voastră are suficiente necazuri ca să nu se mai Încurce și cu ale mele. Don Francisco rămase tăcut un moment. Apoi Își răsuci mustața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-i primară; că s-a văzut și la corzile de chitară: chiar dacă-i „primă“, tot sună dogit, bătăușul cu capa Împăturită În patru Îl șâșâi din nou pe Diego Alatriste, și de data asta i se alăturară doi din ceilalți spadasini care profitaseră de antract pentru a veni mai aproape. Căpitanul Însuși se folosise cândva de același tertip, așa că pentru el afacerea era limpede ca apa; cu atât mai mult cu cât ceilalți doi scandalagii se apropiau și ei croindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să apară din nou la fereastră; așa că atunci când Își recăpătă stăpânirea de sine pe care fusese cât pe ce să și-o piardă, cei doi englezi se aflau deja În patio-ul corral-ului de comedii, Înfruntându-i pe cei cinci spadasini care Îi Încolțeau pe Francisco de Quevedo și pe Diego Alatriste. Episodul acela era din cele ce rămân Înscrise În anale; Încât nu e de mirare că odăile de sus, rândurile de bănci, locul rezervat femeilor, patio-ul Întreg, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
spatele, odată cu Buckingham, dezinteresându-se suveran de mersul evenimentelor, În aplauzele unui public entuziasmat de spectacol. Pe don Francisco de Quevedo Îl lăsară să plece din ordinul personal al regelui, căruia pesemne Îi plăcuse ultimul lui sonet. Din cei cinci spadasini, doi scăpară În vălmășagul intervenției, pe unul Îl purtară pe sus fiind rănit destul de grav, iar doi fură arestați odată cu Alatriste și aruncați Într-o celulă de lângă a lui. Plecând cu Saldaña dimineața, căpitanul trecuse prin fața acelei celule. Goală. Contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
la curent... Împinse teancul la o parte, cu bruschețe. Toate astea creează o situație supărătoare. Foarte delicată. Acum, ministrul Îl măsura pe Alatriste de sus În jos, Întrebându-se parcă ce să facă cu el. — Păcat, urmă, că cei cinci spadasini de ieri nu și-au făcut mai bine datoria. Cel care i-a plătit știa el ce știa... Într-un anumit fel, asta ar fi rezolvat chestiunea. — Îmi pare rău că nu vă pot Împărtăși regretul, Excelență. — Îmi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Aerul familiar al individului care intră În Încăpere se accentuă când Alatriste Îi auzi vocea. Pe toți dracii. Chestia aia, decise el, Începea să semene a reuniune Între vechi cunoscuți, și nu mai lipseau acolo decât părintele Emilio Bocanegra și spadasinul italian ca să completeze echipa. Noul venit avea capul rotund, pe care se zbârleau neajutorate câteva meșe de păr Între castaniu și gri. Tot părul lui era dealtfel neîngrijit și rar: favoriții până la mijlocul feței, bărbuța foarte strâmtă și tăiată scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
e favorită. S-a întîmplat ca tocmai ieri să se joace la rugby, în cadrul turneelor de vară, al doilea meci Noua Zeelandă - Anglia. Iar aseară italienii la fotbal au jucat exact precum Noua Zeelandă la rugby: eficient, precis, necruțător, elegant, ca un spadasin care nu transpiră și are și timp să facă floricele din spadă. Englezii, atît la rugby, cît și la fotbal, au pierdut la mustață, fără a înclina steagul, dar nici fără a reuși cu adevărat. Cum ar zice ei în
Cronica lui Turambar. Mirel Palada despre Italia – Anglia, 2–1: Doi dueliști eleganți și preciși by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73934_a_75259]
-
un "eseu de o volubilitate polemică rar întâlnită, dacă nu fără egal în cultura noastră, un exemplu de ripostă împotriva Ťcondamnării la moarteť; replică dată și cu o ironie calmantă, și cu sarcasm de o incisivitate cavalerească, o strategie de spadasin virtuoz, dotat și cu o expresivitate specială." într-un capitol aparte, unitar, Constantin Trandafir îl prezintă pe Mihail Sebastian "în realitatea imediată", publicistul care "este așa de prolific și divers, încât cu greu, dacă nu imposibil, i s-ar putea
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
gust ales. O condamnăm dintr-un sentiment estetic intransigent. O glumă bună, acidă, virulentă sau chiar benină în formă, dar neîndurată în fond, ucide la figurat. O palmă murdărește pe cel care o aplică, îl descalifică, îl trece din ordinul spadasin al cavalerilor condeiului, în breasla bătăușilor electorali sau administrativ. îl suprimă". Ion Călugăru n-a ripostat în presă ci s-a adresat direct: „Domniei-Sale, Domnului Prim Procuror al Parchetului de Ilfov. Subsemnatul Ioan Călugăru, redactor la ziarul „Cuvântul", fac plângere
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
avut loc. Sfărâmături, rămășițe, chestii vag morbide...”, abia tulburate de „o umbră de împurpurare agresivă”. Omul ca țintă în mișcare e convocat pe „scândura scenei” în Fuga cu Henri. Indeterminat, cameleonic, nestatornic („ceva ori cineva între un călugăr și un spadasin. Purta o robă, sau o rochie, sau un anteriu, iar chipul îi era acoperit de o mască argintie”), i se acordă soluția autoreflexivității: „un vânt rece îmi cutreieră oasele și mă absoarbe înăuntrul meu”. Tușa Aglaia, melancolică, fragilă și „foarte-foarte
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
la autorii breslei, iar Onfray o stăpînește. Mai mult, autorul are ușurință gazetărească, O contraistorie a filosofieilui atrăgînd prin ritmul trepidant al episoadelor. Autorul e un cîrtitor superior de vînă pamfletară, a cărui îndrăzneală stă cu precădere în ton. Un spadasin al cuvintelor pe care îl citești cu curiozitate, ca pe un stilist încordat care se mișcă repede, cu răsuflarea tăiată. Retorica aceasta vie are darul de a-i acoperi autorului lipsa de originalitate, camuflîndu-i locurile comune. Și, chiar dacă nu spune
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
Elena. În această autoprezentare fantezistă, Bolintineanu se vede drept un tînăr extrem de bogat, educat în străinătate unde a petrecut 15 ani, posesor al unuia dintre cele mai somptuoase palate din București, colecționar de obiecte de lux și opere de artă, spadasin perfect, apărător al celor slabi. În viața lui de toate zilele, Bolintineanu voia probabil să fie Alexandru Elescu ducînd existența lui Manoil. Dincolo de asemenea blînde naivități, Bolintineanu a inovat, poate fără să-și dea seama, în însăși substanța romanului nostru
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
de către Pavlov pentru experimentul său. Se regăsește la Muzeul Pavlov din Ryazan, Rusia. "][/caption] 27 februarie 1626 - Cardinalul Richelieu, prin promulgarea unui edict, interzice practicarea duelurilor. S-o fi gândit și că din duel prea mureau mulți care se credeau spadasini și ocupau cimitirele timpuriu, iar pompele funebre și cioclii se umpleau de bani. 27 februarie 1882 - "" de Ciprian Porumbescu, prima operetă românească, are premiera la "Gimnaziul român" din Brașov. Acum ar fi o premieră dacă publicul ar mai merge la
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 27 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67215_a_68540]
-
în România literară. Sunt convins că această prietenească încrucișare de florete va găsi ecou în rândul celor interesați de ideile pe care am încercat să le ilustrăm și să le apărăm. Acum, ne vom retrage, convinși că vor exista suficienți spadasini dornici să intre în arenă. Vorba lui Mallarmé: „Ne fut-ce que pour vous en donner l’idée.” (M. M.) Dragă Mircea, suntem amândoi profesori și am citit o grămadă de cărți — e clar, și cine nu-i impresionat să părăsească
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
el suna șic. A fost pentru mine un prieten de cursă lungă. M-a apărat cavalerește de câte ori i s-a părut că sunt amenințată. De dragul unei cauze în care credea, intervenea cu dezinvoltură și în bătăliile de pe bloguri, ca un spadasin electronic. Mă leagă de el 30 de ani de prietenie voioasă, reconfortantă, în care nu ne-am certat nici măcar o dată. Și nu mai știu cum aș putea să-i mulțumesc pentru toate astea.
Lui Leo, magister ludi, in memoriam by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5630_a_6955]
-
reproiectată printr-un personaj mai special al lui? Nu știu? Rima în orice caz cu extraordinara sa cultură, și nu doar cinematografică. Dar și aici Alex. Leo Șerban era discret, cum era discret și cu sensibilitatea sa. Micul său zâmbet spadasin și acel malițios și periculos de inteligent bob de piper din privire care se rostogolea neîncetat miau rămas fixate ca un fel de semnătură pe care numai o anume expresie știe să o așeze pe anumite chipuri. Bucuria de a
Alex. Leo Șerban, cel care nu se uită by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5643_a_6968]
-
se potrivește omului trivial, este arma care poate fi mânuită de la mică distanță și fără nicio regulă după cum pretinde ocazia. Spada implică însă o artă complicată cu reguli severe, cere imperativ privirea sus și o gândire înaltă și obiectivă. Un spadasin nu își lovește adversarul pe la spate, nu organizează ambuscade, oferindu-i adversarului întotdeauna șanse egale. Ceea ce tulbură pe bună dreptate este să vezi o mulțime de persoane de bună condiție intelectuală care continuă să scrie satire fluviale despre plagiatul lui
Deutsche Welle: Atitudinea lui Băsescu în cazul CFR Marfă este nepotrivită by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36089_a_37414]
-
Petre Gigea-Gorun și apărută la Editura Fundației Scrisul Românesc, tot din Craiova) -, Ion Pachia-Tatomirescu se înfățișează cu un grupaj de catrene de un fulgurant umor, de o fină satiră, autorul lor - din 1979 - având însă un tânăr chip bărbos-neguros de spadasin, ori de războinic cavaler danubian ce se vrea de departe „spăimos“, în toga-i de tuș aruncată ca peste un vulcan (grație „mărturiei peste anotimpuri“ făcută de portretul în peniță zimțuită): El pus-a pe copertă „Flori și spini“ / Dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ale literaturii, filosofiei, culturii universale, europene, române s-au logodit și au rodit întru Ovidiu Ghidirmic. Ca într-un ritual ezoteric, în plămădirea acestui om, profesor, critic și istoric literar de la cumpăna mileniilor, publicist și cetățean de onoare al Craiovei, spadasin neînfricat și apărător imbatabil al reperelor cardinale, al valorilor, fără de care o societate își pierde busola, intră în derivă și eșuează ireversibil, a lucrat spiritul străbunilor săi timoceni, dar - înainte de toate - a lucrat spațiul-matrice din comuna Valea Stanciului, satul Grecești
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
în jos, peste viață. — Eu să nu am tehnică?, uite că m-am gândit să-ți tai ție capul, până la lupta cu Laertes, o să-ți tai capul, ca să-ți arăt că am tehnică, o să te omor, vrei, iubito???, sunt un spadasin strălucit, așa cum stai acolo, nemișcată, ești o pradă grozavă. — Să te văd, bărbat frumos! Cu sabia sclipitoare, tânărul actor face câteva mișcări rapide, fandează, închide foarte bine în partea dreaptă, en garde!, joc perfect de picioare, înscrie o tușă, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
reîntemeietorului“ Petre Gigea-Gorun, reamintește (în aprilie 2013) că, în urmă cu cinci ani, în ajunul lansării op-ului Printre epigramiștii olteni (o impresionant-istorică antologie a epigramei din spațiul spiritual de Alutuania > Oltenia), la «11 aprilie 2008, orele 17», cei „șapte spadasini ai catrenului / penelului“ - Gabriel Bratu, Marius Coge, Petre Gigea-Gorun, Ștefan Marinescu, Constantin Păun, Mircea Ursei și N. Vintilă - au înființat Cenaclul Epigramiștilor Olteni și revista Cugetul - ca bază de lansare a „săgețior“ / „rachetelor“ satirice în spațiul cotidian-cosmo-comic. Frumoase epigrame aniversare
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
e carnea mea Abia la vârsta asta simt arsura Sărutului din noaptea când ningea...” (St. D.D.) Iubite, rănile din unghii Mă împiedica să iți mângâi părul Pe chipul tău iarnă singurătății Îmi scrie depărtarea, flori pe geamul uitării Voievozi și spadasini colinda, la pieptul tău ninge cald Mi-am așezat iubirile sub brad Cetățile îngenunchiază, statuile de gheață ard La flacăra din miezul cuvintelor nespuse, Îmbrățișări de dor cum altă dată nu se... “Când fără veste mi-ai lăsat omături că
CRISTAL DE IARNĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368526_a_369855]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 1013 din 09 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului UMOR LA PUTEREA A PATRA PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI EUGEN ALBU, GHEORGHE BÂLICI, DAN CĂPRUCIU, ION DIVIZA, Cvadriga cu pegAși
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]