11,326 matches
-
pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun și visul La care încă n-am ajuns Că patul meu e prea departe Și vine frig și m-a pătruns Că geamurile vieții-s sparte Referință Bibliografică: Scrisoare deschisă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 390, Anul II, 25 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_ion_untaru_1327478961.html [Corola-blog/BlogPost/360637_a_361966]
-
Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
elemente dinamice, așa cum arhitecții, atunci când fac o boltă, îi conferă stabilitate adăugând greutate pe coama ei, mărind presiunea. Poate că alegând un lider diferit de cei pe care i-au avut până acum, americanii sporesc presiunea asupra edificiului „pacientului” SUA, spărgând tiparele drumului bătătorit de până acum. Poate că vacuumul lor existențial se va umple cu ceva neașteptat. Un lucru e sigur: situația promite să devină palpitantă. Opțiunea pentru un candidat din exteriorul tiparelor clasice e un act de indisciplină civică
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
solfegiem ceva din corzile vocale, ne trăgea un pumn în nas. Fiecăruia după calitatea interpretării. Mi-am amintit de această metodă originală de a te apropia de muze, când un colega mai nervos, autoconsiderat poet, mi-a promis că-mi sparge dinții, ba mă dă și în judecată. Imaginea mea despre poeți era de sorginte evomediană. Cu lira în brațe, cu alt instrument, un trubadur, un menestrel, ehei, îndrăgostit de orice, femei, copaci, astre, cântând la miezul nopții, apoi provocat la
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
în arte. Oameni superdotați s-au amestecat cu cabotini și falși poeți, artiști, criteriile au devenit labile, astfel se explică și aderența la comunism a majorității avangardiștilor ( unii au ajuns la fascism, în Italia). Cred că un post-avangardist „mi-ar sparge dinții” pentru ce scriu eu aici. Am curajul să spun că arta s-a hrănit din avangardă, fără a se otrăvi, deși era în pericol. Desigur, eu nu gândesc precum dictatorii Stalin, Hitler, dar prefer poezia „frumoasă și înțeleaptă”. Nu
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
o dimineață, directorul liceului se afla clănțănind din dinți și cu genunchii tremurând în biroul primului secretar care-l privi cu scârba obișnuită și-i spuse, cu vocea unui topor ce doboară copaci, doar atât: - Bă, o rezolvi, că te sparg! Ieși!! Directorul ieși mergând de-a îndăratelea deoarece chestia cu spartul nu era vorbă în vânt fiindcă tocmai îl turnase, cu documente și fotografii, un nemernic, pentru niște foloase și favoruri mai speciale de la niște eleve bine pregătite pentru viață
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
pe buze secționând rotundul, dăltuit pe stâlpii porții. În adâncul fântânii, între două mâini-ciutură, curg peste sunete surde tăceri. Sufletul, pironit de remușcări, topit în absolut, poartă sunetele marelui clopot, căzut sub umbrela turnului de veghe. Cerul de plumb se sparge de țipetele morții. După echinocțiul de primăvară învie în aer Spiritus Sancti, oamenii se miră, cad în genunchi primind în inimi mântuirea. Referință Bibliografică: Suflet topit / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 437, Anul II, 12 martie
SUFLET TOPIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Sectionand_rotundul_llelu_nicolae_valareanu_1331541364.html [Corola-blog/BlogPost/354529_a_355858]
-
de altădată... cu miros de cozonaci, derdeluș, zurgălăi și săniuțe. Este emoția copilărească a începuturilor. Mă las purtată pe aripa vântului ce valsează cu fulgii de nea, închid ochii, mă las în voia simțurilor... Aud vuind apa mării ce se sparge-n în mii de stropi mărunți și reci. Se aude sirena unui vapor. Deja... și alte vapoare trag sirenele, începe spectacolul cu artificii ca de fiecare An Nou. Marea și-a schimbat culoarea, Cerul e brăzdat de toate culorile Curcubeului
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Puntea_dintre_ani_2012_2013_floarea_carbune_1357074323.html [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
în patru zări uimirea. Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă Și-n suflet simt un glas care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamă
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
tresalte în patru zări uimirea.Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea,Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara,Să nu mă tem pe drumul către seară.Iau luna sfetnic și pășesc în noapteCătre un rug aprins din neuitate șoapte.Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnăși-n suflet simt un glas care ma cheamăCătre albaștri ochi ai mamei,Ce vin spre mine-n raze mici de luna,Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamăPe drumul care duce
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
a pielii, Otrăvita și divina Fierbere a fierbințelii Clocotind foliculina Dând s-o bea acelor ce li-i Mai virgină ca virgina - Infidelii și rebelii Ce-n viol strivesc tulpina, Gineceul îndoielii, Carnea trufei, rădăcina, Seva dulcelor micelii, Ce, brutali, sparg violina Gemetelor și scâncelii, Ce-n cătușe pun lumina, Vocea, plânsetul bocelii, Sugrumându-și balerina Ca-ntr-un lied al lui Bocelli Și-și ucid demenți regina Înfigând flama răcelii, Împroșcând adrenalina Cu tăișul bănuielii... Gelozia, bat-o vina, Patimă
CAROLINA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carolina_romeo_tarhon_1385371429.html [Corola-blog/BlogPost/347245_a_348574]
-
Încerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase, Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l rănească. Singurătate nemiloasa, Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu, Ai spart oglindă În care mă priveam, Admirandu-mi tinerețea și elanul, Și ai lăsat doar cioburi ascuțite, Care rânesc, macină, dor. Singurătate sordida, Lumânare arsă pe altarul ființei mele, Ia inima mea în palmele tale, Intreab-o câte drumuri puștii a colindat
SINGURATATE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1436520569.html [Corola-blog/BlogPost/373271_a_374600]
-
refuzi să te ridici. * A corecta ceva e mai greu decât a o lua de la capăt! (Lydia Elron). * Progresul se datorează rebelilor. * Nu am nimic contra lui Cutare. Dimpotrivă, el are contra mea. * A aruncat o privire contondenta care a spart tăcerea în mii de țăndări. * Toți se pricep la critică, dar nimeni nu da soluții. Nu poți vinde castraveți grădinarului în fiecare zi (Beatice Vaisman). * Greu e să corectezi greșelile de tipar ale gândirii. * Divorț: nepotrivire de caracter ideologic între
ZICERI (43/44) DACĂ CAUŢI & CONDIMENTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_43_44_d_dorel_schor_1369402885.html [Corola-blog/BlogPost/344664_a_345993]
-
o doară, Nici să ardă în văpaie. Să nu tremure-n suspinuri, De iubire să nu știe, Iar de supărare neagră Niciodată să nu fie. Chinul, dorul, suferința, Urletul de dor și jale De-or lovi-o și-or vor sparge Voi zvârli-o în cărare. Referință Bibliografică: POEZIE FĂRĂ NUME / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEZIE FĂRĂ NUME de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463803699.html [Corola-blog/BlogPost/385156_a_386485]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului În jur, nu e nimeni e-o liniște funerară, nici un vapor, din larg, să vină, sau vreun pescar, plecat, de cu lumina, zăbovind mai mult ca-n alte dați, nu văd, fără sunet de valuri, sparte la mal, sau adieri de vânt, nu te văd nici pe tine, scrutând orizontul, poate, cu gând la mine, de ce oare ? Simt în schimb, citind aici, cu voi, un freamăt, de iubire, de viață dezmorțita, de un alt soare, ieșit
DOI IREVERSIBILI de COSTI POP în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1487111795.html [Corola-blog/BlogPost/372513_a_373842]
-
uitat, ori nu le-am luat, cu mine, lăsatu-le-am poate-ntr-o carte, sau poate în casa șubredă, de lângă moară... totul s-a scurs, nu mai e, nimic de zis, e timpul doar, rămas în urmă, clepsidra fiind spartă, măsura filozofica, dimensiune a naturii, flux continuu, spre ceva-mi necunoscut, materie, dragoste, scena vieții, lângă tine, conuri de lumină ale unui trecut, prezentul fiind noi și viitorul relativ, neștiut, întrebându-ne, ce vom fi ? Poate doi ireversibili ai existenței
DOI IREVERSIBILI de COSTI POP în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1487111795.html [Corola-blog/BlogPost/372513_a_373842]
-
ca o catedrală gotică al cărei prag abia l-ai trecut. Te strivește, parcă, prin răceala de gheață a zidurilor sale urieșești, prin pereții de statură titanică, dar goi, în care spiritul imperial nu te mângâie, ci urlă de-ți sparge timpanele sufletului, cerându-ți supușenie totală, deloc crâcnire și niciodată speranță că te vei înălța spre infinirea Trinității Divine. Doar lumina, filtrată prin vitralii fastuos policrome, pare să-și ceară, înaintea orelor vesperale, iertare pentru grandoarea construcției ce sfidează omul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > VALUL DIN LAGUNĂ.... Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eram un val înspumat și rebel, mereu mă aruncam și mă spărgeam de stânci, mă lăsam mângâiat de maluri și iar mă adunam în călătoria mea spre larg, în lumea mea nemărginită, necuprinsă și plină de albastru . O lume mirifică, udă și plină de feerie , acolo unde norii mă atingeau iar luna
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1474644898.html [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
Este un fel de a pune în imagine una dintre cele mai importante lecții de viață pe care părinții din toată lumea încearcă să le-o dezvăluie copiilor lor de toate vârstele: cum să nu țipe, să nu înjure, să nu spargă, să nu lovească, să nu bată, să nu muște. Este, de fapt, doar o parte din procesul de a-i învăța pe copii să își controleze emoțiile și să își însușească reguli de comportament care îi vor ajuta să devină
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
în orice deomeniu al cunoașterii nu poate fi decât opera unui singur om. Mai mult, este convins că numai un singur om poate să comită o “crimă perfectă” în gândirea socială, adică, la nivel social-planetar. Și prin aceasta, timpul social spărgându-se, Descartes reușește să răstoarnă întreaga “scară creaturală” și să reconstruiască Sistemul în întregime, prin noua știința universală - “da Capo al fine”. De aici rezultă “Discursul despre metodă” ce se bazează pe cele două principii cartesiene: pe “Ideile clare și
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]